Romanulu, martie 1869 (Anul 13)
1869-03-01
/ D. Plenipotențiarii, alți Husiei contestă asolutii că poporațiunile suntu astă-țji pentru Unire; ele o voiescu de securii c’unu principe străină, déru nu alta-felu. Acésta resultă din informațiunile venite de la Iași. Este asia dĕja dificile ca țara se nu flă din nou consultată. Se póte tot fi d’uădată se [flă acolo uă causă de tulburare; déja vorba este se se găsască unu mod fi d’a procede care se preîmtempine ori ce periclu în acesta privință. Principele de Metternich adereza la aceste mode d’a vedé: guvernule sefi doresce, în orice casa, ca poporațiunile Moldave se-șî potă emite dorințele lor fi, sublfi certe garanții de libertate și de independință. D. Comite Cowley asemenea: Guvernulfisefi nu este otărîtfi, nici pentru, nici contra unirii; elfi se va conforma cu votulfi poporațiunilorfi. 1). Drouyn de Lhuys face că Francia este pentru unire, pentru că ea este în tot și deuna convinsă că poporațiunile o voiesc și. Și tocmai pentru acesta, în cea a ce-lfi privesce, elfi nu se simte în drept și d’a lua inițiativa se le pară să costinue ce aui resolvatu-o deja. Acesta este uă inițiativă ce le aparține sorii și pe care elfi convine a le-o lăsa. Esiste Adunare în Bucurescî, nu va pute ea orc se lă drămată a ’ngriji de vacanța Gospodaratulnî? Décá ea ar voi separațiunea, erű avé naturalmente acolo oca siunea d’a-șî manifesta disposițiunile. Acestă combinațiune ar ave pe lângă acestea avantagiulfi d’a evita întărsirările și comoțiunile unei mari campanii electorale. Moldovenii sunt într’unii numersi destulsi de mare în Adunare; votul fi lorfi ofere tóte garanțiile dorite, și nimicii nu’î ar fi împedeca d’a-i se declara pentru menținerea sefi pentru încetarea unirii. D. Plenipotențiarii al,ii. Husici consideră acesta sistemă ca fórte practică, dérii, după părerea sea, s’ar fi cuveni, spre a ave unii vor fi în adeverii oneștii și liberii, ca deputații Moldoveni se se ducă la Iași pentru a vota acolo, pe cănd și deputații Munteni voru vota la Bucuresci. Astfel, vor fi si doue votări distincte. D. Drouyn de Lhuys nu aprobeza acestă, separțiune. Elfi doresce că lucrurile să se petreca cu mai puțină tulburare și cu mai multă libertate posibile. Elfi narii vor se provoce un măsură care, în locul d’a a lăsa însu’si deputaților si inițiativa unui vor fi separatistă, s’aru pare că’î provocă la acésta, ș’arci tinde chiar si din acelu moment și să exercite unii felii de presiune morale. Pre lenga acestea, nu va fi ore de temut si ca presința deputaților si Moldoveni la Iași să nu procure cumva unu pretest și de agitațiune ? Principele de Metternich repetă, și cornitele Cowley oservă, că ari trebui asemenea să se garanteze că deputații Moldovei nu vor fi fi espușî la nici oă presiune de vor fi vota la Bucuresci. D-niî Plenipotențiari ai Austriei și Britaniei Mari nu vedi fi care ar fi fi mnifiî loculil d’a se asecura, în acestfi casa, libertatea votului lor fi. D. Plenipotențiarii alți Husiei cugetă că s’ar fi puté face guvernului provisori si responsabilii de măsurile ce trebuiescu luate, spre a se asecura liniștea țerei și libera emisiune a voturilor și deputaților si Moldoveni. D. Plenipotențiarii, ală Rusiei rice că guvernului șefi, care se crede bine informații de dorința populațiunilor, este pentru unire, dar că nu înțelege să li se impună. Pene acum și n’a primită nici un inforrmțiune, care se ’lu autorisire a presupune că acesta dorință s’a