Romanulu, mai 1868 (Anul 12)

1868-05-01

tanti 106, contra 59 și pentru 47. D. Co­ j­gălnicianu s-a apținută și declară că se va apține și de la votarea celor­ urmatore. D. Hejdeu retrage amendamentulu d-sele și Camera încuviințată. Se pune la vota amendamentulu d-lui Campinic și se respinge. Se pune la vota amendamentulu d-lui Pe­­trescu care cere ca nici unu straina fără capateiu se nu se putá stabili în comunele rurale fără autoritare și se primesce cu 56 voturi contra 48. Fiindü votanți 105. Ședința se aidică și se anunc­ă cea vii­­torară pe mâne Mercur. 1 Maiű. • -------------------------------------------------— SENATULU. Ș­e­dința de la 30 Aprilie. D. 8r. Ionescu, propune și susține cu stăruință ca Senatulu se suspende lucrările sale până la numirea ministrului nou, căci asta­felu după d-lum, ministerulu fără preșe­dinte în sistema constituționale este egala cu a nu esiste. D. Costaforu susține că casula de fuc­ă nu se asemănă celora de cari d. Ionescu ar vrea a vorbi. Aci adaogă d-lui. d. ministru a demisionată din causă că sănătatea nu- maî permite a ocupa fotoliul­. Incidintele se închide prin trecerea la or­dina­țiileî. Se procede la votarea legei pentru înfiin­țarea curților­ cu jurați și se primesc e­ jirea și solicitudinea administrațiunii. înde­plinirea angagiamentelor­ cu sănteniă este con­­dițiunea capitale­i pentru desvoltarea produc­­țiunii și consolidarea creditului, cari singure potă asigura proprietatea publică. Muncitorii, clasele neavute mai cu sémn voră simți bine­facerile încrederii ce capita­lurile voră dobândi în România, și mai vir­­tosă in afacerile cele mici, cele­­ zilnice. Ei voră murmura póte la începută, dérà vé voră bine­cuvînta în urmă. In picióre dérá, domnule prefectă. De la ministru pînă la vătășelă se transmitemă cu toții poporațiuniloră exemplulă ce ne dă iu­­bitulă nostru Suveran, care nu-și reservă sieși nici măcară ună minută, care consa­cră totă binelui Patriei. Ministru secretară de Stată la departa­mentul de interne. I. C. BRATIANU. 29 Aprilie. (Monitorulu). iit î laaia—iigaf nriti0­ramrmiri insa «fc ■'"■n­ ishb ■ «­­ nriiTH' in s .— Circulară către toți d-nii Prefecți. Domnule Prefecții, fntruă epocă de civilisațiune ca a nostră, poporele nu se claseza după întinderea teri­toriului ce poseda, nici după mărimea lor­ numerică; ele dobândesc a uă importanță, se așază pe treptele omenirii după capitalurile morale, sciințifice și materiali ce posedă. Ni­meni însă nu pate capitalisa de cătă mun­­cindü și economisându. Pentru a munci și economisa este nevoie de libertatea muncei și de sincuranță, de stabilitate. Aceste duce condițiuni au lipsite în trecutu Românilor­, de aceea ei munceau pucina și economisau și mai pucinü, și lumea iub­ea că aceste violurî suntu naturali la Români. Acesta prejudeca­­re însă a începută a fi sguduită, îndată ce munca a începută a se emancipa și stabili­tatea a lua loculu anarh­ieî, căci îndată Ro­mânii au și începută a munci mai multe și a risipi mai puținü. In anulă trecută, con­vinși pe d’uă parte de complecta emancipa­re a muncei și pe d’alta că c’uă monarc­iă ereditară și constituționale stabilitatea este a­­sigurată, Românii au mutată în favorea lor, chiară pe cei mai îndăretnici, printr’uă pro­­ducțiune neauzită încă în România, și pe ca­re negreșită trebue s’o atribuimă în mare parte Provedinței care a bine­cuvîntată os­tenelile nóstre. In anulă acesta a venită timpulă se do­­vedimă că ce­amă făcută atunci nu a fostă uă opiniele timpurale, provocată