Romanulu, martie 1869 (Anul 13)

1869-03-01

/ D. Plenipotențiarii, alți Husiei contestă asolutii că poporaț­iunile suntu astă-țji pentru Unire; ele o voiescu de securii c’unu prin­cipe străină, déru nu alta-felu. Acésta re­­sultă din informațiunile venite de la Iași. Este asia dĕja dificile ca țara se nu flă din nou consultată. Se póte tot fi d’uădată se [flă acolo uă causă de tulburare; déja vorba este se se găsască unu mod fi d’a procede care se preîmtempine ori ce periclu în acesta privință. Principele de Metternich adereza la a­­ceste mode d’a vedé: guvernule sefi dores­­ce, în ori­ce casa, ca poporațiunile Moldave se-șî potă emite dorințele lor fi, sublfi certe garanții de libertate și de independință. D. Comite Cowley asemenea: Guvernulfi­sefi nu este otărîtfi, nici pentru, nici con­tra unirii; elfi se va conforma cu votulfi poporațiunilorfi. 1). Drouyn de Lhuys fa­ce că Francia este pentru unire, pentru că ea este în tot și deuna convinsă că poporațiunile o voiesc și. Și tocmai pentru acesta, în cea­ a ce-lfi pri­­vesce, elfi nu se simte în drept și d’a lua inițiativa se le pară să costinue ce aui re­­solvatu-o deja. Acesta este uă inițiativă ce le aparține sorii și pe care elfi convine a le-o lăsa. Esiste Adunare în Bucurescî, nu va pute ea orc se l­ă d­rămată a ’ngriji de vacanța Gospodaratulnî? Décá ea ar voi se­­parațiunea, erű avé naturalmente acolo oca­­ siunea d’a-șî manifesta disposițiunile. Acestă combinațiune ar ave pe lângă acestea avan­­tagiulfi d’a evita întărsirările și comoțiunile unei mari campanii electorale. Moldovenii sunt­ într’unii numersi destulsi de mare în Adunare; votul fi lorfi ofere tóte garanțiile dorite, și nimicii nu’î ar fi împedeca d’a-i se declara pentru menținerea sefi pentru înce­tarea unirii. D. Plenipotențiarii al,ii. Husici consi­deră acesta sistemă ca fórte practică, dérii, după părerea sea, s’ar fi cuveni, spre a ave unii vor fi în adeverii oneștii și liberii, ca deputații Moldoveni se se ducă la Iași pen­tru a vota acolo, pe cănd și deputații Mun­teni voru vota la Bucuresci. Ast­­fel, vor fi si doue votări distincte. D. Drouyn de Lhuys nu aprobeza aces­­tă, separțiune. Elfi doresce că lucrurile să se petreca cu mai puțină tulburare și cu mai multă libertate posibile. Elfi narii vor se provoce un măsură care, în locul d’a a lăsa însu­’si deputaților si inițiativa unui vor fi separatistă, s’aru pare că­’î provocă la a­­césta, ș’arci tinde ch­iar si din acelu moment și să exercite unii felii de presiune morale. Pre lenga acestea, nu va fi ore de temut si ca presința deputaților si Moldoveni la Iași să nu procure cum­va unu pretest și de a­­gitațiune ? Principele de Metternich repetă, și cornitele Cowley oservă, că ari trebui ase­menea să se garanteze că deputații Moldovei nu vor fi fi espușî la nici oă presiune de vor fi vota la Bucuresci. D-niî Plenipotenți­ari ai Austriei și Britaniei Mari nu vedi fi care ar fi fi mnifiî loculil d’a se asecura, în acestfi casa, libertatea votului lor fi. D. Plenipotențiarii alți Husiei cugetă că s’ar fi puté face guvernului provisori si res­ponsabilii de măsurile ce trebuiescu luate, spre a se asecura liniștea țerei și libera e­­misiune a voturilor și deputaților si Moldoveni. D. Plenipotențiarii, ală Rusiei r­ice că guvernului șefi, care se crede bine informații de dorința populațiunilor, este pentru unire, dar că nu înțelege să li se impună. Pene acum și n’a primită nici un inforrmțiune, care