Romanulu, ianuarie 1868 (Anul 12)
1868-01-28
ANULU ALU DOUE-SPRE DECELE. VOIESOE ȘI VEI PUTE -----■"*"----CAPIT. DIST. PE ANU........................................LES NODÎ 48 — 58 PE SÉSE LUNI........................... „ „ 24 — 29 PE TREI LUNÎ........................... .. >, 12 — 15 PEUA LUNA........................... „ ! - ----- •> UNU EXEMPLARU 24 BAN 1 PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA......................FIOR. 10 VAL. AUST. DUMINICA, 28 IANUARIU 1868. LUM.NEZA TE ȘI VEI FI -----------*—— PENTRU ABONAMENTE, ANUNȚULE! ȘI RECLAME A SE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIUNEA ZIARIULUI TNI DISTRICTE LA CORESPONDINȚII DIARIULUI ȘI PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DARRAS-HALLEGRAIN RLE DE I. ANCIENNE COMEDIE NO. O. ANUNqlUIULE LINIA DE 30 LITERE. . . .... 40 BANI 1N8ERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOUI ATENEULU ROMANU. Aijî Duminecă séra la 8 ore, d-lă P. I. Cernătescu are se țină uă conferință publică, despre căușele de mărire și decădere a Romanilor, una cu resultatele dominațiunii romane. Se invită respectuoșii personele de ambe sesele cari sunt amatori de asemenea subiecte. SALA DE LA CASA BEIZADE GHICA. Ziua de luni 29 Ianuarie, fiindu ocupată de altulű mai inainte, d. Prodănescu amână vorbirea d-sele pe altă dată, cândü se va anuncia. SERVIȚI« TELEGRAFIC« IM ROMANUL IÍ1. VIENA, 7 Fevruariü. Ungurul Ballay a fostii numită consule generaliu ală Austriei la Belgrad. PARIS, 7 Fevruariü. ijiamul Etendard dice că bandele formate în România sunt compuse de 2000 de Sârbi uniți cu Romăni. Acesă piariu asigură că Francia, Anglia, Austria și chiar Rusia, au făcuțiibservațiuni în astă privință. Monitorulű deseradice că ministeriul grecesc va demisionați. Bulgarii va forma unu nou cabineui. FOITA ROMANULUI. HENRY KETTEN. Unii interpretă fidelü și intusiasta alü clasicilorü și sublimi Mendelssohn, Beethoven, Mozart, Wagner, a tutorü acestora genii nemuritóre ale musicei tarante, veni filele astea in capitala nostra spre a aduce resunetulu gloriei lora, resuneta împodobită și redicata chiara d’asupra sunetului primitivă de una talenta rarii, cultivată și perfecționată cu îngrijire. Domnu Ketten, ană talentă superiosă, uă speranță mare, în înălțimele căreia se intrevede ună gemtă, detenupî 25 Ianuarie alț douilea altistă concertă, cu concursul ă d-loru L. Wiest și I. Sulzer. Impresiunea produsă asupră-no de acesta alesă serată musicală ne făcuse regretămă forte că nu puturămă asista la ântéiula concertă, siliți, neama lipsită d’a asculta să dată mai multă una pianistă cumă de multă nu s’avezinză ilustrândă capitalea nostră. Espresiune, putere, velocitate, iscusință, claritate, egalitate, tóte suntu cu cea mare înlesnire la serviciulă acestui frumosă talentü. Căndă un o tonă dulce ce se perde prinlruă mulțime desă și mănuntă de note distincte, rotunde, armoniose ca uă [daie de fină mărgăritară ce cade pe uă marmură lucie, te face ,se’țî reții resuflarea pentru a nu perde nici unu suspină din acestă sonă ce se stinge; căndă d’uă dată uă armoniă bogată, puternică, ale ADMINISTRATIUNEA PASAGIULU ROMANI No. 1. REDACIIUNEA STRADA ACADEMIEI 22. Bucuresci ” Luni Adunarea va ține ședință publică, avend următorea ordină a zilei. 1. Interpelarea d-lui A. Lahovari, anunțată în ședința din 24 Ianuarie, pentru escesurile de totü feluri comise de administrațiunea de Vîlcea și destituirea arbitrară a primarului de acolo. 