Romanulu, mai 1868 (Anul 12)
1868-05-01
tanti 106, contra 59 și pentru 47. D. Co jgălnicianu s-a apținută și declară că se va apține și de la votarea celor urmatore. D. Hejdeu retrage amendamentulu d-sele și Camera încuviințată. Se pune la vota amendamentulu d-lui Campinic și se respinge. Se pune la vota amendamentulu d-lui Petrescu care cere ca nici unu straina fără capateiu se nu se putá stabili în comunele rurale fără autoritare și se primesce cu 56 voturi contra 48. Fiindü votanți 105. Ședința se aidică și se anuncă cea viitorară pe mâne Mercur. 1 Maiű. • -------------------------------------------------— SENATULU. Ședința de la 30 Aprilie. D. 8r. Ionescu, propune și susține cu stăruință ca Senatulu se suspende lucrările sale până la numirea ministrului nou, căci astafelu după d-lum, ministerulu fără președinte în sistema constituționale este egala cu a nu esiste. D. Costaforu susține că casula de fucă nu se asemănă celora de cari d. Ionescu ar vrea a vorbi. Aci adaogă d-lui. d. ministru a demisionată din causă că sănătatea nu- maî permite a ocupa fotoliul. Incidintele se închide prin trecerea la ordinațiileî. Se procede la votarea legei pentru înființarea curților cu jurați și se primesc e jirea și solicitudinea administrațiunii. îndeplinirea angagiamentelor cu sănteniă este condițiunea capitalei pentru desvoltarea producțiunii și consolidarea creditului, cari singure potă asigura proprietatea publică. Muncitorii, clasele neavute mai cu sémn voră simți binefacerile încrederii ce capitalurile voră dobândi în România, și mai virtosă in afacerile cele mici, cele zilnice. Ei voră murmura póte la începută, dérà vé voră binecuvînta în urmă. In picióre dérá, domnule prefectă. De la ministru pînă la vătășelă se transmitemă cu toții poporațiuniloră exemplulă ce ne dă iubitulă nostru Suveran, care nu-și reservă sieși nici măcară ună minută, care consacră totă binelui Patriei. Ministru secretară de Stată la departamentul de interne. I. C. BRATIANU. 29 Aprilie. (Monitorulu). iit î laaia—iigaf nriti0ramrmiri insa «fc ■'"■n ishb ■ « nriiTH' in s .— Circulară către toți d-nii Prefecți. Domnule Prefecții, fntruă epocă de civilisațiune ca a nostră, poporele nu se claseza după întinderea teritoriului ce poseda, nici după mărimea lor numerică; ele dobândesc a uă importanță, se așază pe treptele omenirii după capitalurile morale, sciințifice și materiali ce posedă. Nimeni însă nu pate capitalisa de cătă muncindü și economisându. Pentru a munci și economisa este nevoie de libertatea muncei și de sincuranță, de stabilitate. Aceste duce condițiuni au lipsite în trecutu Românilor, de aceea ei munceau pucina și economisau și mai pucinü, și lumea iubea că aceste violurî suntu naturali la Români. Acesta prejudecare însă a începută a fi sguduită, îndată ce munca a începută a se emancipa și stabilitatea a lua loculu anarhieî, căci îndată Românii au și începută a munci mai multe și a risipi mai puținü. In anulă trecută, convinși pe d’uă parte de complecta emancipare a muncei și pe d’alta că c’uă monarciă ereditară și constituționale stabilitatea este asigurată, Românii au mutată în favorea lor, chiară pe cei mai îndăretnici, printr’uă producțiune neauzită încă în România, și pe care negreșită trebue s’o atribuimă în mare parte Provedinței care a binecuvîntată ostenelile nóstre. In anulă acesta a venită timpulă se dovedimă că ceamă făcută atunci nu a fostă uă opiniele timpurale, provocată