Romanulu, ianuarie 1869 (Anul 13)

1869-01-15

ANULU ALU TREKI PRE-IJECILEA ADMINIST­RAȚIUNEA IN PALAUIULU ROMÂNU, No. I REDACȚIUNEA IN STRADA COLȚ­EA No. 42. VOIESCE ȘI VEÎ PUTEA. Lei­n. LeȚn. Pe ană.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șése luni « « , 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 Pe uă lună « « 5 « 6 Anii exemplaru. 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria . fior. 10 val. aust. MERCURI, 15 JANUARIul 8«9. LUMINETA­ TE ȘI VEI fI. Pentru abonamente, anunciuri și reclame a se adresa în Bucuresci, la administra­ți­unea țiliarîului. In districte la corespond­in­ți pariului și prin poștă. La Pans la D. Darras-Halle­­grain rue de l’ancienne comedie No. 5. ANUNȚURILE Linia de 30 litere................ 40 bani. Inserț,sunt și reclame, linia.. 2 lei noul. DEPEȘE TELEGRAFICE. (Serviciu particulars alu MONITORULUI). PARIS, 23 Ianuarie.— Isiariuiű oficială zice că conferința a formulată termenii de‘ peșiî, prin care se invită cabinetul d­e lună a accepta principiile adoptate In unanimitate de marele puteri. Pe săptămâna viitore va sosi și responsală de la Atena. D. Lavalette­­­ va întruni atunci conferința pentru a co­munica și a provoca ultimele deliberațiuni, PARIS, 23 Ianuarie.— D. Walewski s’a îmbarcată astăzi la Marsilia, pentru a duce guvernului elină declarațiunea conferinței. In corpulă legislativă Buffet a depusă uă in­terpelare In privința direcțiunii politice? in­teriore și Bethmont asupra situațiunii inte­­riore. Joiariulu le Public desminte trimiterea trupelor­ francese la Civita­ Vechia cu scopul­ de a fi mai în apropiere de Atena. In casă căndă ar trebui se se reguleze prin arme, conflictulă turco-grecă. VIENA, 23 Ianuarie.— piak­ulă la Prese anund­ă că Turcia intrită depeștă, espediată acuma de curéndü, exprimă satisfacerea sea pentru resultatul­ conferinței, care o se’î per­­mită se ’șî retragă ultimatură. Bucuresci și Calendare. Suntă câte-va z zile de cândü câți­va studiațî de la facultăți, in­dignați de derîderea ce se făcea na­țiunii printr’oă caricatură din calen­­dariulă Scrînciobului, s­ aă întrunită ș’aă arsă , acea caricatură. Minis­trul­ instrucțiunii publice a ordi­nată dă anchetă și consiliulă su­­periore ală instrucțiunii publice h­­­otărîtă a se lipsi acei studiațî de bursele ce le dobândiseră prin stu­diere și buna loră purtare. Ne aducemă aminte că Romă­­nuță a fostă arsă, în Buteă și ’n Ploiesci. Ne aducemă aminte că guvernulă d’atunci n’a luată, și după noi cu dreptă cuvântă, nici uă măsură contra celoră carii ș’aă espresă astă­­felă opiniunile și simțimintele loră, la rândulă nostru amă anunciată enși­ne acea manifestare și n’amă ilisă altă, de­câtă că dorimă c’acea flacără se devie­­ atâtă de puterică, în­câtă se facă pe toți a vede a­­devârulă, ori în ce parte va fi elă. Luptă ministeriul d-lui C. Brătianu de nu ne ’ncetă memoria, nu studiații, ci elevii din Liceulă Sf. Sava și elevii din clasele inferiore au ti­părită ș’afișiază ună afișiă uriașiă, cu litere roșii, albastre și galbene, prin care propuneaă alegetorilor­ Capitalei ca deputată pe directorele unui fjiar­ă din Bucuresci, și nici unul­ din­­ b­arnele liberale n’a pro­testată, și ministrulă și consiliulă su­­periore ală instrucțiunii publice n’a pronunciată nici uă sentință contra­r aceloră copii. Scrmă că studenții din facultăți suntă cu atâtă mai liberi a mani­festa opiniunile loră politice, cu câtă mai toți suntă alegători, pe ce dreptă dorit și pentru care caute minis­trulă de astă­zi intervine în