Romanulu, august 1868 (Anul 12)

1868-08-01

Fiind omonim de nume, pronume, și chiar in litera initala a numelui Pârvnlescă, cu mai multe persone, pentru confuzia ce se fâcia râtâcindu-se adressele unuia câtre celăalta, ama toriă anevoit se adaogă la semnătura mea literile inițiale a rangului ce amü ca semnă dinstinctivă allă adresseî melte, fiind sigur că nici un alt Ion Manu nu le póte avea, intru adevĕr că nu eram preocupat de Ortografie, și am adoptată litera V, adică, inițial , precum se pronunța acestă rang, de toți Români, cine nu știe însa că in diferitele dialecte, sunt cuvinte omonime, care întruna exprimând un insultă, in ceîaltâ exprimă un idee cuviincios;, și fiind cu rangul meu ori care -i ar fi ortografia astfellă se pronunța de Români și limba Romărascâ de origină latină, nu are nici un asimilație cu cea Sârbascâ, sunt in drept a mé mira cum d-tamă ce serios intrună timp când te ocupai cu unu sult atît de serios al respunsului D-le a’î putut ajunge la această vulgaritate cu a’țî perde timpu căutând vânâ și in Vocabularu Sârbesci, ca sé gâssescî că Gavintu de Vornic, exprimă in acea limbă un insultă, de aceea menni rămâne de cât a restinge cu indignațiune acestă malițiostocă de spirit, asverlindul la locul ă de unde a venită. Sfărșindă viu a vă ruga Domnuleă, se daui și acestei epistole ospitalizate în colonile jurnalului d-v. ca se putu publica în cunosciințâ de causa a se pronunța intre fisele D-v. și alte melte. M. V. Ion M. Manu. 1868, lună 30. satisfacțiunea morale de a anuncia tuturoră că dicționarulă este lucrată cu uăesactitudine și diliginția rară; ua probă din cea d’ântâie cela imprimată la Pesta ne stă înainte și mavemă de cătă a lăuda acurateța tiparului.— Onorabilele d. Frollo ne-a făcută onorea se ne însărcineze d’a ne face interpretulă mulțămiriloră séle înaintea consiliului comunale, și noi nu ne putemă împlini mai bine acesta frumósa datoriă de cătă dăndă publicității uă faptă așia de lăudabile a consiliului comunale din Brăila. Străinii vor putea vedea de aci că Românii departe de ai urgisi, după cumă s’adisQ, adesea soră se le fiă recunoscători orî de căte ori voră lucra ca d. Frollo, a cărui operă suntemă și cum că va culege meritele ce i se cuvine. G. DIMITRESCU, Doctoră In dreptu, explică indulging nostra ca slăbiciune și nu se sfiescă a împlea jumetate, ba chiar trei părți ale colarelorü cu materială propriă ală „Federațiunei“ fără de a ne da cele pucinű arăta satisfacere, ca se citeze fontăna din care ’și nutrescu abonații, suntemi constrînșî a ne adresa cătră redacțiunile respective cu seriasa rugare, că de acuma înainte se ne respecteze dreptulu nostru de proprietate literariă, și se nu-șî însușiască bunuri străinii spre a-lu presinta cititorilor și ca pe alți lerii propriii, căci atare faptă în limba juridică se numesce furtu. Asta se întâmplă regulatű, cu cuventările deputațiloru Romănî din dieta Ungariei, a cărorii procurare de la biuroulu dietei ne cântă chiaru și spese materiale, trecu cu traducerea nóstra în tóte cele-l-alte foi, și apoi afară de „Gazeta Transilvaniei,“ nici una nu e atătŭ de ldială, ca se citeze iiganulu din care se reproduce. Ba ce c ' nai mulții unü tratatii lunge, publicate în 1 luoî sau trei numeri ai „Federațiunei,“ reprodusă apoi In „Concordia,“ ’10 vedemu comunicatu în „Telegrafulă Romanii“ și atribuitu „Concordiei* pe căndă fóta nóstra ajunsese cu uă septemănă mai nainte la relacțiunea „Telegr. Romanii“ în Sibiiu. An 1âia dată cugetame, că e greșială, vedendeasă mai târziu, că acestă procedură se refletesce mai adese ori, trebue se