Romanulu, decembrie 1868 (Anul 12)

1868-12-04

ANULU ALU DOUE-SPRE­ DECILE VOIERCU ȘI VEI PUTEA LEI N. LEÎ N. 11 ANU — CAPITALE 48 DISTRICTE 58­ ­«SÉSELÜNÍ „ 24 „ 29 pi TREI LUNI „ 12 „ 15 m üa luna „ 5 ,, 6 UNU B8KMPLARU 24bANÎ PINTRU PAUI8 PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA .... FIOR. 10 VAL. AUST. ADMINISTRATIUNEA PASAGIULU ROMANU NO. 1 • — RELIGTIUNEA Articlele trimise și nepublicate se vor­ arde. — Redactorii respunzătorii Eugenia Carada MERCURI, DECEMBRE 1868. -------------------------------------­LUMINIEZA­TE ȘI VEI PI PEETED ABONAME ’ 8, ANONIlUBÎ ȘI ESCDIM» A SB ADRESA ÎS BDCU BIfCt, LA ADMIN­ISTRATIUREA : SAT­U­LUI IH DISTRICTE DA CORES FONDINITÎ DIABRU.UÎ ȘI PRIM POSTA. - DA PARIS DA D. DABRA 8-HALLEMUTS HOE DE L’ANCIENNE COMEDIE RO. 6. AHUS K­OBIDE DIRI­A DE 30 LITERE..........................40 BARI 1ASERTICNI ȘI BECCAME, LIBIA . . 2 DEI HOI SERVICIU TEL­EGRAFICU Al.K­ nOJUANUNil­«. PERA, 14 Decembre. Ministerium a presintată Camerei ultimatul Turciei. grec0 Ca­mera a respinsă fără discuțiune și în una­nimitate ultim­atulu Turciei. Ambasadorele turcui va pleca din Atena Mercurî. Un­ bastimentu alü guvernului grecii vine se ia din Constantinopole pe ministrul­ grecii. DRESDA 14 Decembre. Diar­ulu de Dres­i­da publică un telegramă, care dice că gu­­vernulu Greciei a respinsii somațiunilor­ Por­ții, promițându­ a disolve bandele, a interzice oficiărilor­ din armata greca d’a lua parte la insurecțiunea Cretei, și a permite emigra­ților ü Cretani d’a se ’ntorce în patria lor]. Respunsulu guvernului Grecescă se feresce d’a respunde celorü-1­alte punturî ale soma­­țiunii. MADRID, 14 Decembre. Trupele guver­nului au străbătutu ieri după prânzii în Cadix. (Serviciulu privații alui MONITORULUI). BERLIN, 11 Decembre.—In comisiunea deputaților și pentru proiectulu de lege — rela­tivii la sechestrarea bunurilor și fostului e­­lectoră din Hessa.— D. de Bismark a decla­rații că temerile de resbelu, ce esistase penă acuma, nu fusese neîntemeiate, și că pe­­ricolulu unui resbelu n’a fostu înlăturată de câtă printr’unu evenimentu neprevésjutu. La Hietzing, reședința regelui Hanovreî, se a­­fă unii comitatu revoluționare compusa de Hanovrianî și Germani din Hessa. Scopul­ a­cestui comitate este de a întreține nișce a­­gitațiunî ostile Prusiei. MADRID, 1 1 Decembre. — Guvernulu pri­­mesce numerose adhesiunî din partea muni­­cipalităților ă, și partidele liberali îlu asecură ca ’i voră da tori concursulu, pentru ca tulburătorii linișteî să nu ’șî potă îndeplini planurile lor”. CADIX, 11 Decembre. Insurgenții ecru să capituleze­ cererea lora este susținută la miniștrii de la Madrid de consulii străini Se crede că capitulațiunea va fi acordată. PESTA, 1 i Decembre. Discursul­ împă­ratului la închiderea parlamentului constată activitatea parlamentului atâtă de produce­­ere și grija ce ela a avutü de a pune ca­pătă la nișce neînțelegeri­­ îndelungate și a stabili ast­fel­, nișce relațiuni amicale între cele două părți ale monarh­iei. Imperiul, în­tinerită, acuma va păși pe oă cale nouă că­tre pace și prosperitate, și va dobândi o po­­sițiune impunătore. Legea armatei este con­siderată, nu discursă, că o garanție pentru integritatea monarh­iei și pentru pace, la menținerea căreia toți principii nuntă datori să contribue. Giurgiu Decembria. Redacțiunii ROMANULUI. Comitatul­ Urbei Giurgiu a votată 4000 franci pentru armate și 1500 franci pen­tru nenorociții incendiați din Neamță, București 15 Indrea. Acei carii credu că nu potți trăi ca omeni politici, fără a calomnia pe bd. Golescu și Brătianu— și partita din care ei facu parte,—au c­itit că foștii miniștrii au eșită de la putere, după