modificații; cu tote acestea, de se vor fi redica îndoieli seriose în acesta privință, elfi nu se va opune de loc și la ideia consultării din nou a populațiunilor fi Moldo-Române; atunci se va învoi a recurge la noul alegeri spre a se constata bine disposițiunile actuale. D. Plenipotențiarii alei Britaniei Mari declară că nu are declarațiuni suficiente și că nu este, prin urmare ca cea mai mare parte din colegii sei, nici pentru, nici contra unirii, precum și a mai spus’o deja. Demű că n’ar fi înțelege, în vere ce casa, de ce să se evite a consulta popolațiunile. D. Plenipotențiarii alii Rusiei dă preferința acestui din urmă modă de a procede fără aprobarea guvernului sefi. Dérit, spre a aveaă notă deplinit liberă, ar fi, după părerea sea, indispensabile a recurge la convocarea a două Adunări. D. Plenipotențiarii ala Franciei resume starea discnsiunii; readuce aminte că unii din membri conferinței au emisii părerea adoptată de colegii lor și de a raporta guvernelor si respective ; enumeră, analizându-le, diversele combinații ce s’afi produs și în sinulfi conferinței, și invită pre plenipotențiari a se pronunția. Conferința decide că plenipotențiarii să le pună în vedere cestiunile urmatore . 1. Se convine ore să se lase Adunării actuale din Bucuresci misiunea d’a numi unei gospodarii pentru înlocuirea principelui Cuza? In acesta casa, decă membrii Moldovenî vor m afesta spontanefi Mențiuni diferite și vor fi cere sĕfi votului separații asupra unirii séfi numirea gospodarului, séfi separațiunea principatelorfi, ei vor fi pute fi admiși ă vota din partea lor fi, pre cândfi deputații Munteni vor fi vota dinta lor fi, ónsa fără a părăsi Bucuresciî. 2. Se convine ore, fără a aștepta ca deputații Moldoveni să-șî fi manifestații Mențiunile lorfi, a invita Adunarea din Bucuresci să se pronunțe asupra separațiunii sfiu unirii cu uă votare separată. 3. S aru putea óre decide că Adunarea, fiindfi chiămasă a se pronunța asupra cestiunii deputații moldoveni se merga a vota la Iași, pre când si deputații munteni vor fi vota la Bucurescî? 4. Se cuvine a face unui apel si directă la nnsec alegeri generali, avândü espresa de scop si numirea unei singure Adunări care se va reuni la Bucuresci spre a numi unfi nofi Gospodară și la necesitate spre a se pronunța asupra cestiunii unirii? Se va înțelege, în acestfi din urmă casa, că votul fi favorabile unirii nu va fi valabile de cât si numai întru câtfi va întruni majoritatea deputaților si moldoveni, cari facfi parte din Adunare. 5. In fine, ar fi bine a recurge la convocarea a doue Adunări, una în Bucureșci, alta în Iași, precum și si a făcută de la 1857 cu Divanurile ad-hoc. Conferința decide că în viitorea sea întrunire, care va ave loc și în urma unei convocațiuni, ea va procede la ratificarea actului publică, suptfi-semnat si la 2 Noembre trecută în Galați, de membrii comisiunii Europene. l Urmeza suptfi-semnăturile). D. Ion Zaman, sub-prefectu la plasa O1tulfi-de-Jossi, județulfi Romanațî. 