Romanulu, noiembrie 1868 (Anul 12)

1868-11-01

MMSTÎU.T1UNEÂ PASAGIüLD R0MA.NU No. 1. —RED ACȚIUNE A STRADA COLȚIA No. A?. lei if lei N. S 1.ND — CAPITALE 48 DISTRICTE 58 P» p* síisE Lük! „ 24 „ 29 PK TBKl I.UNÎ „ 12 „ lî> PE DA RUN A „ & II ® UNO BSEMPLARD 2 4 BAN! PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA .... FTOR. 10 VAL. AT­8T. Articlele trimise și nepublicate se vor­ arde. — Redactorii respundetorii Eugenia Cariate, VINERI, 1 NOEMBRE 1868. mains su­tie și vinu pi PENTRU ABONAMENTE, ANUNȚURI ȘI RECLAME A SE ADRESA ÎN BUCURE­CT, LA ADMINISTf­ATIONIT A ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONTITINTA STARTULUI ȘI PRIN POSTA. - LA PARTS LA D. DARRAS-HALLF.ORA­TII RUPI DE L’ANCIENNE COMEDIE NO. 5. A­N­O N­O? 1­U­B­11E LINIA DE 30 LITERE..........................40 BANI 1NBERU­ONI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LET NOV LISTA ADOPTATA MEMBRII COMUNEI CAPITALEI €. A. Rosetfi. Constantin Panaiot. Panait latropolo. 8laurii R. Bechianu. Antonie filavras. Veniamin Hernia Cornell. LapatiJ Barbu Protopopescu. Grigorie Perturle. Vasile Constantin. Eugenul Carada. Const. G. Cantacuzino. Pana Bue­sen. George Petrescu Petre Diurancea Anac Manolesco. Preotul Gr. Mascelenn DEPEȘIE TELEGRAFICE {Servițiulu privatu alu MONITORULUI). BELGRAD, 9 Noembre. — Sentința ]>ro­­nunciată după amerți, dintre cinci acuzațî complici, condamnă pe Maistorovicî la morte, patru, din lipsă de dovedi, achitați, dară ’î pune supun­ priveghiarea poliției cinci ani Cei alți trei cari cunosceau asasinatulu și nu l’a denund­atu guvernului, a foștii condamnați la cioci ani de muncă silnică, dureróse, plângeri ne ’ncetate de la frații noștri! de peste Carpațî, ca și M­ întrunirea, publica de la 29 OCTOBRE, de la tóte naționalitățile, afară de cea m­agghiară. Mai demnă­ de încă una proiectă pentru regularea cestiunii naționalităților­, elaborată de Ker­­kapolyi Jși Horváth, patronată de guvernă și primită în comisiunea dietală instituită pentru a’să desbate, consfinția prin lege desnaționalisarea, magghiarisarea tutoră naționali­tați­lor­­ din Ungaria oficiale. Cu câtă durerea nostră era mare d’a vede adoptăndu-se în Ungaria un asemene procedere contra na­ționalităților­,— procedere care n’ar fi putută lipsi d’a vătăma forte pe cei carii o adoptaseră, pe întrega or­­ganisare și póte chiară pe teratoru,— cu atâtă ne fu mai mare veselia, sur­prinderea, cândă Albina ne aduse să scrie din cele mai bune. Vă de­­peștă telegrafică a acelui dram­ă spune că proieptulă Kerkápolyi-Horváth s’a înlăturată ș’o „se se alegă uă co­­misiune, suptă președinta lui Ji Jam­ei­sk Deák, spre a elabora ună altă proiectu, primindu-se de principiul: „egala îndreptățire a naționalități­lor, magghiară, română, slovacă, sârbă, nemțescă, rutenă, ș’a limbe­­loră acestora, suferindă aceste limbi mimai atâta restrîngere, pe câtă este de necesitate neaperată pentru cer­­culă de activitate ală unei limbi centrale. “ Ași a­deră cestiunea naționalități­ PRIMARULU COMUNEI BOCORESCU După art. 32 din legea comu­nale, la 3 Noembre viitoru, trebue a se face alegerea generale a mem­­brilorü consilieloru comunale, urba­ne și rurale din totă țara. Sup­ semnatul a­deră, primaru alű comunei