d’uă ne­voiă ce ne amenință în existența nostră ma­teriale, ci efectulă unei voințe statornice a unei națiuni june și plină de vigore. Se do­­vedim­ c’acesta națiune, cu ochii pironiți a­­supra poporelor, cărora împregiurările le aă permisă se se ridice sosü pe scara civilisa­­țiunii, este tărîtă, cu ori­ce preță și cu ori­ce sacrificie, a călca pe urmă­ le și a le ajunge. A stimula dérà, domnule prefectă, pe ó­­meni la muncă, a înlesni efectuarea ei, cu iuțelă, cu inteligință și bună chibzuire, este a lucra la mărirea și întărirea naționale. Marele nostru câmpă de producțiune este acelă ală agriculturei; elă numai pînă acum ne-a pregătită cu încetulă pe acela ală co­­merciului, ală industriei și chiară ală soiin­­ței, căci elă singură ne procură cele d’ân­­téia capitaluri necesarie pentru a ne deschi­de aceste noue arene de activitate. Agricultura dorá, domnule prefectă, tre­bue s’atragă deosebita nóstra luare aminte. Una din cele d’ânteiă înlesniri ce trebue se-i dămu este esecutarea punctuale a tocmele­­loră. V’aducețî aminte că avansurile făcute locuitorilor­ săteni, în timpul­ lipsei de pro­ducte, au fostă luate de Cameră suptă a ei garanțiă. A face déja ca acea garanțiă se fiă eficace este a esecuta­tă lege, căci voin­ța puterilor­ Statului, suptă ori­ce formă S’ară esprima, nu este mai pucina obligato­riu pentru toți. Pentru acesta nu trebue insă ca tocme­lile de altă natură s’atragâ mai puțină îngri­­ j. Gladstone a adresat­ diariu­­lui Times epistola urmatóre. London, 2­4 Aprile. Domnule, Cu tóta desplăcerea ce amă d’a coprinde colónele d-vestru, în privința unoră afaceri cu totulă personali, nu’maî maî română ânsă alte resurgeri, în mom­entul ă căndă­nescea­­cu sațiunî, oii cătă de pucina întemeiate ară putea se fiă, suntă aduse în contra’mî cu scopulă d’a vătăma s’aă d’a împedica mersulă unei mari cause. De cincî­spre­ țzece­r­ile aprope era aserțiunile cari se țiică în­temeiate pe fapte, formulate necurmată în privință mea, în diferite părți ale regatului. 1 -iii. Aflându-me la Roma, amă luată an­­ga­jamente către Papa pentru a distruge bi­serica anglicană în Irlanda, și alte asemene lucruri, pentru că însu’ma suntă catolică ro­mână cu inima; 2- lea. In timpul­ ministeriului lui sir Robert­ Peel și de atunci amă combătută, și acumă împiedecă încă promoțiunea docto­­relui Wynter; 3- lea. Amă desaprobată publicamente ori ce ajutoră clerului în căte trei regaturile, sau prin biserică sau din fondurile publice; 4- lea. Aflăndu me la Balmoral, amă refu­­sată d’a însoți pe regina la biserica Crathie; 5- lea. Amă primită mulțămirile papei în privința purtării mele faciă cu biserica din Irlanda; 6- lea. Suntă membru ală unei congrega­­țiuni a înaltei biserice ritualiste. Solindă cătă asemene scompte, în timpă de ferbere publică, tindă a se propaga suptă înfluința combinată a relei voințe, a lesneî crezare ș’a ușturințeî, nu voiă țfice nici un singură cuventü de amărîciune în privința acestoră aserțiuni, du voiă țfice nimică des­pre causa cărei­a potă fi datorite ore cari alegațiuni, căci suntă decisă a me feri, pe cătă va fi prin putință, d’a Învenina uă ma­re controversa publică, și acea­a ce privescă că ca să caută nobile, de nisce elemente de bijoterie și de antipatie religióse. Declară însă mai nainte de tóte că tóte aste aserțiuni sunt­ neeșapte, de la ună capetă la altulu, arătă în spirită cătă și ’n literă; și fiindu că ’mi este peste putință d’a urma, ca pînă acuma, cercetările și co­­respondințele