presupunemi,ă „Telegr. Romanii“ lucreze sistematice și p lin motive de comunii cunoscute se feresce . pronuncia numele Jiariuluĭ nostru. — In vie lăcomii atentă pe onor, redacțiunea „Ronanului,“ că interpelațiunea lui Măcelariă e p proprietatea „Federațiunea,“ ușurpată de „Telegrafulu Române,“ și nu rugămii, care se joroga acea eróre, despre care suntem continși, că s’a vizita numai din nebăgare de semn. ÜA FAPTĂ FRUMOSĂ. Orîcine cunosce fără Indouială importanța orișiuluî Brăila, ca portulă celă mai principale ală României, unde comercială jdcă ună rolă Însemnată cu tóte lacunele, ce țara nostra oferă ln miijlocele de comunicațiune; acistă orașiă este loculă de întâlnire a mai tutoră națiuniloră din Europa. Speranța oricărui Romană însă, că portulă Brăilei va deveni cu timpulu unulă din diamantele principali ce va orna corona României, cresce și mai multă căndă privesce la avântură ce și-a luată de cățîva ani. Și ’ntradeveră nu suntă mulți ani de căndă Brăila, marele portă al României părea a fi condamnată se stea locului din causa paralisieî ce domina spiritele. Grație însă ómenilor, cari au dată impulsă unei noue direcțiuni in viața publică acesta paralisiă ancetată in orașiul nostru. Brăila se bucură astăziî deuă reputațiune, ce nu o avea mai nainte. — Consiliul comunale ală urbei, care se compune din omenii cei mai doritori de binele comună și în capulă căruia se afla ună bărbată animată de sentimentele cele mai sincere pentru libertatea și prosperarea Romănilor), consiliul comunale (jhemă, pătrunsă de adeverat) că una din condițiunile esențiale pentru desvoltarea unei societăți este neaperată instrucțiunea, a câștigată mari drepturi la recunoscința orășianilor, prin asiduitatea sa de a o aduce in stare de înflorire. Dacă acumă posedemă pe lângă atătea școli de ambele șase și ună bună gimnastă, care este frecventată de copii din tóte clasele, datorămu acesta ómenilor, cari dirigă afacerile cetățenescî și cari nu omită nimică de a nncuragia tolă ce se raportà la desvoltarea intelectuale Astăziî aveme fericirea a lăuda încă uă faptă pentru care consiliulă nostru comunale de sicură merită aplausele tutoră Romăniloru amatori de progresulă instrucțiune!. Din inițiativa d-lui Primară s’a acordată de consiliul ă comunale din Brăila d-lui G. Eroilo profesore de limba italiană la Gimnasială Carolă 1u o subvențiune de 450 galbeni pentru editarea unui dicționară italiano-romănă (vol. I), franceso-romănă (vol. II) și romănoitaliano-francesa (vol. III) pentru care bani autorele va da primăriei locali unu numără bivalinte de exemplare. Acesta operă, fructura laborei de 10 ani a eruditului nostru profesore va face epocă în literatura filologiei romăne; ea umple oă lacună simțită de toți cari se ocupă cu studiul limbelor francesă și italiană. Afară de acesta, ceea ce este și mai principale va contribui forte multă la a ne face pe noi Romanii mai bine cunoscuți frațiloră noștrii italiani. Câtă despre valorea sciințifică intrinsecă a operei, avemă INTERNE. Prin decretă cu data 26 iuliă curentă, sunt numiți și permutați: D. Grigore Isacescu, unul dintre trei candidați propuși, președinte al consiliului generală din județul Nemțu, pentru sesiunea anului 1868. D. Urșianu, actualmente adjutară de sub prefectură în județul Ialomița, sub-prefectă la plasa Zăbrăuți, din județul Putna, în loculu d-lui N. Theodorescu. D. George Mihăescu, sub-prefectă la plasa Bârladulă din județulă Tecuciu, în locul ă d-lui Vasile Hulubei, demisionată. D. N. Sibiceanu, actualulă sub-prefectă de la plasa Câmpulu, județulă Buzeu, in asemenea calitate