Romanulu, iunie 1868 (Anul 12)

1868-06-01

WBBMM MBggiarri Blijga BSMtStt S B B S BBXt BS B SSfS I ^s^BTiiimsa^i’SnFr Briigaiaagai ROMANULUI ITMN1TI 1368 se atribueseü bine-voitorea și deosebita stimă ce am meritată de la d-vóstra. Venită în acesta sera pentru a studia literile și prin urmare și limba și frumósa literatură spaniolă, in folesem că misiunea mea era dublă: de a’mi termina studiile la universitate și de a continua totatădată opera începută deja de ună ilustru compatrioti ală mea, acea de a face pe Spanioli, se cunoscu mai d’aprope pe consângenii loră de la Dunăre, dulcea loră limbă și gloriasa loră istorii. — Profitată dată de puținele momente cerni lăsaă libere ocupațiunile mute de bancă și, pe deuă parte, amorulă patriei, iar pe de alta dorința și voința constantă de a o apropia de finală cea nutrită pe Traiană și pe Viriată, pe Cid și pe Marii Alfonsi; tóte acestea au fostă de ajunsă pentru a nu șiovăi nici unii minută din calea întreprinsă. — Dacă acesta nu era destulă pentru a atinge scopulă și cordialitatea, amiciția sinceră și franca ospitalitate ce intâmpina să pretutindene aici o mînă facilitată și mai multă lucrarea mea; astă-felă că astă-ți dacă resultatele suntă satisfacetóre, meritulă și onerea se cuvinn in mare parte, dacă nu în totală, frațiloră spanioli și numai soră. . Gătă pentru mine, potă asigura, dacă verînă dată In viață’mî avui vr’ună momentă de adevărată fericire, — póte celă mai solemnă— apoi acesta, țară indouială,e acelă ce’mi procura nobila atitudine a societăților sciințifice și literarie care, ca reg. Academiă limbistică și cea Matritense, tindă umană de frate unui popor, necunoscută pină mai era; însă unită cu celă ale Spaniei prin sânta legătură a săngelui, a limbei și a identități tradițiunilor, cu tóte drepturile de cetate latină și demnă de uă sórte mai bună dacă nu pentru altă ceva celă pucină pentru imensele servicii cea făcută, secuii întregi, nu numai creștinătății ci și civili sarsiunii moderne. Căci, onorați demni, sciți forte bine cumă, în timpă ce stremoșii noștri versau rîurî de sânge pentru a arunca din peninsula iberică pe cutezătorii Mauri, colo, . . . pe șesurile Dunărei și la polele Carpaților, Românii, suptă conducerea căpitanilor, viteji ca Mihai și ca Ștefană, făcoaă totă așia cu Turcii. Tătarii și alți barbarî cari încercau se subjuge orivntele pentru a domina apoi Europa Intriga. „Serbarea de astăzi Îmi va lăsa suvenire reperitóre în inima mea, șî recordațiunea ei îmi va cu atăta mai plăcută cu cătă vodă că nouile relațiuni deschise între națiunile surori provină și începu chiară din timpurile sclinței și a luminei care, după cumű vă e cunoscută, suntă cele mai eficacie pentru a prepara unirea între popore și frăția universală basată pe solidaritatea ideiloru și a principiilor. (Cu acesta ocasiune D. Vizanti face uă lungă digresiune asupra tentativelor de unitate ce s’au facutu din timpurile antice, in Oriinte, in Grecia, in Roma și’n epocele posteriore, aretă neeficacitatea mijloceloru materiale ce s’au întrebuințată spre acestă sfârșită și demonstră victorioșii că numai lumina minței și mobilarea animă prin educațiune și instrucțiune generale, prin respăndirea ideiloră și a principiiloru sănătose, voră putea realisa mă scapă așia de măreță și sântă. După acesta încheiă ficândă: „Unitatea lumei romane s’a sfărlmatu, după cumă s’a sfărîmată și cea a Oriintelui și a Greciei, din cauză că lanțulă care s1ă servită la unirea societății umane a fostă deferă de și mitigată