ce aducă asemeni închipuiri, cutez a ruga pe ori­cari persone ce ară putea fi interesate în cestiune, că dacă nisce aserțiuni de acésta natură ară trece în viitoră pe di­naintea ochilorü lor­, se nu le creija de locă, în interesul ă adeverului. Nu este aci loculă a me referi la alte acusărî mai ne­dumerite și mai generali. Am­ânarea, etc. D. G. Petrescu, idem. — N. Manolescu, idem. — V. Hernia, idem. — B. Protopopescu. Consiliară. — N. Pancu, idem. — Dr. Iatropolu, idem. — Eug. Carada, idem. — Gr. Lahovari, idem. — T. Mehedințianu, idem. — D. Culoglu, idem. Absenți. — I. Mar­tinovicî, consiliară — Anton Stoianovici, idem. Ședința se deschide la amiadă. Procesele-verbale ale ședințelor­ de la 2­7 și 28 Martiă se citesce și se aprobă. D. primară arăta că la ordinea Jjileî este mai ânt­ia cestiunea deschiderii unei noue strade de la Academiă spre Cotrocenî, ces­tiune ce S’a desbătută in ședința de la 28 Martie trecută, dară care a­remasă nere­­solvată. D. primară întrebă daca maî i e cine­va cuvéntulu în acesta cestiune. Ne mai cerându nimeni cuvântulu, d. pri­mară pune la votu propunerea de a se de­clara de utilitate publică deschiderea ljrsei cât în anulă curentă. Consiliul ă în majoritate vă adoptă. DD. Buescu, Petrescu și Lahovari votéza contra. D. Pancu se abține de la votü. D. primară supune consiliului cererea fă­cută de ună d. M. Meitzer, proprietarul­ sta­bilimentului de băi de pe strada Negru-Vodă, de a i se permite se înființeze ună locală provisorră de băi reci pe marginea Dâmbo­­viței în dreptul­ proprietății sale. Se citesce și relațiunea dată asupra aces­tei cereri de către d. C. Toncovicianu, in­­ginerulă comunală. D. Lapati dice că cestiunea este supusă consiliului spre a 'lua­ță che­isiune nu nu­mai asupră’î­­n particulară, ci și în privința altora ce s’ară­taî adresa primăriei în viitoră, și pe cari primarul­ nu le pote regula de la sine, fiindu­că localele de băi reci se cere a se înființa pe acelă spad­ă de rocă de pe marginele Dâmboviței care, după lege, este ală comunei. Consiliulă dlară trebue se decidă 1­­in daca se pute permite înființarea unor a­­semenea stabilimente pe ij­sulă rocă publică, 2- a în casula afirmativă, cu ce condițiune se se de permisiunea. In ce privesce î­n cestiune, d. Lapati elice că, daca s’ară opri înființarea de gherite pentru băî rocî pe locul ă de pe termiî Dâm­boviței, pentru cuvântulu că acestă rocă este publică, atunci s’ară face imposibile luarea de băi reci în viitoră în tota întinderea ca­pitalei. In privința cestiunii 2-a, d. Lapati țfice că ingin­erulă prin relațiunea sea a pre­­ved­ută­cașurile, și remâne ca consiliu să se chipzuiasca daca trebue a se cere plată de chiriă pentru loculă comunei pe care se va așed­a gheretele, și cătă se fiă plata. D. Iatropolu, in interesulă higienei pu­blice, este de opiniune a se acorda coloră ce voră cere permisiunea se înființeze sta­bilimente de băi reci în gârlă; dară fiindu că ele nu se potă așeza decătă pe terâmură comunei, se se cera uă chiriă pentru acelă terâmă. Consiliul­ adoptă opbciunea d-lui doctoră Iatropolu, și decide a se da petiționarului permisiunea se construia baia și gheretele trebuinease la dânsa cu condițiunile propuse de d. ingineră prin relațiunea s­a, și cu plată de lei noui șbse­ c­ecî, pentru tota sta­giunea băilor­ reci (care este de trei lune de la 1­5 Mas­ pînă la 1­5 Augustă) dreptă chiriă pentru loculă publică de pe marginea Dâmboviței pe care petiționarul o va așed­a gheritele. Cu aceste