d’uă nevoiă ce ne amenință în existența nostră materiale, ci efectulă unei voințe statornice a unei națiuni june și plină de vigore. Se dovedim c’acesta națiune, cu ochii pironiți asupra poporelor, cărora împregiurările le aă permisă se se ridice sosü pe scara civilisațiunii, este tărîtă, cu orice preță și cu orice sacrificie, a călca pe urmă le și a le ajunge. A stimula dérà, domnule prefectă, pe ómeni la muncă, a înlesni efectuarea ei, cu iuțelă, cu inteligință și bună chibzuire, este a lucra la mărirea și întărirea naționale. Marele nostru câmpă de producțiune este acelă ală agriculturei; elă numai pînă acum ne-a pregătită cu încetulă pe acela ală comerciului, ală industriei și chiară ală soiinței, căci elă singură ne procură cele d’ântéia capitaluri necesarie pentru a ne deschide aceste noue arene de activitate. Agricultura dorá, domnule prefectă, trebue s’atragă deosebita nóstra luare aminte. Una din cele d’ânteiă înlesniri ce trebue se-i dămu este esecutarea punctuale a tocmeleloră. V’aducețî aminte că avansurile făcute locuitorilor săteni, în timpul lipsei de producte, au fostă luate de Cameră suptă a ei garanțiă. A face déja ca acea garanțiă se fiă eficace este a esecutată lege, căci voința puterilor Statului, suptă orice formă S’ară esprima, nu este mai pucina obligatoriu pentru toți. Pentru acesta nu trebue insă ca tocmelile de altă natură s’atragâ mai puțină îngri j. Gladstone a adresat diariului Times epistola urmatóre. London, 24 Aprile. Domnule, Cu tóta desplăcerea ce amă d’a coprinde colónele d-vestru, în privința unoră afaceri cu totulă personali, nu’maî maî română ânsă alte resurgeri, în momentul ă căndănesceacu sațiunî, oii cătă de pucina întemeiate ară putea se fiă, suntă aduse în contra’mî cu scopulă d’a vătăma s’aă d’a împedica mersulă unei mari cause. De cincîspre țzecerile aprope era aserțiunile cari se țiică întemeiate pe fapte, formulate necurmată în privință mea, în diferite părți ale regatului. 1 -iii. Aflându-me la Roma, amă luată angajamente către Papa pentru a distruge biserica anglicană în Irlanda, și alte asemene lucruri, pentru că însu’ma suntă catolică română cu inima; 2- lea. In timpul ministeriului lui sir Robert Peel și de atunci amă combătută, și acumă împiedecă încă promoțiunea doctorelui Wynter; 3- lea. Amă desaprobată publicamente ori ce ajutoră clerului în căte trei regaturile, sau prin biserică sau din fondurile publice; 4- lea. Aflăndu me la Balmoral, amă refusată d’a însoți pe regina la biserica Crathie; 5- lea. Amă primită mulțămirile papei în privința purtării mele faciă cu biserica din Irlanda; 6- lea. Suntă membru ală unei congregațiuni a înaltei biserice ritualiste. Solindă cătă asemene scompte, în timpă de ferbere publică, tindă a se propaga suptă înfluința combinată a relei voințe, a lesneî crezare ș’a ușturințeî, nu voiă țfice nici un singură cuventü de amărîciune în privința acestoră aserțiuni, du voiă țfice nimică despre causa căreia potă fi datorite ore cari alegațiuni, căci suntă decisă a me feri, pe cătă va fi prin putință, d’a Învenina uă mare controversa publică, și aceaa ce privescă că ca să caută nobile, de nisce elemente de bijoterie și de antipatie religióse. Declară însă mai nainte de tóte că tóte aste aserțiuni sunt neeșapte, de la ună capetă la altulu, arătă în spirită cătă și ’n literă; și fiindu că ’mi este peste putință d’a urma, ca pînă acuma, cercetările și corespondințele ce aducă