1). Barbu Varlam, sub-prefectu la plasa Oltulu, județulfi Romanați. D. Ion Ghitulescu, sub-prefectii la plaiulu Cloșanii, județului Mehedinți. D. Stefan Isvoranu, sub-prefectii la plasa Motrului-de-Josfi, județului Mehedinți D. Iorgu Kirculescu, sub-prefectii la plaiului Slănicului, județulu Buzei. D. Nicu Georgescu, poliai la orașului Buzefi. D. Iancu Șendrea, sub-prefectu la plasa Nicorescu, județului Tecuciji. D. George Cuza, sub-prefectii la plasa Bârlad, județului Tecuciji. D. Mandalea Constantinescu, sub-prefectu la plasa Vădeni, județului Brăila. D. Nae Săulescu, sub-prefectu la plasa Amaradia, județului Gorjii. D. Staicu Bălăcescu, polițan! la orașului Jiu. D. Petrache Nicolescu, sub-comisarii clasa I, la despărțirea I, din cultea Albastră, în capitală. D. Anton Georgiade, secretarii alii consiliului generalfi și comitatului permanenții alii județului Botoșani. D. Gr. C. Brătășeanu, polițaii! la orașului Craiova. D. Miltiade Paleologu, polițaii! la orașului Câmpu-Lungu. D. Mihhail Capeleanu, sac-prefect și la plasa Oltenița, județului Ilfova. Domnii C. D. Aricescu, P. Grădișteanu și S. Mihălescu, membrii la comitatul și teatralii, în locul ei remas fi vacantă prin retragerea d-lui M. Cogâlnicenu și în locurile ocupate pene acum și de domnii G. Stăncescu și B. P. Ilăjdeni. D. N. Codreanu, profesorului de limba latină și română de la liceulfi din Botoșani, directorii alfi acelui liceu, în locului domnului I. V. Adrian, demisionată. D. Nicolae Trăsnea s’a numiții, cu începere de la 1 Februariei curentă, secretară generalii arfi agenției romăne la Viena, Berlin și Petersburg. D. A. T. Zisu, prefecții arfi județului Argeș și în locului d-lui Scarlat Trăsnea. D. Costache Vasilescu, sub-comisarii de clasa I, la despărțirea 4-a, colorea albastră din capitală, în locului d-lui Ioniță Gospodin. D. C. Săvulescu, președinte alui consiliului generală de Ilfova, pentru sesiunea anului curentfi. D. C. Furcă, actualulfi procurorii Ia tribunalului Dâmbovița, supleantă la același tribunal si, în loculfi d-lu D. C. Grigorescu. D. V. Visanti advocată, in locul si d-luî C. Furcă, trecută în alta posta. D. Fotache Radovici, actuală procurore la tribunalului Vâlcea, membru la același tribunal, în locului d-luî G. Paltinenu, trecuții în altă funcțiune. D. I. Bucșenescu, actualului supleantă la tribunalului Vâlcea, procurore la același tribunal, in locul si d-luî D. Radovici, numita judecătorii. D. G. Marinescu, adjutorii de grefă la tribunalului Tutova, in locul si d-luî Naum Mărculescu, trecută in alții postii. D. N. Ionescu, actualul si adjutorii de grefa la tribunalului Tutova, în locul si d-lui I. Faur, trecută la Putna D. C. Otetelîșianu, foștii președinte la tribunali, președinte la tribunalului Dorohoiu, în locul si d-luî V. Christodulo, care este a se chiăma în altă funcție; D. G. Dimachi, actualului președinte la tribunalului Cahula, membru la tribunalului Iași, în locului d-lui N. Papadopolu, care trece în altă postii. D. N. Papadopolu, actualulfi membru la tribunalului Iași, președinte la tribunalului Cahulă, în locului d-lui G. Dimachi, trecut și în alții postii. D. A. Boțan, la tribunalului Iași, în locului d-lui V. Tassu, care trece în alții postii. D. V. Tassu, actualului suplentfi la tribunalului Iași, membru la același tribunalfi, în locului d-lui Grigore Dabija. D. Petru Dancovici, foștii capii de portărei, capii de portărei la tribunalului Argeșii, în loculfi d-lui M. Nițulescu. D. M. N. Vlădescu, adjutorii al fi judecătorului de pace din orașului Câmpului-Lungii, în loculfi d-lui N. Constantinescu. colegiului I alfi districtului Bacăui a ales și cu majoritate de 19 voturi, din 29 votanți, pe d. D. Grade de Senatorii. CAROLU I, ș. c. 1. „Art. I. Se crează pe malului Siretului, lânga orașiului Tecucifi, uă taberă în permanență, pentru instrucția armatei. " Art. II. Acesta tabără se va înființa chiar și din anulă curentă; era chieltuielile necesarii în