Bucuresci, conformii art. 33 din lege, convoca printr’acesta pe toți d-niî alegători comunali din ca­pitale, înscriși în listele remase de­finitive ale anului corinte 1868 ca în cim de Duminică, 3 Noembre viitorii, la 10 ore de diminiță, se se adune în localele aretate mai josu, spre a procede la alegerea a 17 mem­brii cari compunu consiliul­u comu­nale, conformă art. 19 din lege. 1. D-nii alegători din colorea ro­șia vor­ vota în sala ospețului co­munale (piața Ghica) unde va fi și biuroulii principalii alți alegereî. 2. Cei din colorea galbenă vom­ vota în localulü școleî primărie de bătăii, de pe strada Armenii, su­burbia Popa-Rusu, proprietatea d-lui Vasilache Popescu. 3. Cei din colorea verde vom­ vota în localulu cancelariei oficia­­riului de state civile din circums­­cripțiunea III de pe strada Bell­­vedere. 4. Cei din colorea albastră vom­ vota în localitü scoleî publice de bătățî din curtea mânăstirei Radu- V­odă. 5. Cei din colorea negră vom­ vota în localulu scoleî de fete No. 4 din casele d-lui Zotovici de lingă biserica Lucaciu. p. Primară, C. Lapati. No. 9509 Octobre 9. loră a intrată într’uă fașă nouă, și­­ adoptarea principiilor­ de mai susă, ar­ată celă pucină că Ungurii recu­­­­noscă în sfârșită esistența tutoră na­­­­ționalităților), și nu le mai confundă ( pe tote suptă numirea de nemag­­­­ghiare, destinăndu-le astă­felă a peri, sau a se maggh­iarisa, cea­ace este totă una. ] Calea pe care pare a fi intrată guvernulă și Dieta Ungariei este , calea cea bună, calea care — decă , voră urma-o — îi va conduce la consolidarea și prosperarea Statului, prin buna înțelegere a tutoră na­­ționalităților­ conlocuitore. Românii din imperială Austriei, vădată satisfăcuți în drepturile loră ca națiune, suntemă securi că voră lucra ca și ei trecută pentru susți­nerea și propășirea [imperiului. Facă numai ceriul ț c’acestă speranță se nu flă uă ilusiune deșertă, facă ce­riul ă ca opera distinsului cină politică Deák se nu conție numai titlu și vorbe sforăi­tore, ci se fiăuă adevă­rată garanțiă pentru drepturile im­prescriptibile ale naționalitățiloru. Noi n’amă cerută și nu ceremă peirea unei naționalități. Din contra voimă ca națiunea maggh­iară se se des­­volte și se propășiască în tote, și d’acea­ a ne­amă silită, în­câtă ne-a stată prin putință, a-î aduce aminte că numai prin cea mai asolută [drep­tate și egalitate în privința celora­­l­­alte naționalități ea va pute pros­pera și deveni puterică. S’au spăimêntatu ei inșii de fap­tele loră, cei de la Terra și ecă­ i încercându-se adî a arunca uă pătură p’a loră goliciune. Din nenorocirea loră însă celă care i-a scuduită și i-a desceptată pentr’unu momentu din beția pasiunii, nu le-a arătată că pătura cu care s’aă servită este atâtă de sdrențuită în­câtă goli­ciunea s’aretă și mai multă prin ,­­ însa­șî încercarea d’a o învălui. Se pune că faptulă luptă ochii­­ publicului și vomă fi înțeleși. Terra de adi, publică următo­­rele linie: „Ieri ne a lipsiții spațiulu pentru a releva uă critică nedrepta făcută notei d-lui Golescu, adresată lui Sanfet Pașa, de către Le Journal de Paris și Lapoque. Ele se miră cumü „guvernulu română a luații „uă cale atâta de sucită pentru a respunde „la epistola lui Aali Pașa, pe cându acesta­ „din urmă a scrisi M. Sele Principelui.