cu ună cadă de legi și pentru că s’a desprețuită ună elementă fórte eficace cumă e puterea morală ce produce unirea animiloră și a spiriteloră tuturoră. „Greștinismulă cu sentimentulu frăției și Germanii cu principiul libertății veniră în urmă a forma oă nouă unitate pe baie multă mai întinse și mai umane. Evulă de mijlocă ne explică cumă s’a formată și cumă s’a sdrobită și acésta unitate. „Astăzi, grație luminelor secolului al XIX, omenirea in tendința sea tenace și progresivă spre renovațiune și perfecțiune, aspiră și mai multă la realisarea acestei opere maiestese numită pace și frățiă universală lucrăndă la ea toți acei; ce se incredă in veritate și’n triumfulă justiției și toți că țî nu voră se nă trădători rațiunea și consciințeloră. Unirea modernă va nasce din armonia elementeloră ce constituescă ordinea socială după cumă și acordură sonoră și armoniosa resultă din combinațiunea sunetelor, contrari, era ordinea universului din acțiunea și reacțiunea reciprocă a diverselor elemente din cari se compune: „Nu voi, d-loră, se molesteză pentru mai multă timpă delicatură d-vóstra auZă — cu tata amarea ce avemă țxdru dulcea și armoniósa limbă a lui Cervantes, Luis de Leon, Lope de Vega, Calderon și alătură nenumerate genii cu care se măndresce parnasula castilană, mamă putută se mi’să aproprieză cu perfecțiunea necesară pentru a putea ocupa timp mai îndelungată bine-voitorea atențiune a unui auditoriu asta de strălucită. Atăta ve rogă numai ca inainte de a termina se’mî permiteți a’mî împlinită plăcută datoriă de recunoscător discipol și de sinceră amică către un persona absinte, de a călca sentimentele cred un fidelă interpretă făcându-se, în numele seu, mulțămirele și grațiile cele mai afectuose pentru titlulă onoratoriă ce 1ațî acordată.— D. V. Alecsandrescu Urechiă, căci la elă me referă, o ună bărbată învățată și laboriosu ce ’și a dedicată tota viația sea la înaintarea și desvoltarea culturei naționale, obțioândă cu lucrările sale critice, didactice și literarie ună renume invidiabilă și că reputațiune din cele mai briliante. Acesta pe două parte, iară pe de alta solicitudinea și predilecțiunea sa pentru studiul și cultivarea limtei, literaturei, și a istoriei acestei terri (Spania), pe care ele o consideră în toto de una ca un a două a sea patină, sunt ă lucruri cari de sine vorbescă în favore i și să recomandă stimei și încredere! ce ați bine-voită ai oferi căndă ’Jă ați alesă de colegă ală d-vóstru. „Și acuma, vorbindă în numele amendurora, sfărșescă rugăndu-ve se fiți* încredințați că, fiindu-ne cunoscute Înaltele scopuri ce urmăreșce acesta nobilă societate și amanțî cumă suntemă de totă cea ce tinde la desvoltarea morală și materială a popórelor, vomă procura, întru cătă ne voră permite slabele nóstre puteri, a contribui la realisarea sori raspunzendă cu acesta arătă la așteptarea cătă și la speranția ce ați pusă Ia noi căndă ne-ați făcută onorea de a ne aștepa alăture cu d-vóstre. Amă zisă:“ Indreptăndu-se spre fotelul ă scu d. Vizanti e înconjurată de mai mulți domni academiceni ce vină ai da mâna și a lu felicita cu dragoste și afabilitate. — îndată apoi d. Augustin Pascual, președintele Academiei, luă cuvântul pentru ai respunde, esprimându-se camă în acești termini. „Crudă că interpreteză sentimentele întregei societăți manifestăndă d-lui Vizanti satisfacțiunea și plăcerea cu care să primimă în sînulă nostru spre a participa împreună la umanitarele nóstre lucrări. D. Vizanti, după cumă ne a indicată fórte bine