Romanulu, noiembrie 1868 (Anul 12)
1868-11-01
MMSTÎU.T1UNEÂ PASAGIüLD R0MA.NU No. 1. —RED ACȚIUNE A STRADA COLȚIA No. A?. lei if lei N. S 1.ND — CAPITALE 48 DISTRICTE 58 P» p* síisE Lük! „ 24 „ 29 PK TBKl I.UNÎ „ 12 „ lî> PE DA RUN A „ & II ® UNO BSEMPLARD 2 4 BAN! PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA .... FTOR. 10 VAL. AT8T. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundetorii Eugenia Cariate, VINERI, 1 NOEMBRE 1868. mains sutie și vinu pi PENTRU ABONAMENTE, ANUNȚURI ȘI RECLAME A SE ADRESA ÎN BUCURECT, LA ADMINISTfATIONIT A ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONTITINTA STARTULUI ȘI PRIN POSTA. - LA PARTS LA D. DARRAS-HALLF.ORATII RUPI DE L’ANCIENNE COMEDIE NO. 5. ANO NO? 1UB11E LINIA DE 30 LITERE..........................40 BANI 1NBERUONI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LET NOV LISTA ADOPTATA MEMBRII COMUNEI CAPITALEI €. A. Rosetfi. Constantin Panaiot. Panait latropolo. 8laurii R. Bechianu. Antonie filavras. Veniamin Hernia Cornell. LapatiJ Barbu Protopopescu. Grigorie Perturle. Vasile Constantin. Eugenul Carada. Const. G. Cantacuzino. Pana Buesen. George Petrescu Petre Diurancea Anac Manolesco. Preotul Gr. Mascelenn DEPEȘIE TELEGRAFICE {Servițiulu privatu alu MONITORULUI). BELGRAD, 9 Noembre. — Sentința ]>ronunciată după amerți, dintre cinci acuzațî complici, condamnă pe Maistorovicî la morte, patru, din lipsă de dovedi, achitați, dară ’î pune supun priveghiarea poliției cinci ani Cei alți trei cari cunosceau asasinatulu și nu l’a denundatu guvernului, a foștii condamnați la cioci ani de muncă silnică, dureróse, plângeri ne ’ncetate de la frații noștri! de peste Carpațî, ca și M întrunirea, publica de la 29 OCTOBRE, de la tóte naționalitățile, afară de cea magghiară. Mai demnă de încă una proiectă pentru regularea cestiunii naționalităților, elaborată de Kerkapolyi Jși Horváth, patronată de guvernă și primită în comisiunea dietală instituită pentru a’să desbate, consfinția prin lege desnaționalisarea, magghiarisarea tutoră naționalitaților din Ungaria oficiale. Cu câtă durerea nostră era mare d’a vede adoptăndu-se în Ungaria un asemene procedere contra naționalităților,— procedere care n’ar fi putută lipsi d’a vătăma forte pe cei carii o adoptaseră, pe întrega organisare și póte chiară pe teratoru,— cu atâtă ne fu mai mare veselia, surprinderea, cândă Albina ne aduse să scrie din cele mai bune. Vă depeștă telegrafică a acelui dramă spune că proieptulă Kerkápolyi-Horváth s’a înlăturată ș’o „se se alegă uă comisiune, suptă președinta lui Ji Jameisk Deák, spre a elabora ună altă proiectu, primindu-se de principiul: „egala îndreptățire a naționalităților, magghiară, română, slovacă, sârbă, nemțescă, rutenă, ș’a limbeloră acestora, suferindă aceste limbi mimai atâta restrîngere, pe câtă este de necesitate neaperată pentru cerculă de activitate ală unei limbi centrale. “ Ași aderă cestiunea naționalități PRIMARULU COMUNEI BOCORESCU După art. 32 din legea comunale, la 3 Noembre viitoru, trebue a se face alegerea generale a membrilorü consilieloru comunale, urbane și rurale din totă țara. Sup semnatul aderă, primaru alű comunei Bucuresci, conformii art. 33 din lege, convoca printr’acesta pe toți d-niî alegători comunali din capitale, înscriși în listele remase definitive ale anului corinte 1868 ca în cim de Duminică, 3 Noembre viitorii, la 10 ore de diminiță, se se adune în localele aretate mai josu, spre a procede la alegerea a 17 membrii cari compunu consiliulu comunale, conformă art. 19 din lege. 1. D-nii alegători din colorea roșia vor vota în sala ospețului comunale (piața Ghica) unde va fi și biuroulii principalii alți alegereî. 2. Cei din colorea galbenă vom vota în localulü școleî primărie de bătăii, de pe strada Armenii, suburbia Popa-Rusu, proprietatea d-lui Vasilache Popescu. 3. Cei din colorea verde vom vota în localulu cancelariei oficiariului de state civile din circumscripțiunea III de pe strada Bellvedere. 