2. Raportul asupra propunerii din sesiunea trecută pentru modificarea legii advocaților. 3. Alegerea unei comisiuni care se cerceteze socotelile Statului pe anii trecuți. După explicările ce determinn eză în privinția bandelor armate ce cutreieră România, soliile transmise ziarelor străine în acestă privință sunt pe deplinű înțelese de Romăni. Asemene scrie noi le vedem cu plăcere, căci demințindu-se prin fapt și fórte curênde, presa străină va ’nțelege ce valore și ce moralitate are sorgintea de unde e să asemene denundări. Amu vorbiții asemene și despre aservările ce se zice că s'ar fi făcută guvernului Serbű, de către Francia, Englitera, Austria și Rusia, și scriü de mai multe Zile că cabinetul din Belgrad a dată explicări mulțămitore, aretându că armarea ce făce este neapărată spre a pune armata naționale în stare d’așî putea împlini misiunea iei. Surtele vezű sistema armeloru s’a schimbată în totă lumea, prin urmare tote națiunile sunt silite a reforma armele, fiindă că cele în ființă nu mai suntă de nici ună folosă. In ceea ce privesce schimbarea cabinetului elenă, spirea, deși prevâdută chiar de la formarea acestui cabinet, totuși are însemnătate politică. Cabinetulă Deliyahi, nu numai că n’avea autoritatea morală, ce mai cu semă în împregiurări ca cele de astăzi, este neapărată unui ministeriă, dară încă diariului ebdomadară. ce de la nceputul anului apare în Belgia luptă titlulă : „Gestiunea Oriuntelui,“ alisă că acestă ministeriă era reprefiată de națiune, fiindă bănuită fie tendințe mai multă rusesc! de cătă naționale. Disulă dliariu, în revista politică de la 28 Ianuarie, dice între altele: „Junele rege va afla că nu c’uun popom ardinte și intusiasta de libertate se póte abate din regulile constituționali, dd. Cumandaros și Bulgaris, celți dantelă capă ală ministeriului demisionară, celă dată douilea ală oposițiunii, își vor întruni puterile contra cabinetului Deliyani-Moraitini, și, iară îndouială, regele Georgie se va apleca în facia energicei majorități a Camerei.“ Regele Eleniloră a ’nțelesă situațiunea, și ’ndemnată de puterile amide, întrunite cu voinția poporului, o dată puterea d-lui Bulgaris, care are u adevărată autoritate, fiindă că se rezămă pe națiune și merge pe calea ce ea îi desemnă. Aci este loculă, ca respunsă celoră cari credă că potă fi tari recăreî tunete umplu sala d’ună vuietă inspirată, teribile face se’țî vibrese, se’țî salte inima, și după ce a mcetată, acestă tunetă armoniosă resună încă multă timpă în audu’țî rapitü. Și pe căndă descepta atâtea simțiminte, pe căndă răpesce și mtusiasmeza, junete artistă pare liniscită, posasea este nobile, este clasică, jocul ă scă mare nimică afectată, căcî nu trebue a se numi afectațiune uă mișcare împinsă de uă putere ce nu se pote învinge: „Căndă inspirațiunea redică mănele mai susă de cătăceru regulele, afișă mnă mare artistă franceză, lasă-le se se redice.“ Singurele sale note este programa în care vede ordinea pieselor, de altele nuare nevoie, pentru tote bucățile sale de concerte. D. Ketten, june abia de nouăsprezece ani, ne releveză deja ună mare compositoră. In adeverii, ascultați Torcătorea, ascultați cu atențiune: una preludiiă do uă armoniă bogată și savantă precede așezarea torcatorei la lucru; apoi încetă musica se liniscesce, sunetulă celă plină scade, se face apropo tăcere; lucrulü începe. Audițî cumă rota este intorsă mită repediciune din ce în ce crescentá de harnica torcătore; firulă sfîrîie și se