asemeni închipuiri, cutez a ruga pe oricari persone ce ară putea fi interesate în cestiune, că dacă nisce aserțiuni de acésta natură ară trece în viitoră pe dinaintea ochilorü lor, se nu le creija de locă, în interesul ă adeverului. Nu este aci loculă a me referi la alte acusărî mai nedumerite și mai generali. Amânarea, etc. D. G. Petrescu, idem. — N. Manolescu, idem. — V. Hernia, idem. — B. Protopopescu. Consiliară. — N. Pancu, idem. — Dr. Iatropolu, idem. — Eug. Carada, idem. — Gr. Lahovari, idem. — T. Mehedințianu, idem. — D. Culoglu, idem. Absenți. — I. Martinovicî, consiliară — Anton Stoianovici, idem. Ședința se deschide la amiadă. Procesele-verbale ale ședințelor de la 27 și 28 Martiă se citesce și se aprobă. D. primară arăta că la ordinea Jjileî este mai ântia cestiunea deschiderii unei noue strade de la Academiă spre Cotrocenî, cestiune ce S’a desbătută in ședința de la 28 Martie trecută, dară care aremasă neresolvată. D. primară întrebă daca maî i e cineva cuvéntulu în acesta cestiune. Ne mai cerându nimeni cuvântulu, d. primară pune la votu propunerea de a se declara de utilitate publică deschiderea ljrsei cât în anulă curentă. Consiliul ă în majoritate vă adoptă. DD. Buescu, Petrescu și Lahovari votéza contra. D. Pancu se abține de la votü. D. primară supune consiliului cererea făcută de ună d. M. Meitzer, proprietarul stabilimentului de băi de pe strada Negru-Vodă, de a i se permite se înființeze ună locală provisorră de băi reci pe marginea Dâmboviței în dreptul proprietății sale. Se citesce și relațiunea dată asupra acestei cereri de către d. C. Toncovicianu, inginerulă comunală. D. Lapati dice că cestiunea este supusă consiliului spre a 'luață cheisiune nu numai asupră’în particulară, ci și în privința altora ce s’arătaî adresa primăriei în viitoră, și pe cari primarul nu le pote regula de la sine, fiinducă localele de băi reci se cere a se înființa pe acelă spadă de rocă de pe marginele Dâmboviței care, după lege, este ală comunei. Consiliulă dlară trebue se decidă 1in daca se pute permite înființarea unor asemenea stabilimente pe ijsulă rocă publică, 2- a în casula afirmativă, cu ce condițiune se se de permisiunea. In ce privesce în cestiune, d. Lapati elice că, daca s’ară opri înființarea de gherite pentru băî rocî pe locul ă de pe termiî Dâmboviței, pentru cuvântulu că acestă rocă este publică, atunci s’ară face imposibile luarea de băi reci în viitoră în tota întinderea capitalei. In privința cestiunii 2-a, d. Lapati țfice că inginerulă prin relațiunea sea a prevedutăcașurile, și remâne ca consiliu să se chipzuiasca daca trebue a se cere plată de chiriă pentru loculă comunei pe care se va aședa gheretele, și cătă se fiă plata. D. Iatropolu, in interesulă higienei publice, este de opiniune a se acorda coloră ce voră cere permisiunea se înființeze stabilimente de băi reci în gârlă; dară fiindu că ele nu se potă așeza decătă pe terâmură comunei, se se cera uă chiriă pentru acelă terâmă. Consiliul adoptă opbciunea d-lui doctoră Iatropolu, și decide a se da petiționarului permisiunea se construia baia și gheretele trebuinease la dânsa cu condițiunile propuse de d. ingineră prin relațiunea sa, și cu plată de lei noui șbse cecî, pentru tota stagiunea băilor reci (care este de trei lune de la 15 Mas pînă la 15 Augustă) dreptă chiriă pentru loculă publică de pe marginea Dâmboviței pe care petiționarul o va aședa gheritele. Cu aceste condițiuni, consiliul