4. Cei din colorea albastră vom vota în localitü scoleî publice de bătățî din curtea mânăstirei Radu- Vodă. 5. Cei din colorea negră vom vota în localulu scoleî de fete No. 4 din casele d-lui Zotovici de lingă biserica Lucaciu. p. Primară, C. Lapati. No. 9509 Octobre 9. loră a intrată într’uă fașă nouă, și adoptarea principiilor de mai susă, arată celă pucină că Ungurii recunoscă în sfârșită esistența tutoră naționalităților), și nu le mai confundă ( pe tote suptă numirea de nemagghiare, destinăndu-le astăfelă a peri, sau a se magghiarisa, ceaace este totă una. ] Calea pe care pare a fi intrată guvernulă și Dieta Ungariei este , calea cea bună, calea care — decă , voră urma-o — îi va conduce la consolidarea și prosperarea Statului, prin buna înțelegere a tutoră naționalităților conlocuitore. Românii din imperială Austriei, vădată satisfăcuți în drepturile loră ca națiune, suntemă securi că voră lucra ca și ei trecută pentru susținerea și propășirea [imperiului. Facă numai ceriul ț c’acestă speranță se nu flă uă ilusiune deșertă, facă ceriul ă ca opera distinsului cină politică Deák se nu conție numai titlu și vorbe sforăitore, ci se fiăuă adevărată garanțiă pentru drepturile imprescriptibile ale naționalitățiloru. Noi n’amă cerută și nu ceremă peirea unei naționalități. Din contra voimă ca națiunea magghiară se se desvolte și se propășiască în tote, și d’acea a neamă silită, încâtă ne-a stată prin putință, a-î aduce aminte că numai prin cea mai asolută [dreptate și egalitate în privința celoralalte naționalități ea va pute prospera și deveni puterică. S’au spăimêntatu ei inșii de faptele loră, cei de la Terra și ecă i încercându-se adî a arunca uă pătură p’a loră goliciune. Din nenorocirea loră însă celă care i-a scuduită și i-a desceptată pentr’unu momentu din beția pasiunii, nu le-a arătată că pătura cu care s’aă servită este atâtă de sdrențuită încâtă goliciunea s’aretă și mai multă prin , însașî încercarea d’a o învălui. Se pune că faptulă luptă ochii publicului și vomă fi înțeleși. Terra de adi, publică următorele linie: „Ieri ne a lipsiții spațiulu pentru a releva uă critică nedrepta făcută notei d-lui Golescu, adresată lui Sanfet Pașa, de către Le Journal de Paris și Lapoque. Ele se miră cumü „guvernulu română a luații „uă cale atâta de sucită pentru a respunde „la epistola lui Aali Pașa, pe cându acesta „din urmă a scrisi M. Sele Principelui.“ Intru acesta nu puterau de câtă felicita pe guvernă: el a mersă pe calea indicată de usură constituționale și prin noua nostră situațiune politică. După noi a fostă uă inconvenință din partea marelui Viziră al Sultanului de a se adresa d’a dreptură către Domnitorul nostru, datoria lui era de a comunica cu guvernulă română, prin agentură de la Constantinopole. Și secțiunea dată de Nicolae Golescu, adresându-se lui Șawfet Pașa, arü fi fosta paterncă și mai nemerită, déca respunsulü sea S’ară fi împărtășită guvernului otomană prin agentură nostru. „Critica déra a jurnalului de Paris și a 1Upaceî suntă nu numai nefondate, dara tóte inducțiunile care ele se tragă din legătura de vasalitate ce există între România și Turcia, suntă greșite și privite suptămă punctă de vedere care nu póte fi ală nostru, și care chiară nu suntă în conformitate nici cu dreptulă ginteloru, nici cu spiritulă nouelară acte diplomatice intervenite în acești din urmă ani.