resucesce pe lingă mosoră: îi auziți sfirîitură? Și ce este mai frumoșii, prin aceste efecte admirabile ale musicei, pe cândă rota mereu se ’ntorce, pe cândă firulă îngroșă mosorulă, cânteculă suavă ală torcătoreî nu ĭnceteza d’a se au<Ji; ea cântă, căntâ și chemându-se pe străini, precumă și celoră cari se temă că poporațiunile Oriintelui voră lăsa drapelulă naționalităților spre a urma pe acelu a ală Rusiei, se reproduceam căte-va linie, din diabulă mai susă menționată, și care este organulă difereră naționalități. „Poporele din Oriunte nu se temă de sarcina ce voră avea de ndeplinită. Lucrurile cele mari suntă totă daima lesne pentru cei cari meseră ținta eră iu pedicele. In faca mărirei operei, coragiele se redică și greutățile mănunte se risipescă. „Libertatea nu este ună obiectă ce se esportă să se importă ca zaharidă și cafeua. Ea este ună arbore ce nu dă fructe de cătăceloră cari btă plăntată cu mănele loră, și odată cu sudorile și săngele loră. Vai de poparele cari primescu libertatea de la străină. Ei voră plătiu-o totă deuna scumpă și nu voru sei s’o păstreze, fiindăcă trail schit s’o tragă din senul loră.“ Popórele din Oriinte, conduse, sinele de originea loră, ș’altele de cristianismă prin oposițiune Islamismului, nefiindă ătică bine luminate, și părăsite, putemă dice, de puterile Occidentale, au fostă lungă timpă conduse de propaganta rusescă. De la 1853 însă, Francia a redicată și ’n Oriinte drapelulă naționalitățiloră. Acestă drapelă, aci ca pretutindine, scudui popórele, le desceptă și le tăcu se simțiă, se vedă și se ințelegă. Acumă dară ele nu mai umaază-altă politică de cătă acea a ce le o dictezi interesele loră bine înțelese: naționalitatea, dreptatea și libertatea, și dovadă temeinică avemă încă, în acestă privințiă, că însășî Rusia cere acumă ca tóte puterile să adopte și pentru Oriinte principială celă mare proclamată pentru Occidinte de Imperatorele Francesilor, adică, neintervenirea. In Oriinte ca și ’n Occidinte, acesta este cererea de căpetenie a tutori poporelorü; și cătă despre noi, dacă puterile Occidentalî voră adopta și pentru Oriinte acestă princântecu’î veselă și curată străbate prin valuri de armoniă. Apoi rota merge mai încetă firulă nu mai are locă, obosiala a venită, cântecul încet slăbesce, elă se stînge, rota stă, lucrul s’a sfîrșită. Cinealtă de căt3 uă adeverată inspirațiune ar putea reproduce cu atâta ilusiune cu atăta farmecă frumusețele naturii, ce nu se desveluescă, nu se’mpodobescă, de cătă primă imaginațiune viuă și fecundă? Cine altă, de nu unai virtuosă ar putea interpreta cu atâta fericire și espresiunea operea poetică: Domnulu Ketten este și poetulă și virtuosulu. Ronda Djinniloru (spiritelor rele) după poesia lui Victor Hugo. — Altă compunere a junelui artistă.—Mai ânteiu unu acompaniamentă, ce s’ar părea monotonă, se unesce C’uă rondă d’uă originalitate straniă, ar dice cine-va uă musică barbară: acorduri aspre cu resoluțiunea depărtată, apoi jocul ă se interbenză, se mtăresce, spirite rele sară, se aruncă; zgomotul cresce, notele sphinteie luptă degetele sprintene și puterice ale musicanteloi spiritelor rele; bubuite surde vibreza, în sală; armonia energică și originale curge în valuri spumegânde; umbrele Djinniloru yarna s’agita in convulsiunile unui jocă frenetică, pînă ce obosite, cadă, se scoă eră și, cadă din nov, musica urmeză sbuciumările lorii și cu dînsele se opresce. Adoî d’aer artistul trece la dulcea musică italiană? melodia