cererea consulilorű. D. Ion Brătia­­nu, în ședința Adunării de Vine­rea trecută o dată cea mai catego­rică demințire și acestei calomnie. Din m­ulți oficiosi alți d-lui de Bismark, Gazetta Alemaniei de Nord de la 2 Decembre, respunzându foilorü aus­triace, cari susțină că revelările Cărții Roșie ar fi silită pe Prusia d’a ’nceta a mai favora politica daco­română a d-lui Brătianu, ții­ce: „Insinuarea conținută în Cartea Roșie, că Prusia ar fi favorindă as­­pirările revoluționarie în România, a fostă îndată respinsă de ensu­și ministrul­ englese, lordul­ Stanley. „Engliteza și Francia nu s’au îndouită nici uă dată că căușele a­­gitării politice în România trebu­­iescă căutate în agitarea locale a ■i­partitelor­, și foile austriace sabu­­seră forte, decă suntă de bună cre­­dințiă, cândii voru se descopere că puterile occidentale ar fi împărtă­șită, în acesta punte, vederile și te­merile d-lui de Beust. „Cee­a ce spunemü aci se póte aplica la uă aserțiune undule, ce In­dependența belgicd a făcută se-i a­­dreseze corespondintele ei austriacă din Paris, aserțiune după cum ar resulta că recintea schimbare a mi­­nisteriuluî de la Bucuresci s’ar fi făcută după stăruințele Prusiei, pro­venite după dorinția Austriei ș’a Fran­ciei, și că însu­și regele Guillaume, prin propria sea mână, ar fi scrisă principelui Carol I spre a’i da acestă sfată. „Principele Carol I s’a alesă ună altă ministeriă, negreșită spre curma ori­ce bănuială contra gu­vernului seă. Prusia nu va pute nici ordona, nici o țărî în România nimică, ce tote cele­l­alte puteri mari mar are dreptul ă d’a prescrie sau a decide, fiindă că posițiunea eî, în privința României, nu este alta de­câtă acea­a a celora-l­alte puteri. “ Bine și de trebuinț­ă fiindă ca Românii se cunoscă ce se duce în străinătate în acestă privință, repro­­ducemă aci câte­va linie din re­vista politică a Independintei bel­­gice de la 4 Decembre. „Schimbarea ministeriale din Ro­mânia a fostă din contra, primită la Constantinopole că să vine mul­­țămire. Porta a vedută în acesta să chiezeștă de intențiunea bine­o­­tărâtă a principelui Carol I, da re­­siste la ntreprinderile contra drep­­turilor­ Suzeranului, ce­ lă sfătuia­sca tolera fostulu­i eă ministeriă. Soirea acesta a fostă primită cu acea­a­și plăcere la Viena și la Paris, fiindă că acolo acestă schimbare se consi­deră ca ună triumfă pentru poli­tica acestoră guverne. Insu­și Mo­­nitorul­ de seră, prin vocea-î so­lemnă, dă ună certificată de bună purtare principelui Carol I. Lucru ciudată, puterea căreia­ i s’atribue mai cu semă succesulă acesta, Pru­sia, este tocmai acea­a ce pare cea mai puțină încântată, organele ei oficiase se mărginescă a ’nregistra faptulă, făcândă urări pentru paci­­nica desvoltare a provincielor­ ro­mâne.“ Din tote însă, cee­a ce este și mai frumosă ne o comunică fila­­m­ulă din Viena Desbaterile, suptă forma unei epistole din Bucuresci. Ecă ce spune Austriaciloru acela reale și patriotă corespondinte. „Schimbarea ministeriului a pro­dusă un mare sensațiune. S’a res­­penditu în genere scomptulă că prin­cipele Carol I ar fi țlisă că, în ca­­sulă cândă Camerele s’ară opune noului ministeriu, ar preferi s’abdi­ce, de câtă se mai disolve Came­rile, căci în acestă din urmă casă n’ar mai pute respunde de men­­ținerea finișcei în țeră.