mani­festarea studințiloră, și nu se mul­­țămesce celă puțină d’a interveni numai pe teremură morale, ci încă îi și pedepsesce? Câți­va studiațî aă crezută catuncî, cândă Austria unelteșce contra Statului Românü și propagă și susține acusarea, ce scie bine câtă este de neadevărată, că ■ se cugetă aci și ancă că se facă pregătiri și aliampie pentru nă nă­vălire în Transilvania;catuncî, cândă guvernulă austro-maghiară pentru acelea­și acusărî, inventate de dân­­sulă, supune pe Românii din im­periu la mari și felurite persecutări, este ună faptă și nepolitică ș’anti­­naționale d’a se confirma prin cari­cature și prin derîdere, făcute la noi și de cătră noi, acusările austro-ma­­ghiare și, conduși de flacăra juneții ș’a patriotismului, au protestată con­tra tutoră acestoră calomnie ardendă acea caricatură. Ministrul­ instruc­țiunii publice énsé, ce nu putea se protesteze contra celoră carii rîdeau de națiunea sea și confirmaă prin a loră de rîdere calomniele inimici­­loru­iei, și calomnii a căroră scapă scie forte bine că este invasiunea, intră în mijllocul ă unoră juni și-o lovesce pentru că ei nu se­ă încă a calcula, ci numai a iubi. Derű­de că junii studeați suntă culpabili pentru că n’am calculată, faptulă calculată ală d-lui ministru se fiă pre dreptă, înțeleptă și naționale? N­ă relatămă și­ să lăsămă la aprețuirea publicului care, acumă ca totă-de-una, va mai găsi forma fuptă care se manifeste a­cea opiniune. Avemă datorie a atrage atențiunea consiliului de miniștrii asupra unui faptă cu multă mai gravă. Acestă faptă îl­ vomă supune la desbaterea miniștrilor­, reproducendă aci, în în­­tregul­ ei, revista politică a­­ barului Terra de astă­ziî, 14 Ianuarie, BUCURESCI 13 Ianuarie 1869. ASTA-DI „Suntem­e, sau nu Români? avemü guver­­nulu nostru naționalii, sau suntemü siliți a priimi legea străinului? cine e acestă minis­tru de după perdea, d. colonele Krenski, care conduce destinatele armatei române, a cărir natură și aspirațiune nu le cunoște ? care suntü titurile ce’i dau dreptu a se in­­gera in afacerile nóstre, și de cândii națiu­nea română ’și a perduta dreptulu de a ’și regula singură sorta? ajunsa are țara ca pe timpii de trista memorie a consuliloru ruși, Minciaki și Halcinski? Eră întrebarea ce fie­care Romanii e datorii se ’și facă astă­r­i față cu cele ce se petrec d in armată. „Eri unii ofițerii românii de viitorii, ce ’și terminase studiele scalei de la Metz și’a sdrobitu­ cariera numai și numai din causa unei ne’nțelegeri personale cu colonelulu Krenski. Astă­zi unulți din capii cei mari ai armatei se esileza din patria lui, pentru că demnulți colonelii români nu voiesee se’ și plece capulți dinaintea ideiei că d-nu Krem­­ski are se fiă suprem­ului arbitru alu arma­tei române. „Ce simptome suntü­are acestea? guver­nul h­­otărâlu-a elü ca cu violență se implinte inimile Românilor, simpatii prusiane? „Ori guvernulă care tolerezá și dă mâ­na la asemenea scandaluri, ’și a pierduții cu totulű simțimântală demnității naționale, și atunci nu mai póte fi guvernă românii, ori e uă sistemă calculată, care are drepții scopü a compromite Tronulu înaintea națiunei. „Déji în dadarü, domniloru guvernați, fa­ceți asemenea încercări culpabile; căci ori câtă de mare ar fi violența, ori câtă de a stujiese mijlocele ce întrebuințați în plusi­­ficarea simțimântelor­ și instituțiuniloru ro­mâne, nu veți reuși. Românulu a foștii și va remănea Românii și Domnulu­ sen, in­­cingându sabia lui Stefanu și a lui Mihai, a juratü de a fi Românii și de a a împăr­tăși simpatiele patrieî­dele adoptive: „încetați déja cu ideile prusienesci, ele nu potți prinde rădăcină, și cu atâtă mai pucina cu modulă de impunere ce ați ad­­misu. „Guvernulu cugete daru bine asupra a­­cestora câte-va rânduri, ele nu suntu opi­nia câtoră-va omeni, nici chiaru ale unui partidu, suntu strigătulu tuturoru Românilor care au juratu se moră pentru apĕrarea na­­ționalităței, a regiloru țerii loru și internee­­rea dinastiei ce *șî au alesă.