acesta privință se vor si acoperi pe cât si sunt si prevestute în budgetul si anului curenții, și la casei de neadjungere se se presinte onorabilei Camere legiuitore unui proiectă de lege pentru cerere de credită. înălțimea Lea Domnitorului a binevoitii a acorda Jouî, în 27 ale curentei, la ora 1 după amefiauă audiență d-lui Zulauf de Pottenburg, noula agentă și consulii generalii alfi Austriei, în care d-se a remisü Măriei Saleuă scrisóre autografă a Maiestățeî Séle Imperiale și Regale Apostolice. (Monitorulu) NUMIRI IN FUNCȚIUNI. D. Ion Rădulescu, sub-prefectului plășei Balta, din județului Romanațî, directore la prefectura acelui județ și, în locului d-lui Boruzescu, demisionați). D. Iancu Murgășeanu, sub-prefectii la plasa Balta, județului Romanațî. D. Costake Prijbeanu, sub-prefectii la plasa Ocolulfi, județului Romanațî. D. Take Becu, sub-prefectu la plasa Oitulu-de-Susfi, județului Romanațî. ROMANULU 1 MARTIT! 1869 Al AlIMUILEA CONCERTE ALU SOCIETĂȚII DE ARME, GIMNASTICA ȘI DARE LA SEMNU. Va ave locf1 Sâmbătă sera, 1 Martiei, la orele 8 precise în salonul și societății (casa Cornecu). Bilete pntru domnii membrii, cari s’au plătită cotisațiunea, se află în verîce sară la șasieria societății. Pentru persoane străine biletului costă douî lei nouî de persona. [Comitatului. SOCIETATEA PENTRU INVEȚATUEA POPORULUI ROMÂNU (Secțiunea centrale) DD. membrii ai secțiunii centrale sunt și invitați a se întruni în ședință estraordinară Sâmbăta viitóre, lui Română, la 81 Marții!, în sala Ateneupre séra, fiind și la ordinea fiilor, între alte cestiuni importante, și alegerea biuroului, p. Președinte, C. Esarcu Secretari, Gr. N. Manu, Dr. I. Dragomiru. 191 PARTEI COMUNALA. PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. La 21 din viitorea lună Martid, primăria a decis sa se țină licitațiune în localul li seu, pentru închinarea a două case după strada Senatu, proprietăți ale bisericei Slobozia, pe termină de trei ani începători de la 23 Aprilie viitori, după condițiunile date de d-niî curatori respectivi. Doritorii déja, cari vor fi voi a lua cu chiriă disele case, sunt si Invitați să vie la primărie in aretata fii la 12 ore, spre con curență. p. Primarii, E. Carada, No. 2189, Februarii 25. La 23 Aprilie viitorii espiră termenul Ii pentru care sunt fi închiriate actualele locale ale cancelarielor si legiunilorfi II și V de guardă civică, din colorile Galbenă și Nagră precum și și ale oficiărilor si de stare civile din colorile Albastră și Galbenă. D-lorfi d-niî proprietari, cari posedă asemenea case, sunt și Invitați ca să declare primării înscriși! pene la 20 Martiri viitorii, prețulfi cu care voiesefi d’a le închiria, pe termini! de unfi ani! sa fi trei, eu început și de la 23 Aprilie 1869, înainte. Aceste rase se cere a fi cât și se va pute mai In centrulfi fiselori colori, compuse cele de la Galbenă la 5 camere cu salonfi, camera pentru servitori și mgasia pentru lemne, ca să fie în r’ensele și cancelaria oficiăruluî civile și a legiuneî de guardă, âră cele alte astfulfi. Pentru oficialiilü stărei civile din colorea Albastră, unfi salonfi și două camere pentru lemne. Pentru cancelaria legiunea V, din colorea Negru, trei camere și magasia pentru lemne. p. Primarii, N. Manolescu. No. 2314, Februarii 28. Cele 9 prăvălii de zidu ale comunei de pe strada Mihhaili Vodă, colorea verde, se închiriază de primărie pe termenii de trei ani cu început și de la 23 Aprilie viitori! 