condițiuni, consiliul ă a decisă a se permite înființare de gherite pentru băi reci, pe malur­ Dâmboviței în oraș, oră­cum va mai adresa primăriei asemenea cerere. D. Buescu, luăndă cuvânturi, z­ice că lu­crările publice cele mai importanți de cari trebue a se ocupa consiliul, comunale și pri­măria, sunt ă cele relative la îmbunătățirea stradelor, și prin urmare la înlesnirea cir­­culațiunii publice. S’a alocată în bugetă, țfice d-luî, uă sumă de lei vechi 1,400,000 pen­tru pavage, însă mare parte din acesta sumă se va întrebuința pentru pavarea sistematică a stradelor: Carolă, Nouă, Lipscanii și Bă­­răția, conformă votului dată de consiliu în anulă trecută. Cifra dată înscrisă în budgetă neajungăndă pentru tote stradele, d-sea, a fostă nevoită a reduce numerasă stradeloră de pavată din nuoă la d­ece in totă orașială, adică în colorea Galbenă doue: strada Romană și Tunarii; în Verde trei: strada Bert­eî, Tă­­năsescu și Ch­iriacă; în Albastru trei: Con­cordia, Discordia și Herodiada; în Negru dac: Romulu și Lucacî. Pentru unele din aceste stra­de suntă primite la primărie uă mulțime de reclamațiune cerăndă se se pară în lucrare pavarea loră, căcî în timpi de ploi ele suntă impracticabili; aceste strade suntă multă fre­­cventate și starea loră cereri imperiosă a fi în­­bunătățită. Trebue dară a se da satisfacțiune orăși aniloru asupra cereriloră loră. Pavarea acestoră 10 strade va costa 700 mii lei vechi; celu pmină 500 mii lei suntă nea­]­perată trebuincioșî. Adăogindu-se la acésta cifră leî 9­00 miî costulă pa­varii cu petre cioplite a celoră patru strade pe care d-sea le a numită la începută, se face leî 1,400,000 arătă cătă s’a trecută în budgetă. Remăne însă reparațiunile pasageloză în ființă, pen­tru cari trebuescă 600 mii lei vechi. Așia dată pentru anulă curentă ne trebue celă pucinai două milióne lei vechi, și d. Buescu, propune consiliului se complecteze alocațiu­­nea din budgetă, urcând’o la disi­cifră de două milióne. D-sea mai esice că și strada Șelari, fiindu în centru și în mi­jloculă stradelor, cari vor­ fi pavare sistematică, ar trebui și ea pavată cu petra regulată. Ală douilea, d. Buescu propune a se a­­corda primăriei ună credită spre a pune în lucrare pavarea cu petra cioplită a urmato­­relor­ căi: a) Calea Moșilor, pînă la biserica cu Sânțu­, pînă unde este canalisată: b) Calea Craiovei; c) Calea Șerban-Vodă, pe două din 3 părți a lungimii sale: d) Calea Vacăresci­; e) Calea Târgoviștii și f) Strada Colții. Din aceste căi, trei trebuescă și canali­­sate, și anume: calea Târgoviștii, a Craiovei și strada Colții. D. Buescu recunosce că comuna nu dis­pune de fonduri spre a pute se facă acum­ă și aceste lucrări cari costă oplă, noue mi­lióne; cu tóte astea crede că estimpă S’ară puté începe cu două căi, a Moșiloră și Șer­ban-Vodă, și cu strada Colții, care se se canaliseze pînă în strada Clemenței, spre a se scăpa de stagnațiunea apeloră, partea o­­rașiului d’acolo, era maî cu semn despre scenă. Pentru acestea va trebui ună milionă leî­nnoî, care d. Buescu « de părere a se lua cu împrumutare cu ocasiunea împrumu­tului ce s’a proiectată pentru convertirea da­toriei actuale a comunei. D. Lahovari z­­ce că cele ce propune d. Buescu nu se pute admite, pentru că nu nu­mai lipsescă fondurile necesarie, dară nici nu se potă esecuta estimpă lucrările arătate de d-sea, lipsindă și materialulă și perso­­nalulă trebuinciosă. D. Lahovari e de părere ca mai ânte să se pună în lucrare facerea pavageloră pe stra­dele nepavate, căci