ă a decisă a se permite înființare de gherite pentru băi reci, pe malur Dâmboviței în oraș, orăcum va mai adresa primăriei asemenea cerere. D. Buescu, luăndă cuvânturi, zice că lucrările publice cele mai importanți de cari trebue a se ocupa consiliul, comunale și primăria, sunt ă cele relative la îmbunătățirea stradelor, și prin urmare la înlesnirea circulațiunii publice. S’a alocată în bugetă, țfice d-luî, uă sumă de lei vechi 1,400,000 pentru pavage, însă mare parte din acesta sumă se va întrebuința pentru pavarea sistematică a stradelor: Carolă, Nouă, Lipscanii și Bărăția, conformă votului dată de consiliu în anulă trecută. Cifra dată înscrisă în budgetă neajungăndă pentru tote stradele, d-sea, a fostă nevoită a reduce numerasă stradeloră de pavată din nuoă la dece in totă orașială, adică în colorea Galbenă doue: strada Romană și Tunarii; în Verde trei: strada Berteî, Tănăsescu și Chiriacă; în Albastru trei: Concordia, Discordia și Herodiada; în Negru dac: Romulu și Lucacî. Pentru unele din aceste strade suntă primite la primărie uă mulțime de reclamațiune cerăndă se se pară în lucrare pavarea loră, căcî în timpi de ploi ele suntă impracticabili; aceste strade suntă multă frecventate și starea loră cereri imperiosă a fi înbunătățită. Trebue dară a se da satisfacțiune orăși aniloru asupra cereriloră loră. Pavarea acestoră 10 strade va costa 700 mii lei vechi; celu pmină 500 mii lei suntă nea]perată trebuincioșî. Adăogindu-se la acésta cifră leî 900 miî costulă pavarii cu petre cioplite a celoră patru strade pe care d-sea le a numită la începută, se face leî 1,400,000 arătă cătă s’a trecută în budgetă. Remăne însă reparațiunile pasageloză în ființă, pentru cari trebuescă 600 mii lei vechi. Așia dată pentru anulă curentă ne trebue celă pucinai două milióne lei vechi, și d. Buescu, propune consiliului se complecteze alocațiunea din budgetă, urcând’o la disicifră de două milióne. D-sea mai esice că și strada Șelari, fiindu în centru și în mijloculă stradelor, cari vor fi pavare sistematică, ar trebui și ea pavată cu petra regulată. Ală douilea, d. Buescu propune a se acorda primăriei ună credită spre a pune în lucrare pavarea cu petra cioplită a urmatorelor căi: a) Calea Moșilor, pînă la biserica cu Sânțu, pînă unde este canalisată: b) Calea Craiovei; c) Calea Șerban-Vodă, pe două din 3 părți a lungimii sale: d) Calea Vacăresci; e) Calea Târgoviștii și f) Strada Colții. Din aceste căi, trei trebuescă și canalisate, și anume: calea Târgoviștii, a Craiovei și strada Colții. D. Buescu recunosce că comuna nu dispune de fonduri spre a pute se facă acumă și aceste lucrări cari costă oplă, noue milióne; cu tóte astea crede că estimpă S’ară puté începe cu două căi, a Moșiloră și Șerban-Vodă, și cu strada Colții, care se se canaliseze pînă în strada Clemenței, spre a se scăpa de stagnațiunea apeloră, partea orașiului d’acolo, era maî cu semn despre scenă. Pentru acestea va trebui ună milionă leînnoî, care d. Buescu « de părere a se lua cu împrumutare cu ocasiunea împrumutului ce s’a proiectată pentru convertirea datoriei actuale a comunei. D. Lahovari zce că cele ce propune d. Buescu nu se pute admite, pentru că nu numai lipsescă fondurile necesarie, dară nici nu se potă esecuta estimpă lucrările arătate de d-sea, lipsindă și materialulă și personalulă trebuinciosă. D. Lahovari e de părere ca mai ânte să se pună în lucrare facerea pavageloră pe stradele nepavate, căci