“ * Gumă! Terra a găsită ieri spadă d’a publica uă corespondință din Nord-Est, doue estrase din Epoque, mulți din Kabulă de Paris, mulți din Opinion Rationale, și trei din Liberté, cari tote atacă și pe Capulă Statului ,și Națiunea, și n’a găsită ună mică spadă spre a precede aceste estrade cu aceste 29 de rânduri ce le publică adi? Gumă! Aă avută spadă a publica cu grămada insultele și lovirile, șiu ’aă avută d’a pune căteva rânduri prin care se le respingă să celă puțină se decline îndată solidaritatea. Și căndă cuteză a ne spune că i-a lipsită spațială de 29 de rânduri? Atunci căndă în Terra de ieri orice omă are cătă de mică noțiune tipografică vede că tipografia, din lipsă de materia, din cauza multului spațiu ce era, a fostă silită, după ce diabulă întregă este interliniată, se spațieze apoi fiăcare articlu cu câte 2, 3 și chiară 4 linie tipografice. Acesta dovadă matematică este pe deplină d’ajunsă spre a arăta, prin goliciunea materiale a diariului, goliciunea morale a scuseloră redactorilor- sei; cu tote aceste se luămă și dovedile curată morale carii respirigă scusele cu care eî inșii se vedură siliți a semeerca adi se s’acopere. Nu surită redactorii Țerreî cari aă scrisă eî înșiî la 28 Octobre următorele linie? „Cine a espusă România, ș’acesta „suptă mă principe străină —■ care „era menită de felă a redica preștigiulă țereî, în întru șiu afară, „căci acesta este legitimitatea și semnificarea lui ■— la umilințe mai „mari decâtă tote cele ce amă suferită în timpii cei mai nefasti?“ Cine ore este celă atacată aci? Și’n numerală de la 29 Octobre, nu redactorii Terrei au publicată ună articlu propriu ală loră, suptă titlu, Nota d-luî Golescu, în care spumă înșir mai iotă ce-aă fostă reprodusă a doua di după foile străine fără nici uă protestare, nici măcară reservă ? Ș’aliatulă diariului Terra, Pressa nu scrie și publică chiară astă dî, în urma atacurilor publicate ieri în Terra și’n care dice că Vizirulă este mai mare în ierarhiă de cătă Domnulă Româniloră, următoarele linie? „Românulu a făcută mare sau„motă cu publicațiunea respunsului „la epistola Vizirului Rlb-Pașta, adresată nu Vizirului, ci ministrului de esterne ală imperiului o„tomană de către ministrul afaceri„soră din România. MARTURISIMII CĂ „NU’NTELEGEMÜ IMPORTANȚA POLITICĂ A „ACESTEI DISTINCȚIUNI.“ Ministrul României în nota sea arată guvernului otomană greșiela cea făcută d’a s’adresa la puterile garanți. Aci ministrulă română apără în celă mai mare grabă, pe lângă interesul guvernului Turciei bine înțelesă, interesul și demnitatea naționale. Și ce facă cei de la Terra în analiza ce făcură notei în cestiune? Combate pe ministru pentru acele linie politice și naționale, și susține că aă fostă și suntă bandele armate, că este adeverată că România este ună arsenale, și s’a făcută uă alianță între România, Prusia și Rusia și decblară că nota d-lui generală Golescu este „înșirare de minciuni, fără cea mai mică rușine.“ Ministerial clcă în acesă articlu cei de la Terra, susținândă epistola Vizirului și atacăndă nota d-lui Nicolae Golescu, nu mai eșită; „elă „a alesă dintre tote influințele pe „cea Prusiană și pe cea Rusască, de „mai bine dămă ană și jumătate, „adică influința cea mai fatale pentru naționalitatea nostră și pentru „securitatea Europei întregi în generei" ra Tote acestea nu suntă ună apelă și limpede, curată și căldurosă la intervenirea străiniloră. Este cu pu Catință ca puterile străine se stie cu bradele încrucișiate atunci, căndă nu „securitatea Europei întregi în genere“ este compromisă de către mici nisteriul României? Nu. Acesta o se simte, o îițelege, și o vede orîcine. ét Tote aceste, deră este învederată că în suntă ună apelă limpede, curată și Ci căldurosă la intervenirea străiniloră. m Nimene nu mai póte nega acestă durerosă adeveră. Scusele deră de adî nu mai potă servi oposițiunii de a cătă ca dovada unei ipocrisie ridiploole, de căzu spre a o demasca mai e, bine și mai deplină. Și Românii toți a în genere audă necontenită acestă a apelă la invasiune și nu protestezăm toți! Se luămă aminte căci adesea Și morțirea celor buni face mărcări egale cu lucrarea celoră reî. g cu celă mai mare patriotismă. D-na Alesandrina și cu d. Mihail Haralamb aă dată 6,300 lei; d-nii I. Haggiad, I. Pierariu, Hagi P. Teodor căte 1080 lei și mai mulți alții s t • aă contribuită cu sume însemnate. Bucuresci “ *£ £* De cândă regimele dualismului s’a întronată în împerial Austriei, nu ne-au venită decâtă suspinuri COmiBepEA PENTRU