“ Intru acesta nu puterau de câtă felicita pe guvernă: el­ a mersă pe calea indicată de usură constituționale și prin noua nostră si­­tuațiune politică. După noi a fostă uă incon­­venință din partea marelui Viziră al­ Sulta­nului de a se adresa d’a dreptură către Dom­­nitorul­ nostru, datoria lui era de a co­munica cu guvernulă română, prin agentură de la Constantinopole. Și secțiunea dată de­­ Nicolae Golescu, adresându-se lui Șawfet Pașa, arü fi fosta pate­rncă și mai neme­­rită, déca respunsulü sea S’ară fi împărtă­șită guvernului otomană prin agentură nostru. „Critica déra a jurnalului de Paris și a 1Upaceî suntă nu numai nefondate, dara tóte inducțiunile care ele se tragă din le­gătura de vasalitate ce există între România și Turcia, suntă greșite și privite suptă­m­ă punctă de vedere care nu póte fi ală nostru, și care chiară nu suntă în conformitate nici cu dreptulă ginteloru, nici cu spiritulă noue­­lară acte diplomatice intervenite în acești din urmă ani.“ * Gumă! Terra a găsită ieri spad­ă d’a publica uă corespondinț­ă din N­or­d-E­st, doue estrase din Epoque, m­ulți din­­ K­ab­ulă de Paris, m­ulți din Opinion Rationale, și trei din Liberté, cari tote atacă și pe Ca­­pulă Statului ,și Națiunea, și n’a găsită ună mică spad­ă spre a pre­cede aceste estrad­e cu aceste 29 de rânduri ce le publică adi? Gumă! Aă avută spad­ă a pu­blica cu grămada insultele și lovi­rile, șiu ’aă avută d’a pune căte­va rânduri prin care se le respingă s­ă celă puțină se decline îndată soli­daritatea. Și căndă cuteză a ne spune că i-a lipsită spațială de 29 de rân­duri? Atunci căndă în Terra de ieri ori­ce omă are cătă de mică noțiune tipografică vede că tipo­grafia, din lipsă de materia, din cauza multului spațiu ce era, a fostă si­lită, după ce diab­ulă întregă este interliniată, se spațieze apoi fiă­care articlu cu câte 2, 3 și chiară 4 li­nie tipografice. Acesta dovadă matematică este pe deplină d’ajunsă spre a arăta, prin goliciunea materiale a diariului, go­liciunea morale a scuseloră redac­­torilor- sei; cu tote aceste se luămă și dovedile curată morale carii res­pirigă scusele cu care eî inșii se vedură siliți a semeerca adi se s’a­­copere. Nu surită redactorii Țerreî cari aă scrisă eî înșiî la 28 Octobre ur­mător­ele linie? „Cine a espusă România, ș’acesta „suptă m­ă principe străină —■ care „era menită de felă a redica preș­­­tigiulă țereî, în întru șiu afară, „căci acesta este legitimitatea și sem­nificarea lui ■— la umilințe mai „mari de­câtă tote cele ce amă su­ferită în timpii cei mai nefasti?“ Cine ore este celă atacată aci? Și’n numerală de la 29 Octobre, nu redactorii Terrei au publicată ună articlu propriu ală loră, suptă titlu, Nota d-luî Golescu, în care spumă înșir mai iotă ce-aă fostă re­produsă a doua­ di după foile străine fără nici uă protestare, nici măcară reservă ? Ș’aliatulă diariului Terra, Pressa nu scrie și publică chiară astă­ dî, în urma atacurilor­ publicate ieri în Terra și’n care dice că Vizirulă este mai mare în ierarh­iă de cătă Domnulă Româniloră, următoarele linie? „Românulu a făcută mare sau­­„motă cu publicațiunea respunsului „la epistola Vizirului Rlb-Pașta, a­­­dresată nu Vizirului, ci ministru­lui de esterne ală imperiului o­­„tomană de către ministrul afaceri­­„soră din România. MARTURISIMII CĂ „NU’NTELEGEMÜ IMPORTANȚA POLITICĂ A „ACESTEI DISTINCȚIUNI.