“ Câtă grijă, se vede, că le dă aus­­tro-magghiarilor. Domnia principe­lui Carol, decă­ la fiă­care trib­nie respendescă spirea abdicării séle! Câtă trebue se-î supere acestă dom­­niă, decă mergă cu calomniele pene la deliră! Deră unde s’a mai vo­lută ca capulă unui Stată s’abdice, fiindă c’uă Cameră a respinsă ună ministeriă! Și cu tote acestea foile austro-magghiare admiră și publică asemene a surditățî! Se fră case li­niștiți bunii noștrii vecini. Camerile nu respingă pe noulă ministeriă. Se ftă asemene liniștiți, căci îi ase­­curămă că, dacă guvernul­ princi­pelui Carol ar crede de cuviință să facă apelă la națiune, ea va res­punde la acelă apelă conformă cre­dinței sale, deja cu demnitatea și cu liniștea, ce națiunile cele tari și cari au conseiință de ele ensele­­nă în tote actele lor­. Atențiunea publică a Europei este încă atrasă asupra Orientelui. Ces­­tiunea Greciei este acumă la ordi­nea dilei. Marele Sultan­ amenință că va trage din tecă sabia cea cea mare. ț­iabiulă L’Avenir National de la 7 Decembre dire. In starea de destrămare și de ruină, în care se bate imperiula turcă, că asemene purtare ar fi ne­socotită. Guvernamentală grecă este mai parlamentară; d. Bulgaris este silită a conta pe opiniunea publică a țerei ce guvernă; decă va cede la amenințările Portei Otomane, elă va fi resturnată printr’ună votă de rușine;— și se nu se uite că elă re­­presintă în Grecia partita cea mai mo­derată și chiară cea mai spălăcită în aspirările ei naționale. Cabinetul­ de la Constantinopole este deja forte interesată a’lă menagia ș’a nu face peste putință situațiu­nea actualelor, miniștrii ai regelui Georgie.“ Depeșia de astăzi ne spune că Porta, sfătuită reă, a rupta relațiu­­nile sale cu Grecia. Cee­a ce onse ne intereseză și mai multă, este pa­­triotismulă Elenilor ti care, adi­ca totu­deuna, trebue se servescá de modelă omenirii. Camera fără des­­batere și ’n unanimitate respinge propunerile Porței. Camera Greciei nu se uită că are una ministeriă ce nu este iubită. Ea vede numai Pa­tria și pe străină, și toți suntă una­nimi pe acestă teremă. Recomandândă oposițiunii nóstre acestă nuoă faptă, ne ’nclinămă, acumă ca totü­deuna, ’naintea patriotismului Elenilor­. In Spania revoluțiunea sociale merge crescândă. Independința bel­­giei de la 6 Decembre <zice în re­vista ei: „La Madrid chiară republicanii, singurii carii seră ce voiescă, pre­gătești acumă manifestări spre a grăbi întrunirea Cortesiloru. Cătă despre partita monarh­ică liberale ea caută m­erea­ună candidată dis­pusă a primi moștenirea reginei I­­sabela. Refusulă stăruitoriă ale lui Don Fernando de Portugalia, sus­ținută de noul demonstrări ce s’aă făcută în Lisbona contra unirii i­­berice, a făcută pe t^sa partită s’a­­runce ochii pe ducele de Genua, nepotă ală regelui Italiei și cum­nată ală principelui regale. Acesta alegere, ce se crede c’ar fi susținută de Francia, sau celă mai puțină de Italia, de Enghitera și de Prusia, ar cere uă regință­ remăne­­nse a se sei de va conveni ea Spanioliloră, carii stăruiescă a respinge de la tronă nu numai pe Burboni, dérii și ori­ce elementu străină “ Ca se sfărșimă rev/sta de astă­ dî, precumă amă începutu-o, adică res­­punzândă calomnieloră contra fos­tului guvernă prin fapte și prin ci­fre, se ne oprimă ună momentă a­­supra resultatului licitațiunii termi­nate alaltăieri în Bucuresci a­mi­­celoră moșie din judeciul­ Teleor­man. Căte critice n’a întâmpinată legea votată ană de corpurile le­giuitore? Chiară cu ocasiunea des­­baterea Adresei s’a acusată fostulă guvernă în privința acestei legi, pe care noi­amă susținutu-o ș’o susți­­nemă, căci credemă că este una din cele mai bine­ facétóre din tóte pon­­turile de privire pentru țară. Astă­zi deri se dămă cuvântura cifreloră. Moșiele din judeciulă Teleorman, ce s’aă vândută în zilele trecute, pro­­duceau Statului ca venit vre uă 40,000 lei noui. Ela aă fostă prețuire, pen­tru a se pune în vânzare, cu pre­țura de 600,000 lei, și s’aă vân­dută cu trei milióne lei noui. Astă­­felű dăra Statulu va