companionulă nostru ”. Unna, e destulă de cunoscută și stimămă îndeajunsă ilustrațiunea, aplicațiunea și caracterul ă seă pentru a nu considera ca uă adevărată ontru procurarea cooperațiunei sale „Acesta academiă, d-loră, nu aspiră exclusivă numai la progresulu și lumina țarei nóstre ci și la deschiderea relațiunilor cu societățile și bărbații eminați din alte țârri pentru ca aceștia la răndulă loră se ve dea ajutorul și luminele prin colegii noștri după cumă și noi suntemă dispuși a le da pe ale nóstre. De acea arătă d. Alecsandrescu Urechiă câtă și d. Vizanti potă remâne șiruri de afecțiunea și plăcerea cu care’î îmbrăcișămă. „Pe lângă acesta, celă ce are onore de a vorbi în aceste momente a mai avut’o și căndă a visitată unele din provinciele României, unde a putută asculta cu propriul# seu auză accentele locuitoriloră, accente dulci și preciase ănimea, fiind-că ele revelau în fiecare română ună frate de sânge și ună descendinte dalii legionariloră și coloniștiloră ce, suptă conducerea Marelui Traian, aădusă în Dacia sórele civilisațiuneî, șah pusă totă vă dată temelia și cimentulă unui puternică bulevarda. Creștinătatea găsi mai tărZtă în elă măsură indestructibilă contra invasiunea Mahometanilor, după cumă află ună altulă de gemene in peninsula Iberică, construită de strămoșii noștri și fără de care ce ară fi fostă de civilisațiunea Europei! Pe de altă parte eă redă că România, după ce a fostă în istorie victima a tetă felulă de nenorociri și de crude dominațiunî și de și înconjurată de inemicî mari și puternici, totuși se redică mărâță pe aripele patriotismului_scă, învinge cu tăria ce dă dreptură, tată felulă de obstacole și, înspirănduse m gloriasele sale tradițiunî și î n ideile liberale ale secolului, cresce și se înalță cu repeziciune la nivelulu culturei generale a Europei, fiindă secundată m acesta de zelasa și demna cooperațiune a unoră juni cari ca d. Vizanti sciese’șî índeplinescá greua misiune ce’î este încredințată, studiindă cu succesă, învățăndă cu credință, câștigând ui stima cunoscuților și a necunoscuților și respunzendă la speranța și asceptarea tuturoră. „Pentru aceaa încântată de simpatiile frumósei și fertilei țeri unde d. Vizanti a vezutu lumina nu mai puțină și in cele ce’mî inspiră persona noului nostru colegă, mĕ felicită în numele Academiei de ală primi în mijloculă nostru unde póte fi sicură, nu va găsi de câtă amici și frați, căci nu fară plăcută împresiune ’lă-am ft auzită esprimăndu-se cu eleganța și corecțiune în limita lui Cervantes ș’a lui Calderon, lucru ce ’i ară fi fostă dificile dacă lațiulă consăngenităței naționale nu dă ar fi unită cu noi.“ PARTEA CGILIUIMLE. CONSILIULU MUNICIPALU DIN BUCURESCI. ȘEDINȚA XXXI. Vineri 24 Aprilii 1868. (Ținută după trei convocări cu membrii presințî, conformă art. 54 din legea comunale.) Presințî: D. C. Panaiot, Primarul I. — C. Lapati, consiliară-ajutoră — Gr. Serrurio, idem. — P. Buescu, idem. — G. Petrescu, idem. — N. Manolescu, idem. — Anton Stoianovici, consiliară. Absenți : D. V. Hernia, consiliar-ajutoră în misiune. — Dr. Iatropolu, consilieră, — T. Mehedințianu, idem. — N. Pancu, idem. — B. Protopopescu, idem. — D. Guloglu, idem. — I. Martinovici, idem. — Gr. Lahovari, idem. — Eug. Carada, idem. Ședința se deschide la 2 ore după ametit. Se citesce procesulă-verbală ală ședinței de la 18 Aprilie, și se aprobă: D. primarii pune în vederea Consiliului ună esemplară ală planului orașiului pe care s’a însemnată de ministeriul. Lucrărilor publice, prin