este că datoriă imperiósa a consiliului municipală se îmbunătățiască stradele. Pentru acesta însă d-sea cere a se presinta de primăriă ună devisă estimativă regulată ca se cunoscă consiliul, cătă costă aceste pavage. D. Buescu explică că nu tote lucrările ci numai cele pentru cari d-sea a propusă a se urca alocațiunea din budgetă la două milione lei vechi se voră esecuta în anulă curentă: celelalte sunt pentru viitoră. D. doctoră Iatropolu, pentru partea I-a a propunerii d-lui Buescu, rjice că admite a se pune în lucrare îmbunătățirea stradelor de prin suburbiele depărtate, însă este de părere a se face pe densele șosele, éra pe margini trotoarie cu petrișă, căcî costă maieftină, asta încătă cu banii cu cari S’ar pava stradele arătate de d. Buescu, s’ar pute face șiosele pe mai multe altele. Pentru banii ce trebuescă la acesta lucrare. D. Iatropolu e de opiniune ca suma de lei 600 mii propusă de d. Buescu, se se acopere din economiile ce au lăsată budgetulă comunei pe anulă trecută, era de nuvelă fi de ajunsă acele economii, restul ă se se dea din alte fonduri. In privința părții a doua a propunerii d-lui Buescu, adică a canalizării și pavării cu petre cioplite a căilor principali și a mai multor strade din centru, d. Iatropolu este de opiniune a se da lucrarea în totală sau în parte prin concesiune, cu condițiune ca plata loră se se facă prin anuități în cursă de mai mulți ani. Numai așia, direct. Iatropolu, se pute da aceste lucrări în anulă curentă. D-sea dară propune a se autoriza primăria se publice licitațiune în termenii de două luni, și de se va găsi doritori, se se adjudice lucrarea; de nu. Consiliu să se chiptuiască atunci alte mijiloce. D. Buescu țjice că nu e de părerea d-luî Iatropolu d’a se face șiosele în Bucurescî, căci șioselele nu dură multă. D. Carada cjice că d. Iatropolu a esprimată maî In totală ceaa ce avea se țfică d-sea, și propune ca pentru îmbunătățirea stradelor, de prin suburbii se se publice licitațiune în termenii două luna, ca pentru că trebuință arginte. Susține ca acesta îmbunătățire se se facă prin șiosele, căcî siosele suntă și în Paris și în mai multe orașie din Moldova și dură, era mai cu semn că disele strade nu suntă multă frecventate, apoi sioseua e mai curată și costă mai puțină. In privința lucrărilor, cea mai propusă d. Buescu pentru viitoră, d. Carada admite opiniunea d-lui Iatropolu de a se da aceste lucrări în întreprindere prin licitațiune publicată arătă aci cătă și în străinătate, căcî cu resorgințiî budgetului comunei, aceste lucrări nu s’ar pute face decătă în 10— 12 ani. D. Lahovari face ună amendamentă la propunerea d-lui Buescu, în termenii următori: „Suntăm de părere a se întrebuința suma din budgetă pentru lucrările și în ordinea urmatore: 1. A se esecuta paragială cu petre cioplite și canalisarea aceloră strade pentru cari S’a dată în anulă trecută una votü de cătră Consiliu. 2. A se pava cu petre după sistema cea vechiă sau a se șioselui stradele acelea cari suntă înecate în nordă neavendă încă pavagiă. 3. Remăindă fonduri, se se facă pavagială cubică și canalisarea stradeî Colțea și Craiovei pînă la strada Bibescu și d’aci pînă la Mitropolia. 