Romanulu, noiembrie 1868 (Anul 12)
1868-11-08
ANULU ALU D0ÜE-SPRE-MCISE - ^r^S=SISSE=X!X=LA VOIKSOV ȘI VEI PUTEA ——40»*-----lkí n. lei n PE ANU — CAPITALE 48 DISTRICTE 58 pEBÍSSELONI si 24 „ 29 pE TREI LUNI II Î2 ii 15 EP CA LUNA li 5 , 6 cnursemplaru 24bah î PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA » . • . FIOR. 10 VAL. AUST.ADIUMISTRATIPMBA PASAGIOLO ROMANO No. 1. — REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundetori Engenun € nradat. VINERI—SAMBATA 8-9 NOEMBRE 1868. BUISAîWEZA TI ȘI VEI pr ------4»—— PENTRU ABONAMENTE, ANORdURI SI RECLAME A am ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESIONAlȚII DIABIULUI ȘI PRIN POSTA, - LA PARIS LA ST. DARRAS-HALLERAIN RUE I)F. l’aNCIENNE COMEDIE NO. 5. ANUN9IUR1Î.F. LINIA UE 30 LITERE..........................40 BANÎ INBERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOU Ă [UNK]" Din causa serbatórei de an chiariulă nu va eși Sâmbătă. Bucurescî Brumaru. Presa magghiară din străinătate și din țări luptă de măi multa tempu c’uă stăruință din cele mai mari, spre a face din d. Ion Brătianu ună omă de Stată european, și âncă unulă din acei bărbați politici carii au avută rarulă privilegia d’a studuî Europa Intrăgă. Este umană de dde de cândă ea nu incetéza a s’ocupa pe totă cliua de ministrulă română ș'a spune că elă printr’uă singură depeștă a sea călcă principele Gottschacoff, făcu pe Czarulă Rusieloră a ține îndată uă conferință cu ministrul ăseă ș'a porni pe locă curiari In tóle direcțiunile. Ea spune că Brătianulu a nchiăiată tratate de aliandă ofensive și defensive cu Prusia și cu Rusia, că elă organisăză uă mare revoluțiune in totă și țintele, că elă a făcută din România ună arsenală și că este în lucrare de a preface chiară carta Europei. Pester Lloyd de la 10 Novembre publică între altele, se ințelege după corespondințele din Bucuresci, cele urmatore: "Pe cândă Golescu compune acea Notă cătră Ministru Turciei, Brătianu face escursiune la Măgurele unde, ființe Intunecase din tóte unghiurile lumii stau adunați la mă rocă și mediteza asupra realisării planului celui mare al lui Brătianu. „Acesta mare plană constă in cele urmatóre: „A provocată insurecțiune în Bulgaria; a împinge pe Greci spre Epiru; a actia DEPEȘE TELEGRAFICE. (Serviciulu privată alu Monitorului). PARIS, 16 Noembre. — Monitorulu, analizândă discursul lui Stanley, dice că trebue se se țină sema lordului de cuvintele prin cari a facutu se redá, cu convicțiune, tóté considerațiunile cari ase cură astă de menținerea păcii europene. Totu aceașî fóia, în buletinulă politică, după ce constată cu mulțămire cele false de Stanley in privința Occidentelui, analiseza în termini aprobatori, partea discursului relativă la Oriinte.—Francia observă lui Stanley că nu a judecată situațiunea Franciei cu aceașî imparțialitate; elă ar fi trebuită se adreseze consiliuri amicale de moderare și de consiliare. Prusiei, era nu Franciei. MADRID, 16 Noembre. — Era a avută locă ună meetingă democratică de 50,000 persone. Manifestară monarcică, dată de curăndă, a fost primită de Olezaga și de alți șefi din partita democratică. Toți oratorii au fostă forte aplaudați, apoi că deputațiune s’a dusă a comunica resultatulă guvernului. Ordinea n’a fostă ună minută tulburată. ATHENE. 15 Noembre.— Camerele sunt convocate în sesiune estraordinariă la 20. PARIS, 17 Noembre.— oarulă Tempulü va fi urmărită pentru manopere cari au avută ținta a tulbura pacea din Intru. — Monitorulu confirmă urmărirea diarului Gaulois pentru nuvele false. — Patria asecură că procurorii generali au primită instrucțiuni prescriind procedările în privința supscripțiunii Baudin. LONDRA, 17 Noembre. — La parlamentă s’aă alesă ca și pénéaci 39 liberali. Conservatorii liberali au mai câștigată 6 voturi MADRID, 17 Noembre.