“ Ministrul­ României în nota sea arată guvernului otomană greșiela ce­a făcută d’a s’adresa la puterile garanți. Aci ministrulă română a­­pără în celă mai mare grabă, pe lângă interesul­ guvernului Turciei bine înțelesă, interesul­ și demni­tatea naționale. Și ce facă cei de la Terra în analiza ce făcură notei în cestiune? Combate pe ministru pentru acele linie politice și națio­nale, și susține că aă fostă și suntă bandele armate, că este adeverată că România este ună arsenale, și s’a făcută uă alianț­ă între Româ­nia, Prusia și Rusia și decblară că nota d-lui generală Golescu este „în­șirare de minciuni, fără cea mai mică rușine.“ Ministerial­­ cl­că în acesă arti­clu cei de la Terra, susținândă e­­pistola Vizirului și atacăndă nota d-lui Nicolae Golescu, nu mai eșită; „elă „a alesă dintre tote influințele pe „cea Prusiană și pe cea Rusască, de „mai bine dămă ană și jumătate, „adică influința cea mai fatale pen­­­tru naționalitatea nostră și pentru „securitatea Europei întregi în ge­­nerei" ra Tote acestea nu suntă ună apelă și limpede, curată și căldurosă la in­­­­­tervenirea străiniloră. Este cu pu­ Ca­tință ca puterile străine se stie cu brad­ele încrucișiate atunci, căndă nu „securitatea Europei întregi în ge­­­­nere“ este compromisă de către mi­­ci nisteriul­ României? Nu. Acesta o se simte, o îițelege, și o vede orî­cine. ét Tote aceste, deră este învederată că în suntă ună apelă limpede, curată și Ci căldurosă la intervenirea străiniloră. m Nimene nu mai póte nega acestă durerosă adeveră. Scusele deră de adî nu mai potă servi oposițiunii de a­ cătă ca dovada unei ipocrisie ridi­­pl­oole, de căzu spre a o demasca mai e, bine și mai deplină. Și Românii toți a în genere audă necontenită acestă a apelă la invasiune și nu protesteză­m toți! Se luămă aminte căci adese­a­ Și morțirea celor­ buni face m­ă­rcă­ri egale cu lucrarea celoră reî. g cu celă mai mare patriotismă. D-na Alesandrina și cu d. Mihail Hara­­lamb aă dată 6,300 lei; d-nii I. Haggiad, I. Pierariu, Hagi P. Teo­dor căte 1080 lei și mai mulți alții s t • aă contribuită cu sume însemnate. Bucuresci “ *£ £* De cândă regimele dualismului s’a întronată în împerial­ Austriei, nu ne-au venită decâtă suspinuri COmiBepEA PENTRU ARME. ' Am anunciată deja întrună nu- s meră trecută că redacțiiunea Romă­­îi nului nu va publica de cătu acele­­ liste de contribuțiune cari’î voră fi s­trămise de către comitatul­u centrală t săă de către comitatele județiane, a­­­­cesta pentru a înlătura ori-ce con­ ,, fusiune în socotele. Redacțiunea Ro­­­­mânuluî însă va primi și va publica t­oate contribuțiunile ce, i se vor­ a- i­dresa directa, arătă ei cătă și ad­­­­­­ministrațiunii diariului.