“ După tote câte s’aă efisă în doresce a sei dinainte ce se va alege cu străinătate în privința alianțeî pruso­­rusescî, după tote calomniele ce d’unu anu de c­lile se propagă, suptu felurite forme, spră a face ca opiniunea publică europeană se credă c’aci este una arsenale ș’ună mare cäminu de rescolă în contra Turciei ș’a Aus­triei, miniștrii înțelegi­ forte bine câtă de gravă póte deveni uă ces­­tiune, ce —­ mică, forte mică prin ea ensa­șî,— se și póte lua prin feluriți noi dinți proporționî mari. Decă pentru noi tăcerea nu ne mai este permisă astă­zi, cu atât cî nu mai este permisă miniștriloră a nu smulge, ș’a nu smulge din rădecinele séle, ș’acestă m­oti pretesta de speculă politică. Miniștrii sciü gă suntă cestiunî în cari, cei ce aă cu ei și dreptatea și puterea, trebuie se cedă. Miniștrii suiă că suntă simțiminte naționale, ce trebuiescă forte menagiate, chiară atunci când­ ele suntă cu totulă exagerate. In acestă cestiune s’aă făcută greșiele, și miniștrii suiă că chiară greșielele cele mai mici și cele mai sinceră făcute le plătimă scumpă, cândă nu scimă se le cur­­mămă îndată. Se nu dămă deja ocasiune ca inimicii se profite de simțiminte naționale, spre a le spe­cula în favorea loră. Ce voră ini­micii noștrii, o soră acumă miniș­trii, o scie națiunea întregă, căci ei ânși — le dă spusu-o și ne o spună pe toată z­iua, și noi ne amă silită cătă amă putută în aceste colane spre a face se­veră și prevadă toți voința inemicilor României. Acumă rugămă, conjurămă pe miniștrii se facă partea focului, cum se dice, și adu­­cându-ne aminte de legea cea mare și nestrămutată, că cei drepți, cei înțelepți și cei puterici trebuie se cedă, se ne inclinămă cu toții în facia ori­cărui simțimente naționale, acesta afacere arătă de importantă, care se agită de mai mulți ani și nu a putută lua nici uă soluțiune satisface tare. Ca și Domnia­ vostră, cunoscă greutățile, convină asemenea că la ordinea zilei se află cestiune de ună interesă multă mai mare pentru fără, de cătă cestiunea facultății de medicină; dar, fiind­că—după cum se vede— lucrurile mergă bine și se speră că In cu­­rândă are se sfârșâscă nădată cu acesta În­curcătură, viu pentru astă singură dată a so­licita de la bună-voință a d-vóstra ună mică spațiu In­­frab­ulă Romănulu, pentru a areta căte-va neregularitățî care S’aă strecurată in proiectulă de bugetă și póte cear pură trece și la votarea bugetului, mai cu semn că suntă pre puțini din domnii deputați care cunoscă cum­ă ar trebui se fia organisată uă facultate de medicină. De căndă s’a născo­cită ideia de facultate, scala actuală de me­dicină a fostă criticată și de mulți insultată. Nu voma fi că acela care se dovedesce decă acele critici au fostă legitime să­ risce pure calomnii, fie­care omă este respunz­ătoră și de vorbele și de faptele sale. Adeverul­ este că numele de facultate a sunată mai bine la urechile multoră persane și mulți, fără se ințelagă greutățile ce impune uă facul­tate, am cerut’o cu stăruință și, daci ași indrăsni se spune aci motivele ce­ ă puțină ale Unora, nu