— Din tote părțile Spaniei se primescă depeșî de consimUmentű la resoluțiunile meetingului democratică. NEAPOLE, 17 Noembre. — Guvernulă a autorizată imprumutul orașului, dara se asecură că celelalte Împrumuturi municipale nu voră fi autorizate. BERLIN, 17 Noembre.— Ministrul financelară a declarată în camera deputaților că Bismark speră a -și pute relua funcțiunile la începutul lui Decembre, in deplină sănătate. — Regele va primi astă sora pe imperatesa Rusiei, pe marea ducesă Maria și pe marii duci Sergiu și Paul cari se intorcă din Italia. PETERSBURG, 17 Noembre. — Invalidulă Rustice că era s’a ținută încă uă ședință de conferință militară.— Protocolulă care cară se serve ca basă tractatului internaționale pentru glonnțele explosibile a fostă subscrisă. Bosnie și Hertzegovina, a încălcat pe Montenegrenî la luptă prin miijlocul ă Luidoriloru, șî dup’ acestea, a lua c’să mână Transilvania, și cu cealaltă Bucovina, pe cândă Ruiî voră estermina pe Austriac! în Galzzia.“ Câtă putere și totă d’nădală câtă reutate s’aă încuibată în acestă Ministru! Cine nu adeverit ar fi crezută că d. Ion Brătianu o se fiă atâtă de căneasă încâtă se voiésca nu numaî a pune focă !n cele patru unghiuri ale Europei, dori âncă a estermina întregul Imperiu alu Austriei! Și cu tóte acestea éea c’asta este, căci demarii nu S’ar afirma tóte aceste de cătră presa oposițîunii din țară și nu s’ar repeți tóte aceste afirmări de către presa străină, căci cercetarea ijice că nu este sumia fără focă, și poetul nostru Alesandrescu ne a spusă de multă că: „Caii lui Achilii carii prooroceau „Negreșitfi c’ au fostfi, de vreme ce-i trageaö.!” Asia dorat fiindă c’acumă presa oposițiunii din Bucurescî și cea Magghiară din străinătatea descoperită și planurile cele mari, și puterea și reutatea uriașiă a d-lui Brătianu d’a face din Romănia ună arsenale, d’a trata una cu una cu Imperațil, d’a aduna la Măgurele pe Italian, d’a împinge pe Montenegreni, pe Bulgari și chiară pe eroicii Eleni la revoluțîune șa esterminantă imperiă c’acelua ală Austriei, se denuncîămă și noî presei maghiare din țară și din străinătate țnă nuou completă, învăluită întru o nouă strategiă a cântpiului și uriașiului Ministru al României. Măria-Sea Carol I ală Romăniloră merse Marița trecută la Giurgiu spre a inspecta ântâiulă batelă de resbelă ală României. Pașia de la Rusciuck, aflândă de presința Domnitorelui la Giurgiuveni — negreșită adusă prin farmeciie d-lui Ion Brătianu —* se salute pe Domnitoru, care era insocită de acestu ministru, Măria-Sea, urcăndu-se pe batelă, invită și pe Pașia, cu care făcură preumblare pe Dunăre. Lucinlă 6ușă, sau farmeculă, nu se opri aci. Batelulă aborda la Rusciuc, și aci Domnulă Româniioră fu salutată cu 21 de tunuri și primită cu tóte onorele cuvenite suveranei sale demnități. Domu nici aci nu se opri conspirațiunea ministrului. Tóta armata de la Rusciuk era suptă arme și Domnulă Românitoră se coborî, trecu în revistă armata otomană ș’apoi, mulțămindă Pașeî de amabila primire ce i-a făcută, se ’ntorse la Giurgiu, de unde și plecă îndată pentru Bucurescî. Aci celă puțină era de sperată că se va opri conspirațiunea și farmecele reutăciosului ministru de Financie și de rebelă! Dară nu! Prin uneltirile sale satanice elă făcu ca Sabri Pașia se lă invite a veni singură a doua zi la Rusciuck. Pașia trimise una batelă otomană spre a lua din Giurgiu pe ministru, pe care-lă primi cu onori militare și cu cea mai deplină cordialitate. Déci și acesta nu dovedescă conspirațiunile ministrului contra Turciei și meșteșugurile satanice ale ministrului Brătianu, apoi dechiarămă că nu mai ințelegemă nimică! Fiindăcă