lua, de la mo­șiele vândute, numai din perceperea dărei Ion-iarie, mai multă de cătă lua pân’acumă din a lară arenduire, adică, în loc­ de 40,000 de lei noui ce lua ca arendă pe ană, va lua de trei ori arătă, 120,000 de lei noui ca dare fomijiară de 4 la sută a capitalului de 3 milióne cu care s’aă vândută acele moșiere. Afară de acesta capitalulă pusă în căile ferate va produce asemene multă mai multă și moșiele acestea date în specula și lucrarea industriei pri­vate, voră produce în curândă în­zecită mai multă de cea-a ce pro­­duceau, fiindă suptă administrațiu­­nea Statului. Eca­démii cum­ă fap­tulă și cifrele dovedescă c’aveaă dreptate cei cari ijb­eaă c’acastă sin­gură lege este d’ajunsă, ca națiunea se bine­ cuvinteze Camerile, carii au votatu-o și guvernulă suptă care ea s’a făcută. Calomnieze dérit protiv­­nicii noștrii, căci adevĕrulu triumfă totu­deuna. ADUNAREA DEPUTAȚILORU. Ședința de la 3 Decembre 1868. Supt­ă președinta D-lui Ion C. Brătianu. Sumariulu ședinței precedinte se aprobă, se dă citire diferiteloru comunicate; se anunc­ă formarea biurourilor a celor­ trei comisiuni ale Adunării. D. Președinte arăta că apropiându-se a­nulă 1869, ar fi bine a se’ncepe discuțiunea bugetelor­, deci nu ar fi celu puțină mâne, cu tóte că nu s’aă putută imprima tóte din causă că imprimeria Statului n’a avută tim­pă D. Miniștrii de Interne cere a se pune maî de urgență in discuțiune legea pentru taxele poștale, căci trebue trimise lucrările Îndată la Pesta, pentru a se putea pune ’n esecuțiune de­la începutul­ noului ană. D. Președinte respunde că comisiunea a și intrată în cercetarea proieptului și că, gă­­sindu-se multe erori, s’a Însărcinată ună membru care se se­ducă ad Jî­se je diferite lămuriri de la fostulă delegată ală guvernului d. I. Fălcoianu, pentru Inchiriarea conven­­țiunilor­ poștale. D. Gheorghiu țjice că nu póte Camera procede la discuțiunea bugetelor­, fără se fie imprimate tote și propune a se lua ’n discu­țiune numai după imprimarea loră la alte imprimerii particulare, decá imprimeria Sta­tului n’are timpă. D. Președinte arata că chiară din cele imprimate unele sunt­ lucrate de imprimerii particulare, neputându-se efectua de impri­meria Statului, care este grămădită de oă mul­țime de lucrări care de care mai argințî. D. Ministru de Interne arată și d-sea că imprimeria Statului se strămuta și nu póte imprime pină mâne poimâne bugetele, dérâ se se ia în considerare celă de venituri, și d-sea crede că pene se va vota acela voră fi gata și cele­alte. D Cociu arăta că d-sea ra raportare­ală comisiunii a presintată pe lingă bugetul­ de venituri și raportul ă seă, de unde se potă lua tóte informările de cifre etc. și cere a se procede mai putónt la luarea acestuia In­­ considerare. D. Fleva cere a se incepe luarea In con­siderare a bugetului de cheltuieli maiánteia. Se cere închiderea discuțiunii. D. L. Fradide vorbesce contra, cereoda se se otoréscu mu­­nteiă că bugetul­ de venituri se póte lua în considerare una înainte de a fi tóte imprimate și cele alte. Se pune la votă Închiderea discuțiunii și se primesce. Se pune la votă punerea la or­dinea țin­tei pe mâne a bugetului de venituri și se primesce. D. Ministru de Financie dă citire unui mesagiă prin care se trăiaste In desbaterea Gameliî ună proiectă de lege relativă la re­­larea unoră credite suplimentare și straordinare de pe anulă 1868. D. 1­urnavitu aréta cumă c’a fostă la or­dinea (jile) proiectulă de lege pentru libera­rea pe garanție a prevențiiloră și care a fostă luată de d. ministru de Justiție ca se’să studie și se vei ia déci’se susține și cere ase spune resultatulă acelui studiă, cura și a se pune la ordinea