este că datoriă impe­­riósa a consiliului municipală se îmbunătă­­țiască stradele. Pentru acesta însă d-sea cere a se presinta de primăriă ună devisă esti­mativă regulată ca se cunoscă consiliul, cătă costă aceste pavage. D. Buescu explică că nu tote lucrările ci numai cele pentru cari d-sea a propusă a se urca alocațiunea din budgetă la două mi­lione lei vechi se voră esecuta în anulă cu­rentă: cele­lalte sunt­ pentru viitoră. D. doctoră Iatropolu, pentru partea I-a a propunerii d-lui Buescu, rjice că admite a se pune în lucrare îmbunătățirea stradelor­ de prin suburbiele depărtate, însă este de părere a se face pe densele șosele, éra pe margini trotoarie cu petrișă, căcî costă mai­eftină, asta în­cătă cu banii cu cari S’ar pava stradele arătate de d. Buescu, s’ar pute face șiosele pe mai multe altele. Pentru banii ce trebuescă la acesta lucrare. D. Iatropolu e de opiniune ca suma de lei 600 mii propusă de d. Buescu, se se aco­pere din economiile ce au lăsată budgetulă comunei pe anulă trecută, era de nu­velă fi de ajunsă acele economii, restul ă se se dea din alte fonduri. In privința părții a doua a propunerii d-lui Buescu, adică a canalizării și pavării cu pe­tre cioplite a căilor­ principali și a mai mul­tor­ strade din centru, d. Iatropolu este de opiniune a se da lucrarea în totală sau în parte prin concesiune, cu condițiune ca plata loră se se facă prin anuități în cursă de mai mulți ani. Numai așia, direct. Iatropolu, se pute da aceste lucrări în anulă curentă. D-sea dară propune a se autoriza primăria se publice licitațiune în termenii de două luni, și de se va găsi doritori, se se adju­­dice lucrarea; de nu. Consiliu să se ch­ip­­tuiască atunci alte mijiloce. D. Buescu țjice că nu e de părerea d-luî Iatropolu d’a se face șiosele în Bucurescî, căci șioselele nu dură multă. D. Carada cjice că d. Iatropolu a espri­­mată maî In totală cea­a ce avea se țfică d-sea, și propune ca pentru îmbunătățirea stradelor, de prin suburbii se se publice li­­citațiune în termenii do­uă luna, ca pentru că trebuință arginte. Susține ca acesta îm­­bunătățire se se facă prin șiosele, căcî sio­­sele suntă și în Paris și în mai multe orașie din Moldova și dură, era mai cu semn că disele strade nu suntă multă frecventate, apoi sioseua e mai curată și costă mai puțină. In privința lucrărilor, ce­a mai propusă d. Buescu pentru viitoră, d. Carada admite opiniunea d-lui­­ Iatropolu de a se da aceste lucrări în întreprindere prin licitațiune pu­blicată arătă aci cătă și în străinătate, căcî­­ cu r­esorgințiî budgetului comunei, aceste lu­crări nu s’ar pute face decătă în 10— 12 ani. D. Lahovari face ună amendamentă la pro­punerea d-lui Buescu, în termenii următori: „Suntăm de părere a se întrebuința suma din budgetă pentru lucrările și în ordinea urmatore: 1. A se esecuta paragială cu petre cio­plite și canalisarea aceloră strade pentru cari S’a dată în anulă trecută una votü de că­­tră Consiliu­. 2. A se pava cu petre după sistema cea vechiă sau a se șioselui stradele acelea cari suntă înecate în nord­ă neavendă încă pavagiă. 3. Remăindă fonduri, se se facă pava­gială cubică și canalisarea stradeî Colțea și Craiovei pînă la strada Bibescu și d’aci pînă la Mitropolia. 