1869 înainte. Doritorii d’a lua cu chiriă aceste prăvălii în totalii șefi în parte, sunt fi invitați se vie la municipalitate în ziua de 14 Martiri viitorii pentru concurență. P. primarii, Eug. Carada, No. 2171, Februarie 25. La 15 din viitorea lună Martiri se va ține licitațiune la primărie pentru închinarea pe termenii de unfi ani de la 23 Aprilie 1869 înainte, a cârcimei comunei din curtea localului tăierea vitelor și cu dependințele ei. Doritorii déja sunt invitați se vie în acea an la primărie pentru concurență. P. primară. Eug. .Carada. No. 2174, Februarie 25. La 15 din viitorea lună Martiri se va ține la primărie licitațiune pentru înființarea a trei dulapuri mari de bradfi, văpsite negru cu pliu, în înălțime de câte unfi stânjinfi, lățimea de 5 și jumătate palme, grosimea de doue palme și în întru cu câte 4 polițe fiecare dulapi*!, necesarie în cancelariele d-vorfi aficiărî de stare civilă din colorile Galbenă, Verde și Negru. Doritorii dorii sunt fi invitați sé viâ In fiina arelată mai susü la amefil la primărie, pentru concurență. P. primarii, Eug. Carada, No. 2177, Februarii 25. La fiina decisă prin înșetințarea No. 1376, pentru închinarea ecaretelor și bisericii Sf. Nicolae din suburbia Popescu, nepresentăndu-se alți doritori de cât și numai actualii locatari, cu caii neputându-se ținâ nici uă concurință, subsemnatului am fi amânații facerea diseî licitațiunî pentru ziua de 12 din viitórea lună Martiri. Doritorii, cari vor fi voi a lua cu chiriă ecaretele numitei biserici, suntfi invitați se se presinte la Primăria în aretata fii la 12 ore, spre concurență. p. Primarii, N. Manolescu. No. 2224, Nebruariei 26. Pășiunarea urbei de pe cămpulii din juruluimagasielor si comunei de reservă și a brutăriei mechanice de la Colintina, partea cătfi se posedă de Primăria, cu dreptulfi de embaticăriă și care se află acum si liberă, acestă pășunare se arendeza de Municipalitate pentru timpului de acum si pene la finele tomnei anului curinte 1869. Doritorii dori! sunt si Invitați se viă la Primărie în ziua de 8 Martiri viitorii la amefii pentru concurență. p. Primari!, M. Manolescu. No. 2168, Februariu 25. Declarațiunile de căsătoria, făcute înaintea oficiăruiloi de state civile din circumscripțiunea a IV de la 16—23 Februariu 1869. D. Stoian Stoica, văduva plugar, cu d-na Maria Stoica, venduvă muncitóre, domiciliațî la suburbea Bărbătescu-vechii I. D. Solomon Moise, israeliții croitori, din suburbea Staicu, cu d-ra Lea Rafael, din suburbea Sârbii. I. loan Oprea, cârciumarii din suburbea Tărca cu d-ra Ecaterina Ioanini Crișu, din suburbea Oborulu-vechiu. D. Iancu Șeinu, israelită, lipscanii din suburbea Serbii, cu d-ra Bela Iucu, din suburbea S-ta Vineri. S’A DEPUSU DE VENIARE LA LIBRĂRIILE Socek și Ioanid următórele OPERE NOUI ale d-lui B. P. HASDEU. 1. Istoria toleranței religiose în România: Catolici, Protestanți, Armeni, Mahometani, Lipoveni și Israeliți, edițiunea 2-a; prețulfi 2 sfanți. 2. Răzvan și Vidra, dramă istorică In 5 acte în versuri, edițiunea 3-a, revefiată și adausă cu modelurî de vechia limbă și versificațiune română din diaconulu Coresi, Miron Costin, Mitropolitului Dosofteiu etc; prețuîfi 3 sfanți. 3. Odă la Rotări, 1848—1869. Prețuîfi 10 bani. BIBLIOGRAFIE. Aeșitii de supu! tiparului lucrătoriloru asociați, ânteia parte din TRAIANIDA POEMA EPICA Dimitrie Bolintineanuu. Se află de venfrare numai la biuioului gazetei Albina Pindului, în Pasagiului Românii. Prețul fi este trei sfanți. de