ARME. ' Am anunciată deja întrună nu- s meră trecută că redacțiiunea Romăîi nului nu va publica de cătu acele liste de contribuțiune cari’î voră fi strămise de către comitatulu centrală t săă de către comitatele județiane, acesta pentru a înlătura ori-ce con ,, fusiune în socotele. Redacțiunea Românuluî însă va primi și va publica toate contribuțiunile ce, i se vor a- idresa directa, arătă ei cătă și administrațiunii diariului. Fiindu-că este vorba de acestă constribuțiune, cu cea mai viuă plăcere ^ 1 facemă cunoscută că’n Craiova, după i spirile particularie ce avemă, contribuțiunea se face cu activitate și - r S UA REPLICA ADRESATA DIARIULUI PRESSA. Nu e chipa de a sei cu cine vorbesci la Pressa. Acolo este uă societate anonimă. La umbra acestei societăți potă veni toți omenii cari au comisii pe care în trecută, și de acolo se lanseze teorie, se poseze în cunoscători de tóte, și se se dea în lume de anime pure, de veritatea și virtutea însăși, dérii cari suntă totă atătă invisibile ca și redactorii Pressei și pentru ce oposanții de la Pressa, vorbesc, propagă incognito . Pentru ca dânșii se facă necontenită personalități și totă dată dată fiindu ascunși, nevedüi, lumea se credă ca celă țjiartă este ună apostolă alu bineloiu principie. Acestea clise, se venimu acumü la replica ce vo să se facă diariului Pressa. Acestă diamă, în numerasă seă de la 15 Octobre, publică ună articolă intitulată uă demisiune inconstituțională, pentru ca se respundă la ună altă articolă publicată de mine în Românulü, purtăndă acelașî titlu, și m care comentamă demisiunea onor. primu-Președinte ală Curții de casațiune. In responsul ă sectuarială Pressa termină astă-felă. Eră ce pui se supscrie (se adreseza către d. C. A. Rosetti), pe unii june care de ar fi uitată așa de curândă preceptele scces din care a eșită, s’ar fi închinată cu respectă dinaintea acestui betrănă venerabilă, căruia’i datorimă în cea mai mare parte Unirea etc.“ Și mai la vale: „Spune, d-le C. A. Rosetti, acelui june eșită din scală c’asemenea nobile și rari caractere trebue se le admirămă cu respectă, și se ne întărimă sufletulu spre a pute se imitămă într’uărji, déru nu se le criticamu și se le insultamu etc.“ Mai ânteiu se scri, cinstitule diamă, că nu amă obiceiulă d’a supscrie uă lucrare a mialei pusă pe hărtie și conceptată de altulu; cu tóle că nu e asurdă ca cineva se supscrie ună actă, pe care de și nu ba făcută ensușî, dară idolele coprinse întrănsulă le împărtășasce. Căndă mă adă făcută de oricine este scena fidelă a ideieloră și simțiminteloru unui omă, acele’șî apropiază adulți, aderă la dânsulă și fă supscrie. Apoi, spirite perspicace, unde ați putută vede în cele zise de mine, săă cumă ați putută deduce din cea-a ce amă scrisă că eu nu recunoscu cea-a ce d. Vasilie Sturza făcută bine. Credă din contra că !n acelă articlu amă recunoscută cea-a cea făcută d. Vas. Sturza, ș’amă mersă pân’ ai face serviciulă d’a nu pomeni nici chiară îndireptă pe colegulă din căimăcămie ală d-lui Sturza, pe Anastasie Panu. Acestă adeveră restabilită, cumă anonimii învețați de la Pressa nu sciă că in societățile civile și comerciale, mnă tovarășiă nu póte compensa perderile ce a causatu societății prin greșeala sca, cu serviciile folositore aduse de dénsulü în alte afaceri ? Pentru ce dâră se nu ftă totă astă-felă și in societatea cea mare, în societatea politică? Fapta mare e totă faptă mare și nu se șterge; deră nu se șterge nici greșela, și una și alta remănă în istoriă și trecă la posteritate. Ca amestecați déja una cu alta ? Nimeni n’a insultată pe d. Vasilie Sturza, am criticată greșelile inconstituționale ce Primul Președinte ală Curții de casațiune le-a comisă la demisiunea mea, care este una actă publică. Este ună dreptă — s’adaug âncă vă datoria— merg și mai departe și jică că este că datoria pentru ori ce cetățină, "se cerceteze tote actele omenilor publici, se laude faptele cele bune și se critice pe cele rele.