la plasa Buzeu, același județă, în locul ă d-lui Ion Antonescu, și acesta la plasa Câmpului, în loculă d-lui N. Sibiceanu. D. C. Stănescu, actualul adjutore de corespondință din prefectura poliției capitalei, șefă de biurcă in aceași prefectură, în loculă d-lui Dimitrie Rizu, demisionară. D. Alesandru Rimnicenu, vechiă copistă, adjutore de corespondință la prefectura poiției capitalei, în loculă d-luî Stănescu. D. Filip Protopopescu, actualul registratore la comisia culorei de Albastru din cantată, suptă-comisară de clasa I, la despărțirea III, din aceași culore, in loculă d-lui Dimitrie Cristescu, demisionată. Prin decretă cu data 26 iuliu curentă, sunt numiți In guarda din comuna Brăila, d. Costache Carp, șefă de batalionă și d. Dobre Cristescu, comandante de companie. INST, PUB. ȘI CULTE.— Prin decretă cu No. 1,194, sunt recunoscuți ca funcționari ai societății de medici și naturaliști din Iași, pe anulă curentă 1868, următorii membri: D. Iordache Beldiman, președinte. D. Dr. Dimitrie Zissi, vice-președinte. D. Dr. Anastasie Fetu, secretară I. D. Dr. Mihailă Popescu, secretară N. D. prof. Gr. Cobălcescu, conservatore. D. Dr. Friedrich Müler, bibliotecară. (Monitorul v). HUMANULUI AUGUSTU 1868 ---------------sw**- -----. v. SOCIETATEA ROMÂNĂ DE GIMNASTICA, ARME ȘI DARE LA SEMNU. DUMINTECA 4 AUGUSTIL Concursă și serbare poporară de tragere la semnă. 1. Toți domnii neguțetori, meseriași, industriași cari voră voi se ia parte la concursă se voră înscrie pînă Sâmbătă, în ori ce sără de la 6 — 9 ore, la Comitete, la localulă Societățea. 2. Toți concurenții înscriși se voră aduna Duminică la orele 9 diminăța în rondulă grădinea Cișmegiului (casele Beizadea Costache) de unde, în procesiune voră veni la localulu Societății. 3. In localului tragere la semină voră fi ntrodușî după răndulă înscrierea trăgătorii :ăte șase două dată. Ori absințî la apelă se mniamă în urma tuturoră. 4. Fiăcare concurentă va trage gratis 5 ocurî, după voia, la pistolă seă carabină. 5. Concurenții cari voră întruni puncte mai multe voră primi premii de la Societate. 6. Duminică sera la 8 ore serată mustale și împărțirea premiiloră la concurențî. In grădină nu intră decătă Invitații și premanțiî, ale căroră nume se voră afișia la [Urare. filtre varietățile Federațiuneî, găsimă și oservările de mai la vale pe cari, ca confrate, ne credeme datori a le reproduce, cu atâtă mai multă că se vede și pe la noi câtă uă dată făcându-se erorea aretată de Federațiunea. — Una observațiune colegială către jurnalele române. Ne simțimă forte măgulițî, daca organele publicisticei nóstre naționale află diurnalul nostru atătă de interesantă, in cătă împrumută din clă nu numai pasagie, dară colonei întregi; acesta o aduce cu sine colegialitatea și ținta comună, la care nesuimu cu toții și noi din parte-ne considerămă chiară de datorința națională a generalisa către mai multă productele mniceloră nóstre puteri, căci ostenelele nóstre numai asia polii avea efectulă dorită, pre lingă aceea noi ieși no suntemă adeseori in posițiunea, de a face Întrebuințare de ostenelele altoră turnale, fiindu ]>ré bine cunoscută, că unulă nu pote ce facă tote. Hanc veniam damus per musque vicissim.