suntemă in cale d’a denuncia presei magghiare din țară și din străinătate meșteșiugirile ministrului Brătianu, se completămă pe câtă vomă pură denuneiarea. Ifrahulu Terra, care scie tóté, și le scie bine, ne a fostă dată firea inveselitóre că d. Mellínat consule generale ală Franciei, ar fi remisă Alteței Séle principele Românilor , din partea marchizului de Moustier uă notă, redaptată în sensul particlului din le Constitutionnul, în privinția politicei urmate de guvernul Alteței Sale. Monitorele română a dată Terreî uă demințire, derii ...................cine crede pe Monitora,Jicü cei de la Pressa și foria carii judecă după câte soră ei că făceaă pe cândă amicii soră guvernaă. Aci cnse se schimbă lucrură, căci fisură comunistă s’a reprodusă de tóte foile francese oficiale, oficiase și independințî. Așia déru acea notă n’a fostă de câtă uă speranță a oposițiunii. Ce farmecă ală d-lui Ion Brătianu! Terra și Pressa au cântată ună tedeum pentru renumita demințire ce a fostă dată le Constitutionnel afirmăriloră pariului L’Etendard, ce erau favorabile României : torța a mersă păn’a propune a se rădica ună monumentă Imperatuluĭ Napoleone, în considerațiune că le Constitutionnel a amenințată România. Totă chiariulă le Constitutionnel a publicată ună asemene articlu prin care arătă că Prusia urmeza Principatele ș. c. l. piariulă în dependința Belgică, (1) Noembre), spune că d. de Moustier s’a renouitu, în modulă celă mai categorică, aseeutările cele mai paziaice, ș’a afirmat d-lui de Solms că era cu totulă străină publicărilor făcute de le Constitutionnel! Corespondința din Berlin (10 Noembre) dice: „Numerose corespondințe parisiane atribue Ambasadei austriace din Paris inspirațiunea notei Constituționale lui, în care elicea că agitarea în Principate se face de Prusia. Plin ce escesă de dibăcia organilă oficiosă parisiană se va fi făcută servitorele politicei unei legațiuni străine? d. E. Simon ar pute pute se ve dea cuvântul" enigmei.“ Totă forța a cântată unu Tedeum, anunțăndu-ne încă uă notă a puterilor străine, prin care faia patriotică din Bucuresci e ficea că puterile străine au bine-voită se s’amestece chiară în afacerile nóstre din intru și ’n cestiunea membrilor demisionați de la curtea de Casațiune. Cine mai scie prin ce farmece ale d-lui Ion Brătianu, ânsuși acelă teribilele Constitutionnel publică uă corespondință prin care, plecăndu de la demisiunea d-lui V. Sturzda ș’a celorü-Iași, arĕta care era starea de ignoranță și de venalitate a trecutei Magistraturi și reformele ce s’aă făcută prin nouile legiuiri și apoi, venindă directă la curtea de Casațiune, singura pom neuma inamovibile, cjice: „Din nenorocire însă, acesta curte a fost de nevoie compusă din membrii vechielor curți Domnesc?; d’acia resultată că în totală nu respundea Înaltei missiuni ce era încredințată. Președintele acestei curți și câțiva dintre judecători, carii au dată de curând demisiunile loră, suntă din numerală acelora vechi magistrați regulamentari, cjișî boiarî. Cu tote aceste grave neajunsuri, fară fi pervenita pate deja a regenera cu totulă înalta magistratură română, décâ uă nouă causă n’aru fi venită se ’ntărciră sevârșirea acestei reforme. Voiă se vorbescu de setea puterii. In acești de pe urmă ani, unăarecare numeră de magistrați carii se deosebiseră prin luminele loră, ajunseră repede la malte posițiunî politice. Deodată se vecu că cei mai puțină capabili ,aspiră la aceleași posițiunî și s’amestecă, în contra datoriilor magistratului, în pasiunile partitelor”. „Astăfelă D. Sturdza și alți câțiva au fostă împinși a da de curânduuă demisiune care era destinată a face unuarecare vuet și care a fostă dictată mai cu semn de motive politice, de vreme ce, pentru a nu cita decâtă ună faptă, acestă magistrată s’a mulțămită In témpu de mulți ani c’uă legislațiune care’săpanea cu totulă suptă ater»narea, ministrului de justiție. In acelă tâmpă acestă ministru era tolă d’nă dată și mare judecători!, și raporturile sale câtre Domnă, hotăra în modă definitivă asupra tutorii cestiuniloră judecătorescî, pe cândă aciî nu are nici oă acțiune asupra curții de Cassalîune.