4. Numai după ce se vor esecuta aceste lucrări, se va începe pavarea cubică și canalisarea căilor Șerban-Vodă, Craioveî, Tîrgu- Vestea și Moșiloră. D. Petrescu nu împărtășiasce opiniunea d-lui Iatropolu de a se face șiosele pe strade căcî șioselele nu țină multă și voră ajunge acele strade înomolite în noroiă. Cătă pentru celelalte strade ce se propune a se canalisa și a se pava cu pietre cioplite, d-sea zice că nu se póte vota acumă, căci nu se realisată încă împrumutură. D. Lapati zice că, d d. Iatropolu și Carada esprimăndă • maî in totală opiniunea d-séle, are pueme de adăugită asupra părții ânteia a propunerii d-lui Buescu, adică asupra sistemei și a mijlocelor cu cari se se esecute pavagele pe mai multe strade nepavate numite de d. Buescu. Opiniunea d-lui Lapati, care țjice d-lui că se asemena multă cu a d-loră Iatropolu și Carada, este se se publice licitațiune în termină două lună pentru darea în întreprindere a pavării aceloră strade; în acestă timpă însă se se facă și studie asupra aceloră strada ca la diva licitațiune, se se cunoscă prețul cu care se pute adjudeca lucrarea, și atunci se se vadă daca suma alocată in budgetă nu e suficiinte, și în acestă casă se se chipzuiască de unde se se acopere suma ce va mai trebui. In privința părții a doua a propunerii d-lui Buescu, d. Lapati crede că ea nu se potesecuta decătă cu singurulă mițjlocă propusă de d. Iatropolu. D. Lapati <zice că este cu atătă mai forte în acésta opiniune, cu cătă însuși acestă Consiliă a adoptatu-o în primulă ană ală terminului pentru care este alesă, și căndă, după chipzuirea sa, s’a publicată darea în întreprindere a acestor lucrări cu condițiunea de a se respunde plata prin anuități. Către acesta, D. Lapati adaogă că, afară de lipsa de mici’lace pecuniare prin care se se potă achita d’uă-dată costulă lucrărilor (căcî numai uă parte din aceste lucrări ni se cjice că costă 9 milióne lei) este și convicțiunea ce s’a dobândită că asemenea lucrări nu se potă esecuta în regiă, căcî n’avemă nici ómeni nici pétráde ajunsă ca se simă siguri că se voră face la timpă. Dovadă despre acesta este că pavarea sistematică a patru strade din centru s’a votată âncă din primavéra anului trecută a se efectua în regiă, și pînă acumă nu numai nu s’a terminată, dar nu s’a începută nici una: abia s’a făcută cățî va stănjinî în dreptul Senatului, și aceia cu potra neregulată și cu destulă greutate. Numai dlar prin darea In concesiune a unor asemenea lucrări, se potă înlătura dificultățile. Acesta concesiune se se dea după u publicațiune ce se va face nu numai aci dar și în străinătate și pentru acele strade ce se va disptui de consiliu, și cari, după D. Lapati, trebuie se fiă cele patru principale și cele din ocolulü I ală orașului, pentru cari cată se se facă și pentru densele studióte necesarie, ună devisă descriptivă și anulă estimativă care se scrimai dinainte cumă are a se esecuta lucrările și cătă costă. Anuitățile ce se va iiișa pentru plata lucrăriloră se va aloca pe fotă anulă în budgetul comunei, și se va putea achita regulată, asta încătă se remătă uă sumă și pentru întreținerea pasageloră pe celelalte strade. Astăfetă în trei ani putemă avea centrulă orașului canalisată și pavată sistematică. Este bine înțelesă, observă D. Lapati, că acesta disposițiune nu va opri esecuțiunea lucrărilor de pe cele patru strade din colorea Roșie pentru cari s’a făcută de curândă publicațiune a se da în întreprindere. (Va urmia, W. E. Gladstone. PARTEA COMUNALE. CONSILIULU MUNICIPALU DIN BUCURESCI. ȘEDINȚA XXIII. Mercur! 3 Aprilie 1868. Presanțî: D. G. Panaiotă, Primarulă. — G. Lapati, consiliară-ajutoră. — Gr. Serzurie, idem. — P. Buescu, idem. ROMANULUI MAIU 1868 O