sc­ă ce ar pute­a fice lumea de acele persone, care au stăruită și stă­­ruiescă âncă a ne da­uă facultate de medicină. In anul­ trecută ună nuneră forte însem­nată de doctori romani au arelată cestiunea facultății de medicină; ei au spusă d-lor de­putați ș­i senatori că facultatea va fi va ft­­matóre pentru instrucțiune, părerile lor­ s-au publicată ii­uă broșură și cu tóte că erau adevăratele loră opiniune, nimeni nu le-a luată in considerațiune. Astăzi bugetulă vine a ne dota cu uă facultate, și ce facultate? mai incomplectă și mai reu organisată ca scala actuală pe care uă desființeză de insu­ficientă. Se scie ci, cu cătă forțele sunt­ mai slabe, cu atâta trebuiescă mai multe, pen­tru a suporta uă greutate. Aceste principuri de mecanică au scăpat din vedere onorabili­­lor­ persone care au concepută bugetul­ fa­cultății de medicină. Ce facă d­loru mai multă de­cătă a adauge greutatea și a împuțina forțele! Scala actuală de medicină a fostă criticată că nu este îndestulă de bine or­­ganisată și ma dată râde că se corespunzi la cerințele tutulor­. Acesta scala, așa cum­ă era, avea vre­mă 16 profesori, și cu tote a­­cestea ei nu puteau împlini cu sângenie dato­riile loră, pentru că studiile sunt­ dificile și mijjlocele de a studia suntă forte puține. Mulți se plângă cumă că profesori nu’șî im­­plinescu datoriile, déri nimeni nu ’șî a dată ostenela se cunoscu greutățile ce eî preîn­tâmpină. Déca ne plângemă că pâne acuma sése­ spre­ croce profesori n’aă fostă In stare a fină susă drapelulu lui Esculap, cuină voră crede că luândă 10 — 12 din acei profesori și forțindu’î se predea căte două și trei cur­suri, voru puté se se achite de nisce greu­tăți care la noi suntă cu atălă mai mari, cu cătă mijlocele de studiu ne lipsescă cu desăvârșire ? In arangearea cursurilor­, astă­felă după cumă suntă propuse în bugetă, nu s’a pă­lită nici uă regulă. S'a pusă in spinarea unui singură profesoră două și trei cursuri care n’au nici uă analogie, pe cănd a­uă ma­terie care ar pute­­a adevere fi făcută de ună singură profesară, s’a dată la douî; ast­­felă vedemă higiena și medicina legală dă catedră, Botanica și Eisj ca alta. Clinica chi­rurgicală, anatomia de regiuni și medicină operatore alta, pe căndă din arta moșitului, clinica medicale s’a pusă cate douî pro­fesori. Nu mai intru în alte amen­un­te ale aces­tei organisări, căci ea mai se pare așa de anormală, in câtu credă că va cade la vo­­tarea budgetului. Se’mî permită domnii de­putați, fiindă­că se află tocmai în ajunur ă de a dota sora cu uă instituție atâtă de im­portantă, se le aretă ună metodă mai na­turală, mai practică și care, dupe părerea multor­ medici, va pute respunde pentru câ­­tăva vreme cerințeloră nóstre. Atragă aten­țiunea dumnelolor­ asupra acestui punte, să nu se grăiască, se nu facă uă economie de 5—6 mii lei pe ană, ci se doteze țera cu uă facultate de medecină, care se ve dea ómeni capabili, căci In mâna loră va fi vi­­ața societății iolregî; se nu­­mble cu câr­­piturî și, déca credu dumnelor, că țara nu posedă 70—80 mii lei pe ană se’șilkamé* dici buni, mai bine de câtă se avemö­uă instituție vatomatóre, se desființeze și ceea ce există astăzi și se na­­sc totu la starea de miserie In care amă fostă In alți ani trecuți. Daca voră vota facultatea așa precum­ este propusă, se scie că voră fi respinsători de relele ce voră decurge dintrună stude atâtă de incomplectă. In ceea ce se atinge de arangiarea cur** suriloră, propună proiectulu­ii­milor­, aces­ta este espresiunea m­ai multor­ medici, ca­re cunosc­ greutățile și ințelegă sum­anata­­tea unei facultăți de medicină. Tóte cursurile se împartă in patru mari categorii: 1. Șciințele anatomo-fisiologice. 