— Ve tende însă, că unele dintre foile romăne — D. Ion Letățianu, directorele1 gimnasiului din Galațz, ne comunică următorele relațiuni importante: Sunt căteva file de căndă vaporulă frangesii de resbelü „Magicien“ au adusă aici ciai multe petri cu inscripțiuni latine găsite apă cum ii se spune, la satulu Iglița, între Măciri și Cărșova. Este cunoscută că numii șase ani totii la numituiu satu au fost descoperite încă septe petri cu inscripțiuni laine de către unii franceză (d-nu More), din a cărora inscripțiune s’a constatată că ve șnia cetate Troesmis ar fi fostă aștețtată pe urnele de la satulu Iglița și că se bucura o dreptă de Municipiu. Cn impregiurare se pare cu deosebire cuiasa, ca dintre șapte putro găsite acumă ése ani, cinci suntă redicată de către Selatul de Troesmis (ordo Troesmensium), era intre petrele actuale (cari se potă vedea), ici una nu amintesce pe acestă Municipiu. — se nasce dóra întrebarea, dacă In adeveră ceste petre suntu din același locu, din care ’au scosu și cele de mai inainte séu pote suntű aduse din altă parte, și prin urmare face să descoperire noue de vreuă ceatc, a căriî memorie se fi remasă acoperită 1 le velulă anticității, seueclă pucină se nu se scie cu siguritate loculu unde a esisatu. — Ceia ce se gâsescc și in inscripiunea petreloru de faclă și în acelora de cursă șase ani, e amintirea legiimei a V.ilacedono, despre care însă se scie că mai ărujtă a staționată în cetățile din stânga lunarii. — Inscripțiunile petriforă actuale revinu cu multă mai interesante ardăndă :ă în acelă locă aă staționată și legiunea a VI Fulminatrix. La tóta Intâmplarea, inscripțiunile latine din părțile aceste pe nici oă națiune n’o interesezá atătu de multă ca pe națiunea ronănă, d’acoia ar fi fórte de dorită, calitățile locale și cu deosebire d. Prefecte ală districtuluî se intervină pe lönga d. Comandanto ală vaporului, ca se permită a se scote să copie cătă mai exactă de pe tote inscripțiunile, spre a se trimite secțiune! istorice a societății academice din Bucuresci. Nu Încape îndouială că d. Comandante va acorda acesta permisiune, mai alesă că inscripțiunile antice sunt de domeniulű publică, și insuși literații Franciei vorü trăinite copii și altorft State. (Anunciatorul de Galați). . .---—-w--................. . A sosiții în Capitală d-lă F. Bizzeltini, pentru a stabili una co ] nerciă ele diferite specie de manufacture direcții cu Italia. — Precum ș:i principalele producte ale fabricei re- uimite a d-lui Sabiati din Veneia, adică toti felulă de cristaluri suflate, vase de formele cele mai ncântătore, totă felă de obiecte de ] nenagiu, lampe, perle etc. Mosaice italiane, cunoscute în lumea întregă de cele mai frumose. Este de- ’ tutlii a spune c’aceste producte suntu in fabrica d-lui Sablate, nume deja europeană, pentru a ’ndemna pe rn cine are simplimentulă frumoului a merge s’arunce celapucinată privire în magasinulu ce se va deschide Sâmbăta viitore 3 curentă, ’a aprețui apoi la drepta lorü va ^ 5re aceste producte ale surorei nostre mai mari Italia. i Magazinulu este strada Germana, " 'is-a-vis de ospelulă CONCORDIA. 'î 653 Fiindu-ca la 26 din viitórea lună Octobre, espiră termenulu închirierii unora din localele scóleloru publice primărie din capitale adică: Pentru școla primariă de băețî cu 4 clase în culorea Negru. Idem sucursala I-a de băețî cu Ta clasă în col. Negră. Idem II-a una idem. Idem primară dei fete cu 4 clase din col. INtegră. Idem sucursală de fete cu 1 clase din col. Negră. Idem primară de băețî cu 4 clase din col. Roșiă. Idem sucursală idem I-a cu două clase din col. Roșie. Idem 1 idem 3 cl. din culorea Galbenă. Idem primară idem 4 din col. Verde. Idem sucursală I idem 2 idem. Idem III idem 1 din col. Verde. Idem primară de fete cu 4 clase în col. Verde. Idem sucursală I idem 2 clasă în col. Verde. Idem 8 idem 1 cl. în col. Verde. Idem I idem 1 cl. în c. Albastră. Idem II de băețî 1 clasă idem. Idem comercială de băețî cu 4 clase în centrulă