țin­ei cătă mai cu­­rendu. E. Ministru de Justiție respunde că d-sea­ma studiază și dă va menținâ cu ore­­cari modificări; dorű că mai urgente de cât acela este bugetulă și de acea se se­rie mai ântenă bugetele In desbatere, apoi acelă pro­iectă de care a vorbită d. Tornavitu. D. Chițu, raportator de com­isiuni î­­nsăr­­cinată cu corceto­rea proiectului d*î leg 6 re­­lativă la adaugerea de paragrafe noue In le­gea ierarhii iei mi­li­tărie, dă citire raportului, care adopta proiectul­ guvernului cu ore­­cari modificări. Acestă proiectă de lege cere a se primi In armat română oficiiliî Ro­mâni din armatele puterilor, garanți cu gra­dele ce au avuta In acele armate. D. Fetu ocupă fotoliul­ de președinte. D. Carp, luândă cuvântulu, cere a i se da de cătră d. Ministru lămuriri relative la modificarea art. 24 din legea asupra ierar­­h­iei militari«. D. Ministru de Interne respunde că intrunű articole din lege se zice că oficiă­­rii In retragere trebue ce anunțe la retra­gerea loiü cumii că se retragă cu intențiu­­ne de a reintra In armată și in urma aces­tei declarări aă dreptulă acesta ori­cândü. D. Carp, reluândă cuventuri ilice, că le­gea presintată conține uă nedreptate nemo­tivată, adică acea că Romanii, carii au servit In altă armată reintrândă intra nóstrá, redi­­că drepturile de Înaintare oficierilor, cari au servitu tótu viața loru numai In armta ro­mână, căci ocupă gradurile la cari ei ar fi trebuită se fie înaintați. Ală doilea că­de și conține­uă drepute, adică dorința ce a­­vemu d’a vede armata nóstrá alături cu cele mai demne din Europa, spiritulă ostășesc fi énsc nu depinde de câtă de bunele legături, de respectulfi ce are inferiorulu către su­­periorulu seu de multă căci asta­felu, cândă superiorulu este nou, necunoscenductü și ne­fiindă deprinsă cu dênsula, inferiorulă nu ’î va da atâta respectă. Acesta In inte­­resul­ armatei. Acumă In interesă generală se vedema déca e bine a Introduce nesce noi șefi de regimente In țara nostra din altă parte și se ne întrebămă déca vomă găsi în ei aceașî iubire ce găsimă noî pentru insti­­tuțiunile nóstre liberale. Ase sp­­es, ori câtă simțământă națională ar ave ună Română Transilvanenü sau Basarabenii, iui fiindă de dată cu ună regimă monarchică li va fi greă a se aplica la regimul ă liberală pe care­ să avemă noî și va tinde din contra a schimba spiritulă in care fusese armata organisată péné aoi. Eta déja ună­ argumentă destulă de tare, tfice d. Carp, care pe mine mĕ face a nu primi ca bună acésta lege. Ințelegă a se da acelașî drepturi tutoră Româniloră adică și Româniloră români și Româniloră străini, ca se­­ sică așia,— ș’apoi d-lor cea-a ce vrea se se facă la noî s’a făcută In Prusia de Fri­­derick celă mare, nu énsa In armata eî In administrare; asta­felu densulü pe toți di­rectorii și șefii de stațiuni vamale, pe toți funcționarii superiori din administrațiune 11 adusese din Francia; dér însa acea adminis­trare fu și mai rea de­câtă cea de mai na­­inte și după uă esperiență de 6 ani, Fride­­rich fu silită ai depărta. Etă deza ce se póte intempla, cândă se pună la armată ca șefi omeni de alt­unde­va. D. Carp termină de­­clarândă că d-se e In contra legii acesteia care în loc­ de a aduce Îmbunătățire ar a­­duce ruină și desorganisare­a armată. D. Ministru de Interne respunde $s­­cendă că este strecurată că mică erore, a­­dică ’n locă de art. 24 alü legii ierarh­iei militare trebue se se­ifică art. 14 ală legii înaintării militare. Eră cătă despre cele $isc de d. Carp, atătă guvernală trecută câtă și celă actuală aă crezută și credu că trebue a se deschide ușia junilară Romănî, cari aă studiază artea militară în străinătate tocmai

Next