­­ Fiindu-că este vorba de acestă con­­s­­­tribuțiune, cu cea mai viuă plăcere ^ 1 facemă cunoscută că’n Craiova, după i spirile particularie ce avemă, con­­­­­­tribuțiunea se face cu activitate și - r S­ UA REPLICA ADRESATA DIARIULUI PRESS­A. Nu e chipa de a sei cu cine vorbesci la Pressa. Acolo este uă societate anonimă. La umbra acestei societăți potă veni toți o­­menii cari au­ comisii pe care în trecută, și de acolo se lanseze teorie, se poseze în cunoscători de tóte, și se se dea în lume de anime pure, de veritatea și virtutea în­săși, dérii cari suntă totă atătă invisibile ca și redactorii Pressei și pentru ce oposanții de la Pressa, vorbesc,­ propagă incognito . Pentru ca dânșii se facă necontenită perso­nalități și totă dată dată fiindu ascunși, ne­vedüi­, lumea se credă ca celă țjiartă este ună apostolă alu bineloiu principie. Acestea clise, se venimu acumü la replica ce vo să se facă diariului Pressa. Acestă diam­ă, în numerasă seă de la 15 Octobre, publică ună articolă intitulată uă demisiu­­ne inconstituțională, pentru ca se respun­­dă la ună altă articolă publicată de mine în Românulü, purtăndă acela­șî titlu, și m care comentamă demisiunea onor. primu-Pre­­ședinte ală Curții de casațiune. In respon­­sul ă sec­­tuarială Pressa termină astă-felă. Eră ce pui se supscrie (se adreseza că­tre d. C. A. Rosetti), pe unii june care de ar fi uitată așa de curândă preceptele scc­­es din care a eșită, s’ar fi închinată cu respectă dinaintea acestui betrănă venerabilă, căruia’i datorimă în cea mai mare parte U­­nirea etc.“ Și mai la vale: „Spune, d-le C. A. Rosetti, acelui june eșită din scală c’asemenea nobile și rari ca­ractere trebue se le admirămă cu respectă, și se ne întărimă sufletulu spre a pute se imitămă într’uă­rji, déru nu se le criti­­camu și se le insultamu etc.“ Mai ânteiu se scri, cinstitule diam­ă, că nu amă obiceiulă d’a supscrie uă lucrare a mialei pusă pe hărtie și conceptată de altulu; cu tóle că nu e asurdă ca cine­va se sup­scrie ună actă, pe care de și nu ba făcută ensușî, dară idolele coprinse întrănsulă le împărtășasce. Căndă m­ă ad­ă făcută de ori­cine este scena fidelă a ideieloră și simți­­minteloru unui omă, acele’șî apropiază ad­­­ulți, aderă la dânsulă și f­ă supscrie. Apoi, s­pirite perspicace, unde ați putută vede în cele­­ zise de mine, săă cumă ați putută deduce din cea-a ce amă scrisă că eu nu recunoscu cea-a ce d. Vasilie Sturza făcută bine. Credă din contra că !n acelă articlu amă recunoscută cea-a ce­a făcută d. Vas. Sturza, ș’amă mersă pân’ ai face serviciulă d’a nu pomeni nici chiară îndi­­reptă pe colegulă din căimăcămie ală d-lui Sturza, pe Anastasie Panu. Acestă adeveră restabilită, cumă anonimii învețați de la Pres­sa nu sciă că in societățile civile și comer­ciale, mnă tovarășiă nu póte compensa per­­derile ce a causatu societății prin greșeala sca, cu serviciile folositore aduse de dénsulü în alte afaceri ? Pentru ce dâră se nu ftă totă astă-felă și in societatea cea mare, în societatea politică? Fapta mare e totă fap­tă mare și nu se șterge; deră nu se șter­ge nici greșela, și una și alta remănă în istoriă și trecă la posteritate. Ca ameste­cați déja una cu alta ? Nimeni n’a insultată pe d. Vasilie Sturza, am criticată greșelile inconstituționale ce Primul­ Președinte ală Curții de casațiune le-a comisă la demisiu­nea mea, care este una actă publică. Este ună dreptă — s’adaug âncă vă datoria— merg și mai departe și­­ jică că este că datoria pen­tru ori­ ce cetăți­nă, "se cerceteze tote actele omenilor­ publici, se laude faptele cele bune și se critice pe cele rele.

Next