capitalei, și fiind și că de la arătatul cl. timpă înainte trebue a se închiria alte locale pentru fisula localü pe termenii de unu anu sau trei ani, supscrisula, publică acésta spre sclința tutuloru, ca domnii proprietari ce voru avè case de închiriată și cari voră crede că încăperile d-loră potă correspunde cu disa trebuință, se se presinte în Primăriă celă multă pînă la 15 Septembre viitoriă cu propuneri înscrisă, prin care se arate preciumă chiriei, numărulă și mărimea încăperilor, suburbea, strada și numerulu casei. P. Primară, N. Manolescu. No. 6551, luliă 13. FSTERNAT SI ISTERNÂTU PRIMARIU ȘI SECONDARIU DE FETE. Suptă semnata amânare a la cunosciința pe toți domnii părinți, că de la 1 Septembre este decisă a înființa ună institută pentru invățăturele primărie și secundarie după programa Ministeriului Instrucțiunii publice, pe lângă care se vor preda și lecțiuni de musica vocală si instrumentală. Tóte Ambele usitate mai multă, precum: francesa, Raiaua, germana, etc. împreună și cu lucrura femeiescă de mană vor fi obiectură principală în îngrijirea supra-semnatei. Precium pe ană a unei eleve interne pentru tóte obiectele va fi de 60 galbeni, ori pentru cele esterne 20 galbeni. In acestă institută elevele pot ă se urmeséu ca interne séu ca esterne. Mâncarea, Îngrijirea și uă disciplină nobilă, conformă sasului feminină voră constitui ârăși una altă obiectă principală ală îngrijirei mele. Toți domnii părinți cari voră bine-voi a-mi încredința educațiunea fiicelor, d-niei soră se voră adresa la luptă-semnata în strada Scaunele No. 31, precum și la d. loan Alessiu, calea Mogoș0iei, era In strada Lipscani la d-nii frați Alessiu. PARASCHEVA CRAINICU, fostă Directore a scalei centrale de fete din Capitale, etc. ——’.......................................—■— 1 PRIMARULUOMUNEI BUCURESCI. Fiinducă asta-dî Luni 29 Iuliu -urinte, cându a fostu decisă fina le licitațiune pentru darea cu contactu a publicărei acteloru Comunei, pe termina de unu anu, de la L6 Augustu viitoru 1868 înainte, conforma cu însciințarea Primăriei Mo. 6525, nu s’a presintatü de câtă una singură doritorii, și astafeluu s’a putută ține nici uă licitațiune. Primăria după ce a consultată â pe consiliulu comunale, a decisă 3a, acestă licitațiune se seamâte neutru 1.liua de 8 Augustă viitoră, idică peste zece zile de astă-șiî. Luptă semnatură ceră, conformă acestei decisiuni publicândă despre acesta spre sclința tuturoră, invită din nucă și acumă pe d-nii proprietari de diurnale din Capitală, cari voră voi a se însărcina cu publicarea fliseloră acte, se vie la Municipalitate în diua aretată mai susü de 8 Augustă viitoră, la amiadă, spre a depune ofertele d-l oră, ca se se facă licitațiune și adjudicațiune după regulă. Condițiunile după care are a se închiria contractulu, se pote vedea de d-nii doritori în ori ce di și oră de lucrare, în cancelaria Primăriei secția administrativă. P. Primară G. Petrescu. No. 7050, 1868, Iuliu 29. AVII. Unu tablă frumosu, represintindă mânăstirea Arcadion din Creta, conțiindă eroicii luptători ai libertățeî și pe egumenulu mânăstireî, în momentulü cândă ține fitilulă întinsă spre a da focă prăfăriei, se află întrunu mare numeră de esemplare la librării. Acestă tabloă întitulată, CELU DIN ARCADIA SANTU AULOCAUSTU LA LIBERTATE, atâtă prin lucrarea artistului, câtă și prin ideia sublimă ce represintă, trebue a fi ea ună esemplu și uă încuragiare dinaintea oricărui bună cetățână. SE CERE Să institutrice francese scu elvețiană. Condițiile sunt bune. Damna ce se va oferi se va adresa la d. Soceck librară. Calea Mogoșdi.