4. Numai după ce se vor­ esecuta aceste lucrări, se va începe pavarea cubică și ca­nalisarea căilor­ Șerban-Vodă, Craioveî, Tîrgu- Vestea și Moșiloră. D. Petrescu nu împărtășiasce opiniunea d-lui Iatropolu de a se face șiosele pe strade căcî șioselele nu țină multă și voră ajunge acele strade înomolite în noroiă. Cătă pen­tru cele­l­alte strade ce se propune a se canalisa și a se pava cu pietre cioplite, d-sea­­ zice că nu se póte vota acumă, căci nu se realisată încă împrumutură. D. Lapati z­ice că, d d. Iatropolu și Carada esprimăndă • maî in totală opiniunea d-séle, are puem­e de adăugită asupra părții ânteia a propunerii d-lui Buescu, adică asupra sis­temei și a mi­jlocelor­ cu cari se se esecute pavagele pe mai multe strade nepavate nu­mite de d. Buescu. Opiniunea d-lui Lapati, care țjice d-lui că se asemena multă cu a d-loră Iatropolu și Carada, este se se pu­blice licitațiune în termină do­uă lună pen­tru darea în întreprindere a pavării aceloră strade; în acestă timpă însă se se facă și studie asupra aceloră strada ca la diva li­­citațiune, se se cunoscă prețul­ cu care se pute adjudeca lucrarea, și atunci se se vad­ă daca suma alocată in budgetă nu e sufi­­ciinte, și în acestă casă se se chipzuiască de unde se se acopere suma ce va mai trebui. In privința părții a doua a propunerii d-lui Buescu, d. Lapati crede că ea nu se pot­­esecuta decătă cu singurulă mițjlocă pro­­pusă de d. Iatropolu. D. Lapati <zice că este cu atătă mai forte în acésta opiniune, cu cătă însuși acestă Consiliă a adoptatu-o în primulă ană ală terminului pentru care este alesă, și căndă, după chipzuirea s­a, s’a pu­blicată darea în întreprindere a acestor­ lu­crări cu condițiunea de a se respunde plata prin anuități. Către acesta, D. Lapati adaogă că, afară de lipsa de mici’lace pecuniare prin care se se potă achita d’uă-dată costulă lucrărilor (căcî numai uă parte din aceste lucrări ni se cjice că costă 9 milióne lei) este și convicțiunea ce s’a dobândită că asemenea lucrări nu se potă esecuta în regiă, căcî n’avemă nici ómeni nici pétrá­de ajunsă ca se simă siguri că se voră face la timpă. Dovadă despre ace­sta este că pavarea sistematică a patru strade din centru s’a votată âncă din prima­véra a­­nului trecută a se efectua în regiă, și pînă acumă nu numai nu s’a terminată, dar nu s’a începută nici una: abia s’a făcută cățî­ va stănjinî în dreptul­ Senatului, și aceia cu potra neregulată și cu destulă greutate. Nu­mai dlar prin darea In concesiune a unor­ asemenea lucrări, se potă înlătura dificultă­țile. Acesta concesiune se se dea după u­ publicațiune ce se va face nu numai aci dar și în străinătate și pentru acele strade ce se va disptui de consiliu, și cari, după D. La­pati, trebuie se fiă cele patru principale și cele din ocolulü I ală orașului, pentru cari cată se se facă și pentru densele studióte necesarie, ună devisă descriptivă și anulă es­timativă ca­re se scri­mai dinainte cumă are a se esecuta lucrările și cătă costă. Anuitățile ce­ se va iiișa pentru plata lu­­crăriloră se va aloca pe fotă anulă în bud­­getul­ comunei, și se va putea achita re­gulată, asta în­cătă se remătă uă sumă și pentru întreținerea pasageloră pe cele­l­alte strade. Astă­fetă în trei ani putemă avea centrulă orașului canalisată și pavată siste­matică. Este bine înțelesă, observă D. La­pati, că acesta disposițiune nu va opri ese­­cuțiunea lucrărilor­ de pe cele patru strade din colorea Roșie pentru cari s’a făcută de curândă publicațiune a se da în întreprindere. (Va urmia, W. E. Gladstone. PARTEA COMUNALE. CONSILIULU MUNICIPALU DIN BUCURESCI. ȘEDINȚA XXIII. Mercur! 3 Aprilie 1868. Presanțî: D. G. Panaiotă, Primarulă. — G. Lapati, consiliară-ajutoră. — Gr. Serzurie, idem. —­­ P. Buescu, idem. ROMANUL­U­I MAIU 1868 O

Next