înțelegere cu unii din membrii acestui Consiliu, trasatură celămoă ală Dâmboviței, și <fice Q. d. ministru cere a se aproba acesta trasată și de cătră Consiliu și a i se înapoia planulă, ca se pusă în lucrare facerea proiectului pentru rectificarea cursului Dâmboviței prin capitală. Consiliul ă, observă disulă trasată, și considerăndă că rectificarea cursului Dâmboviței prin orașă este declarată prin legea din anul 1865 de interesă generale, considerăndă că, pentru acestă cuvântă, legea a destinată și fonduri din casa Statului spre esecutarea lucrărilor, considerăndă prin urmare că aceste lucrări și plata lor ă privescă pe Stată, și că aprobarea ce cere d. ministru de la Consiliu este numai din punctul de vedere ală dreptului ce are comuna de a se opune la uă regulare a cursului Dâmboviței care, nu ’i-ar conveni însuși căndă care se plătescă nimică, Consiliulă consimte ca nuoulă trasată ală gîrleî se fiă asia precumă s’a însemnată pe insulă plană cu linii albastre, cari indică lumina apei și cu linii roșii, cari arată splaiurile; era spațială dintre lintele albastre și roșii va fi pentru drumul de tragere (chemin de halage.) Se supune Consiliului referatul d-lui V. Hernia, consiliarul îi ajutoră, asupra cercetării compturilor, bisericii Amza și Sf. Ioan Moldoveni pe anulă trecută 1867. Se citesce acestă referată în întregulă sensesc cunoscință dintransulă și de opiniunile d-lui Hernia asupra împregiurăriloră ce supune Consiliului. Consiliul adoptă aceste opiniuni, cu observațiunea că via de la Copăceni se se arendeze prin licitațiune chiară daca nu s’ar oferi uă arendă mai mare de lei 1500, cătă s’a propusă la cea din urmă licitațiune ținută în privința ei în anulă trecută, și ală cincilea cu modificațiunea ca via de la Nucet se nu se vândă, ci se se arendeze și ea totă prin licitațiune. In privința budgetului cliseleră biserice pe anulă curentă, Consiliul autorisă pe d. primară se să cerceteze conformă regulelorft ce se observă la asemenea lucrare, și se să supusă aprobării Consiliului cu observările ce va crede de trebuință a face asupra I. D. primară pune în vederea Consiliului adresa d-lui prim-președinte ală tribunalului Ilfovă cu No. 1255 de la 23 Fevruarie, primită de d-sea, la 12 Aprilie, și prin care îlă ciferă în judecată pentru ziua de 25 Maiă viitoră după reclamațiunea d-lorű C. I. Iliescu și Dumitru Athanasiad, cari acționază pe primărie pentru că le-a sechestrată averea din causa contractului Godillot. Consiliul se actă de acestă comunicațiune, și chipzuiesce a se ruga membrii sei d d. Gr. Ioahovari și G. Petrescu, ca legist, se apere pe comună în acestu procesă. D. primară arată că la 16 Fevruarie trecută, d. institutoră superioră ală scólei sucursale No. 1 de băieți din coforea albastră, a încunosciințată primăriei cumă că acoperementul localului acelei scóle se află găsită în vr’uă două locuri, pe unde se strecura apa întruna din salele de secțiune, și a cerută se se facă cele de cuviință; că primăria, considerăndă că Șisula locală este proprietate a Statului, a rugată pe d. ministru ală Financeloră se pură a i repara învelitorea; că, după responsură primită de la acelă ministeriă, cumă că cjisa reparațiune nulă privesce, și că primăria se se adreseze la d. ministru ală Instrucțiunii publice, d. primară a făcută uă asemenea rugăciune și acestui d. ministru, de la care a primită respunsă că, după legea instrucțiunii, localele și totă materialulă scaleloră publice primare fiindă în sarcina comuneloră, primăria este