“ Negreșită că totă prin acelă farmecă ală D-luî Ion Brătianu chiamele La Patrie și La France desmintu scirile date de Pressa Maghiară din străinătate și din țară, că puterile ceră severșirea tratatului de la Paris și intervenirea străină in România , șidică că „nici uă putere nu va da Turciei consilie aventuriase de intervenire. “ Lăsândă însă calomniele Presei inamice, după ce constatarămă că presa cea sinceră începe a cunesce adevărulă și a Înțelege ce scapă are pressa romană și Maghiară, care reproduce calomniele cele mai nerușinate , pune că mai la vale luptă ochii publicului un articlu află chiarului Posta din Berlin care arăta destulă de clară uneltirile inimiciloră noștri și recunosce stăruința și inteligința cu care guvernulă română luptă țara și o vâi c’uă singură liniă de la calea cea dreptă și care, mai repetită , nu este, du polcii alta decâtă calea romănescă, politica románéscá și numai rominéscá, menținânduse totădeauna în cerculă tratateloră. I. L. Domnitorulă, Marți 5 Noembre curentă, la orele 8 de dimineță, a plecată la Giurgiu, insocită de d. ministru Brătianu, de D. A. Golescu, agentă, care avea a continua de acolo drumul ă scă la Constantinopole, și de una adjutante. Pe la amețjă Mărianca a adjunsă la Giurgiu și fu intempiQatu, la gara drumului de fete, de tóte autoritățile civili și militari și întru o casă pregătită pentru acesta a bine-voită a primi pe funcționarii locali precum și pe d. Kalisch, consulă generale ală Prusiei la Rusciuc, cara se grăbise a veni spre a depune omagiele sale. Domnitorul trecu pe urmă la Smârda spre a visita facticulă sau restaurată de curendă și care de căteva mile era pregătită pentru acesta; equipagiul bordului suptă comanda d-lui Fougeres, oficiarii francesti in serviciul României să salută , cu onorurile cuvenite și cu celă mai viă entusiacină. Domnitorulă, esaminândă apoi batelulă în detaliu a remasă mulțămită și trecu pe bordur Delfinului, canoniera Confederațiunii de Nord, unde equipagiulü sub comanda d-lui căpitană Ewald șî personalul consulatului generale, primi pe augustulüaspe, I. S. a binevoită a accepta pe acestă bastimentă dejunulă ce s’a fostă pregătită și a închina In sănetatea Maiestății Sale regelui Prusiei. D. căpitană Ewald a respinsă printrună toastă căldurosă in sinetatea Măriei Sale și in prosperitatea României. I. S. se reinturnă apoi la Jachtulu seă invitândă pe toți d-nii oficiali ai Delfinului de a participa la escursiunea de cercare ce era a se face. Sosită pe batelulă sec, Domnitorulăa bine-voită a primi pe Esc. Lea Sabri-pașa, guvernorulă generale ală vilaietului de Rusciuc, care de mai inainte ceruse prin caimacamiilă seă onarea d'a pute presinta omagiele sale, și avu graciositatea d’a invita pe Ees, Sca cu tota suita a lua parte la preumblarea pe Dunăre, propuindu’i d’a reconduce pe urmă la Rusciuc. Escelența Sca Sabri-pașa congediă la momentă batclulă scă propriă, dântă totă d’uă dată ordine pentru eșeionarea garnisonei de la Rusciuc pe malul fluviului și celelalte pregătiri pentru trecerea Domnitorului pe acolo. Măria Sca ordonă apoi d’a se redica ancora iahitului și d’a urca în susul Dunării. Ambletul batelului in contra apei și mișcările sale precise dovediră că construcțiunea sea intrunesce frumusețea cu soliditatea. La