suavă din opera Rigoletto se aude, este uă fantasie asupra cuatuorului din astă operă, d. Ketten este și autorele iei. După uă cipiă, și dacă, împreună cu dânsele va fi adoptată și de Rusia, suntemă și cum că cestiunea Oriintelui, ce cu drepta curentă înspăimântă Europa, întregă se va deslega prin ea însășî treptată, cu bine, și, putemă dice mai fără, vărsare de sânge. Se nu se mai dică de acă înainte că Rusia provocă rescóle în Oriinte, căci prin acesta se dă în adever Rusiei uă putere, forte mare, și care în realitate îi lipsesce acum. Dicându-se că mișcarea în Oriunte este provocată fie Rusia, se face implicită că lipsesce acestoră popore și inteligința, și simțiurii naționalității, și ală dreptății; ele se vădă astă-felă și părăsite, și insultate, în totă ce are ună poporă mai sacru, și prin acestă modă ori cine ’nțelege că cei cari vorbescă astă-felă înlesnescă Rusiei propaganta, îi deschidă porțile Oriintelui. Adî, ea totădeuna, susținemă că propaganta ce póte face uă putere, în Oriinte scă în Occidinte, nu se opresce prin amenințărî și nici chiar prin puterea armeloră. Europa întregă s’a coafisată, a luată armele ș’a combătută propaganda drapelului Franciei. A fost bună momentă, durerosă și fatale pentru omenire căndă puterea materiale a, învinsă acelă sântă drapelă; și cu tóte aceste, învingerea a fostă momentană; elă se redică prin puterea sea morale și biruinția lui fu generale și eternă. Austria, unită cu Rusia învinse Ungaria, și peste cățîva ani Ungaria, numai prin puterea-i morale, învinse pe Austria. Toto astă felă este și cu naționalitățile din Oriunte. Nu prin amenințărî,, nici chiară prin puterea armată se póte nimici propaganta și uimurirea Rusiei, ci pe d’uă parte silindă pe Turcia a da, de mai pute, și de se mai póte, tóte satisfacerile legitime, eră pe d’alta a proclama, limpede și cu tăriă principială ne ’ntervenirii. Prin acestă micilocă, singurulă raționale, dreptű și prin urmare eficaciă dacă poporațiunile voră fi satisfăcute în legitimele foră cerințe, propaganda Rusiei nu va mai pute ave nici ună introducțiune briliantă, în care velocitatea, acurateța noteloră, puterea fără parte egale, veni una pesagiă, pentru mână stingă numai: acesta este partea tenorului ș’a baritonului, voiagiă și gravă totă d’uădată; rara frumuseță a acestui pasagiă putu a fi pe deplină aprețuită, căcî se prelungi îndestulă. Apoi d’uă dată resună vocea sprintenă și cochetă a contra-altei, întrună pasagră în octave pentru mâna drepta, și vocea sfișietore a fiiei lui Rigoletto s’audia în note limpede și distincte prin atăte sunete scose de simțiminte opuse și prin însocirea unei armonii mai bogată decătă s’ar crede că este susceptibile melodia italiană. Ar fi pre lungă și renunțțămă la plăcerea d’a da semn de tóte impresiunile ce-am resimpțitu la concertulu d-lui Ketten. Ș’apoi misiunea nostră ar deveni forte dificile căndă am întreprinde, spre exemplu, a descrie modul în care fu esecutată marșulu din Tannhauser, arangiata de F. Liszt. Cumă amă putea óre descrie prin nișce litere reci, fulgerile ce geniul lui Liszt arunca în tote operile sale? Cumă amă putea descrie că prin salvele zgomotase ale armoniei lui Liszt, mâna măiastră a d-lui Kelten făcea se S’audă în note curate și sonore melodia seriosă a marșiului? In musica clasică mai cu semă se reveleza superioritatea artistică a d-lui Ketten. Cu ce ușurință admirabile resolveală dificultățile acestei musice își curau le resolve