datóre a face reparațianea în cestiune, cu arătă mai multă că pentru localulă sucursalei din albastru nu plătesce nici uă chiriă. D. primară dată, r<agă pe Consiliu se se pronunțe asupra cestiunii. Consiliul decide a se face acestă reparațiune de urgență de către primaria după ună de visă ce se va cere de la D. arhitectă ală comunei și după uă licitațiune ce se va face, plătindu-se cheltuiala din casa cumunale. Se pune în vederea Consiliului raportul cu No. 2 de la 16 Fevruarie trecută ală d-lui casieră ală comunei prin care aretă că la 7 ale (sise) lunea priimită de la d. casieră generală ală județului Ilfov lei nrol 198,787, bani 30 adunați din decimele comunali de la 1865 pină la Decembrie inclusivu 1867, cu cari bani s’a'încărcată casierulă comunei la primiri, în realitate însă a priimită numai lei 80,943, bani 82, iară restulă în recipise pentru plata imposibilul fondară și taxe de transmitere pentru propietățile comunei pe timpul ă de la 1860 pină la finele anului 1867 și în acte de plata remiselor cuvenite perceptorilor, tesaurului publică pentru disele jecimi, adică: Lei nol 111,901, bani 93 în imposite Lei nol 5,941, bani 55 în remise 117,843 — m în natură 80,943 — 82 Lei 198,787 bani 30 Și cere d. casieră a i se da mandată se treca între spese suma de lei 117,843, bani 48. D. Primară zice că, spre a putea emite mandatură cerută de d. casieră, are nevoie de ună credită extraordinară pentru suma de lei 111,901, bani 93 la care se urcă imposibilă fonciară și taxa de transmitere remise neplătite din anul 1860 pină la finele lui 1867, căci cătă pentru remise, are credită deschisă prin budgetulă anului curentă. Acestă credită îlă cere d. primară numai pentru regularea corupturiloru, fiindă că plata, după cumă arăta d. casieră, s’a efectată prin modă de compensațiune din suma ce comuna a avută a priimi din zecimile adiționale. Consiliulă acordă cerutură credit pentru care se va cere și încuviințarea d-lui ministru. D. primară aretă că domna Báléira a dăruită capelei cimitiriului unărăndă de vestminte preoțesc lucrate. D. primară consultă pe consiliulă daca acceptă acesta donațiune. Consiliulă o acceptă cu reserve încuviințării și a d-lui ministru de interne, conformă legii. Ședința se aidica la 4 ore trecute. PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. Lajina decisă prin insciințarea No. 4375, pentru arendarea moșii Ordorenca, în complusă d-lui Chr. Iorganda, care n a dăpusă garanțiă ipotecară, conformă art. 11 din condițiunele, după cari s’a făcută arendarea, nepresintăndu-se nici ună doritoră; supsemnatură am amânată facerea (jisei licitațiunî pentru jiua de 25 tuniu viitoră. Acésta moșiă se arendeza pe termenu! de 5 ani pină la 23 Aprile 1873 după condițiunele date de do. curatori respectivi, cari se pot ă vede de doritori în cancelaria primăriei, secțiunea administrativă, în orice f zi și oră de lucrare. Luptă semnatură daru publică despre acesta spre sciința tutuloră, și invită pe do. doritori, d’a arenda numita mușiă, se se presinte la primărie în ziua aretată, însoțiți de cuvenitele garanții ipotecare spre a se face licitațiunea și adjudicațiunea după regulă. P. Primară, N. Manolescu. No. 5112, Maiă 29. .Taintea mamă și soră a repausatului [1 locuteninte ION GRAȘIANU pătrunși fie cea mai adâncă durere, ruga pe rudele, amicii și cunoscuți lor și a asista la ceremonia funebră ce se va face Duminică 2 luni, la 11 ore juna, care plecând și de la casa repausatului, Strada Radu-Voda, va merge la cimitiriul Șerban-Vodă.