intorcere, yachtula sosindă înaintea Rusciucului, Măria Sea ordonă d’a acosta pământulă și, vedându recepțiunea splendidă ce i se pregătise, bine-voia eși pe uscată și a trece în revistă trupele garnisone, ce erau înșirate pe masă. Intorcându-se in urmă pe vaporulă seă fu recondusă de guvernarele generale și de toți oficialii superiori și de înalții funcționari locali cari pe yacht au fostă admiși a presinta omagiele loră I. L. La plecare, M. S. fu salutată cu 2 i lovituri de tună de pe fortulă Rusciucului. Domnitorulă, sosită la Giurgiu, luă drumul de seră pene la Dala, și la orele 11 sera, s’a înturnată in capitală. (Monitorulu) D-Lül GENERARIŰ TÜRR Generare, IN UNGARIA. Ți-aduce aminte că în primăvara anului 1863, venise și de la Turnu la Bucuresci cu scopu de a stabili oă înțelegere între Români și Unguri. Ai venită la mine împreună cu amicalui nostru comună, cu d. colonelă Crețulescu. Vr’uă trei seri lungi, deja interesante, conversarâmă și discutarămă împreună. Nu-ți vei fi uitată de vorbele ce îi adresam că Românii nu potă sta la vorbă cu Ungurii în cătă timp, aceștia nu voră a recunosce principiul de dreptă naturale și positivă ală egalității naționale, și în deosebi independința Transilvaniei de Ungaria. Atunci d-ta, generare, ai luată condeială și înaintea cosită, a d-lui Crețulescu și a mea, ai scrisă, ai subscrisă și apoi ai publicată în RomânulH următorulă apelă: APELU. Se nu criticămă trecutulă, aă fostă greșeli comise, multe greșeli, înse din tóte părțile. Aceste greșeli le-amă plătitu scumpă, se ne serve dérit de lecțiune pentru present și pentru viitoră. Se aruncă mă velulă uitării preste tóte certele trecutului și se vorbimă ațjî cu vocea inimei, cu vocea rațiune?, pentru ca se nu ne perdemu viitoriulă. Austria pune astăzi uă armă la mâna Romăniloră din Transilvania: bage bine de somn, se nu se taie cu ea, căci e uă armă cu două tăișuri, cu care, voindă a lovi pe alții, se póte cine va vulnera de marte chiară pe sine ânsuși. E momentul pentru Români de a’șî stabili bine posițiunea loră; se se opuie deci Unirea cu tota energia, pentru că fiăcare Ungurescie set trebuie se scie că Românii aă dreptă ce facă acésta, ceră Românii vechia autonomie a Transilvaniei, și Ungurii și Secuii vorti sei a se supune decisiunei majorității, cu atâtă ma virtosu, că din nenorocire la 1848 Românii nu au fostu nici una oară întrebați Românii se se feresca éasa d’a fi conduși de pasiunile lor, pen’a vota trimiterea deputaților la Reichsrath; acesta-i va ruina cu deseversire; prețul unui triumfă efemeră ar fi plătită cu perderea totale a viitoriului. Ungaria, Transilvania și Croația se-șî recunosc, și se-și respecte împrumutată independința lor; aceste trei teri se recunosca și se ase cu re uă perfectă egalitate intre casulă naționalități; și numai in acesta vor fi in stare de a tracta cu efectă despre uă alianță strinsă intre ele. Numai cu chipulă acesta voră pute ajunge la ună viitoră secură și fericită. Eră déca din contra ar cerca se stabilesca supremații unei țerî asupra celeî-l-alte, ele totădeuna vom ave pe străini ca stăpânî și domni. Se ne aduce să aminte că desbinările nóstre facă puterea Austriei, se ne unima dérü frațesce și vomă vede casa Austriei cădând în neputință. Subscrisă, S. Turr. Bucurescî, 27 Mai 1863. Se fi uitatu, generare, de acestu anelü alți d-tale? era déea n’ai ui-A. tatu, ce însemneză atunci cele ce scrii astășli în diarnele Ungariei, unde în locii de perfectă egalitate naționale, ce pretindea în apelu, vorbesc! de uă unica naționalitate politică, adică cea ungurescă în totă Ungaria și Transilvania, în locu de independința constituționale a Transilvaniei, ce proclamai în apelu, astăzi nu recunosc!" în acestă țară de