2. Sci­­ințele fisice și naturale. 3. Medicina interni. 4. Medicina esternă. 1 Științele anatomo -fisiologice cuprin­­dă: Anatomia descriptivă, Anatomia generală­ Fisiologia umană și comparată. 2. Siințele fisice și naturale cuprindă: Fisica, Chimia, Botanica și Ecologia. 3. Medicina interna cuprinde: Patolo­gia medicală, Patologia generală și Terapeu­tica, Anatomia patologică, clinica imprenna­, Materia medicală și Farmacologia. 4. Medicina esternă cuprinde: Patolo­gia chirurgicală, Anatomia de regiuni și Me­dicina operatore, clinica chirurgicală și arta moșîtului. . Tóte aceste materii trebuoscă predate de unii num­eru îndestulătură de profesori. Pen­tru trebuințele nóstre de­uă-cam-dată, pâne cândă micilaiele materiale ne voră permite, amă puté sc­arangiăină catedrele in chi­­pulă următoră. 1. Cursuri fundamentale. Potü fi făcute vremel­­nic esec de unii singurii profesorii píne vom fi ave un specialist în micog­rafi. 3 Fisiologia umană și comparată. 5 4 Patologia internă. „ generală și Teropautica. 6 „ Chirurgicală. 7 Anatomia de regiuni și Medicina ope­ratore. 9 8 Clinica internă. „ esternă. 10 Arta moșitulu­­­i i Higiena. 12 Medicina legală. 13 Chimia 14 Fisica. 1­5 Istoria naturală (Botanica și Zoologia.) 2. Cursuri complimentări. 1 Clinica pentru baleie de pete și sifi­litice. 3 2 Chimia pentru baleie de ochi și urechi. „ „ „ mutuale. 4 » „ de copii. Pe lânga acestea trebue celă puțină 6-8 profesori agregați, de unde facultatea se re­cruteze la tîmpă profesori capabili. Acestea sunt­ noțiunile ce simtă de da­toria mea, ca doctoră și ca română, a da d-soră deputați asupra facultății de medicină. Pentru scala de farmacie și veterinarii ar trebui să se adreseze la omenî com­petințî in acesta materie, căci de la prepararăa me­­dicamentelorü aterna viéta șî de ședința unui veterinară este strinsă legală mica bogăție a agricultorilor ci nostrii. D. Dim$r**<xt> 1 Anatomia descriptivă „ generală La ministerulu cultelor” și InMrusțiuneî publice în ședința de Sâmbătă 8’a adausu sub-revisorii școlari, numindu-se câte unula de fie­care județu ca asta­felu, sub regu­­larea revisoriloru se se facă revisiunea bine și ne incetatu la tóte scólele sătești. In ședința de Luni, s’a suprimată sub­­vențiunile la s­alele catolica și luterane din Bucuresci și Galați, ș’acea sumă de lei nouî 6,600 s’a adausa la subvențiunile ce se dau societăților: Ateneul­, Transilvania (din Ro­mânia liberă,) Invețătura poporului românü, Cea de cultură din Bucovina și cea de cul­tură din Transilvania. Totu în acea ședință stipendiele bursieri­­loru de la facultățile din țară ’’au reașezat in sumă de 52,462 lei, în iocu de 26,600 la care era redusă prin budgeti. In ședința de Marți­ra sporită cu 1556 lei noui, adică s’a urcată la 6,000 lei ci­fra subvențiunii schitului românu de la mun­tele Atos. S’adauge âncă uă cifră de 1600 lei la cea de 3000 pentru ajutorulă Intém­­platoru alü bisericilorü serace din țară. înălțimea Lea D­omnitorulu, Luni, la 13 ale curentei a întrunită la prânzi pe d. ministru de interne, d-niî membrii ai consiliului mu­nicipală și pe toți d-niî ofieiărî superiori din gvarda cetățenască. (M­onitorul­), BUGETÜLU FACULTATEA DE MEDICINA. Domnule Redactori. Cessiunea scólei de Medicină sérü a venitu la ordinea z ilei, de cându se vorbesce de bugete. Mulți sunt­ preocupați și fie care

Next