efectă, daca din contra Turcia nu va voi și nu va putea satisface cerințele poporelor, proclamându-se principiul de neîntervenire, eră n’avemă în nimică a ne teme fie Rusia, cestiunea se va deslega prin ea însași, și o modulă celă mai bună, căci va fi deslegată numai de cătră părțile interesate, de cătră cei în dreptă, și nu este nici ună poporă, în timpii noștrii mai cu semă, (care se prefere naționalității și libertății sale, domnirea unei alte puteri. Dacă însă, nu se va admite calea cea raționale și legitime, pentru ce are poporațiunile Orientelui se se temă numai de Russia,, și nu și de Austria? Acestă din urmă putere n’are și ea are mai aceleași tendințe în Oriinte? Aceste tendințe nu sunt cunoscute atătă prin trecutulă cătă și prin numele acestei puteri, nume care spune curată că aspiră la imperială , Oriintelui? Și căudă este uă asemene temere și nu se proclamă principiul neintervenirii, cum care se va putea opri eficacitatea unei propagante rusesc! și mai cu semă acelă mare resbelă de care se teme cu dreptă cuvântă totă Occidentele? Pe acestă terămă credemă c’ar trebui se desbată cestiunea chariele cari se publică în limba francese și germană; p acestă terămă ar trebui, după noi, ca guvernele României, Serbiei, Greciei, se pue cestiunea Cabinetelor din Paris, din London, din Florenza, din Berlin și din Viena și se probeze — ceea ce e forte lesne — că numai astăferă cestiunea Oriintelui se va deslega cu lesnire, pe calea iei (ea dreptă și naturale, și fără cea mai mică scuduire pentru Occidinte. Acesta a fost ă, este și va fi credința nostră, in privința Oriintelui; acestă, propagantă amă făcutu-o și ’n străinătate și ’n țeră, aceaa și o facemă și azi. Șicândă, acumă ca totă dauna poporelor, pregătiți-ve, uniți-vă și nu urmați altă politică de cătă aceaa ce v’o dicteză legile nestrămutate ale naturei, n’aveți altă religiune de cătă naționalitatea și libertatea. Încă împreună cu alte complicări strălucite, adăugite de măiestria ma! Astă felă fu esecutată Sonata in fa minoră de Beethoven și admirabile Trio în ré minoră, de Meldenssohn. Ad ună musicante consumată dar fi putută studia în tote timpurile și la deosebitele dificultăți ale unei opere arătă de măiestrită; cătă pentru noi, mărturimă că bam găsită necontenită la înălțimea geniului ce interpreta, păstrândă împreunarea (bensemelle) c’uă esactitate scrupulosă și jucându-se totă d’uădată asupra dificultățiloră celoră mai mari. Nici uă dată nu ni s’a părută atătă do superioră vechiulă nostru astistă L. Wiest, și superioritatea d-sele, constatată în asemenea casă, este cu atătă mai însemnată, cu cătă era alături cu ună talentă ca ală d-lui Ketten. Fantasia pentru violină cea esecutată, a smulsă admirarea și aplausele cele mai căldurose. D. Iosefă Sulzer și-a jucată asemene partea sea în bucățile de împreunare c’un esactitate perfectă. Renunția nu a mai da sema despre esecutarea celora-1alte bucăți; căcî afară de deosebitele caractere ale loră, amu fi siliți a reveni asupra acelora-așî laude, și ne temerara d’a supera modestia junelui artistă. Aceptămă cu nerăbdare concertulu de Marți 30 Ianuarie, și sperămă c’atuncî publiculă, informată de plăcerile alese ce ’î oferă clarură de care natura a ’infestrată cu bilșiugare pe d. Ketten, va sei profila de ele, nu va lăsa, ca inseratele trecutele, arăte locuri gole in sala Ateneului și va veni a saluta ientală cu noi, prin aplause caldurose, fcadeosebită ce visiteză capitala României.