se ’lu autorisire a presupune că acesta dorință s’a modificații; cu tote acestea, de se vor fi re­­dica îndoieli seriose în acesta privință, elfi nu se va opune de loc și la ideia consultă­rii din nou­ a populațiunilor fi Moldo-Române; atunci se va învoi a recurge la noul ale­geri spre a se constata bine disposițiunile actuale. D. Plenipotențiarii alei Britaniei­ Mari declară că nu are declarațiuni sufi­­ciente și că nu este, prin urmare ca cea mai mare parte din colegii sei, nici pentru, nici contra unirii, precum și a mai spus’o deja. Demű că n’ar fi înțelege, în vere ce casa, de ce să se evite a consulta popola­­țiunile. D. Plenipotențiarii alii Rusiei dă pre­ferința acestui din urmă modă de a procede fără aprobarea guvernului sefi. Dérit, spre a ave­aă notă deplinit liberă, ar fi, după pă­rerea sea, indispensabile a recurge la con­vocarea a două Adunări. D. Plenipotențiarii ala Franciei re­sume starea discnsiunii; readuce a­minte că unii din membr­i conferinței au­ emisii păre­rea adoptată de colegii lor și de a raporta guvernelor si respective ; enumeră, analizân­­du-le, diversele combinații ce s’afi produs și în sinulfi conferinței, și invită pre plenipo­tențiari a se pronunția. Conferința decide că plenipotențiarii să le pună în vedere cestiunile urmatore . 1. Se convine ore să se lase Adunării actuale din Bucuresci misiunea d’a numi unei gospodarii pentru înlocuirea principelui Cuza? In acesta casa, decă membrii Moldovenî vor m­ afesta spontanefi Mențiuni diferite și vor fi cere sĕfi votului separații asupra unirii séfi numirea gospodarului, séfi separațiunea principatelorfi, ei vor fi pute fi admiși ă vota din partea lor fi, pre cândfi deputații Mun­teni vor fi vota dint­a lor fi, ónsa fără a pă­răsi Bucuresciî. 2. Se convine ore, fără a aștepta ca de­putații Moldoveni să-­șî fi manifestații Men­țiunile lorfi, a invita Adunarea din Bucu­resci să se pronunțe asupra separațiunii sfiu unirii cu uă votare separată. 3. S­ aru putea óre decide că Adunarea, fiindfi chiămasă a se pronunța asupra ces­­tiunii deputații moldoveni se merga a vota la Iași, pre când si deputații munteni vor fi vota la Bucurescî? 4. Se cuvine a face unui apel si directă la nnsec alegeri generali, avândü espresa de scop si numirea unei singure Adunări care se va reuni la Bucuresci spre a numi unfi nofi Gospodară și la necesitate spre a se pro­nunța asupra cestiunii unirii? Se va înțelege, în acestfi din urmă casa, că votul fi favorabile unirii nu va fi valabile de cât si numai întru câtfi va întruni majo­ritatea deputaților si moldoveni, cari facfi parte din Adunare. 5. In fine, ar fi bine a recurge la con­vocarea a doue Adunări, una în Bucureșci, alta în Iași, precum și si a făcută de la 1857 cu Divanurile ad-hoc. Conferința decide că în viitorea sea în­trunire, care va ave loc și în urma unei con­­vocațiuni, ea va procede la ratificarea actu­lui publică, suptfi-semnat si la 2 Noembre tre­cută în Galați, de membrii comisiunii Eu­ropene. l Urmeza suptfi-semnăturile). D. Ion Zaman, sub-prefectu la plasa O1­­tulfi-de-Jossi, județulfi Romanațî. 1). Barbu Varlam, sub-prefectu la plasa Oltulu, județulfi Romanați. D. Ion Ghitulescu, sub-prefectii la plaiulu Cloșanii, județului Mehedinți. D. Stefan Isvoranu, sub-prefectii la plasa Motrului-de-Josfi, județului Mehedinți D. Iorgu Kirculescu, sub-prefectii la pla­­iului Slănicului, județulu Buzei­. D. Nicu Georgescu, poli­ai­­ la orașului Buzefi. D. Iancu Șendrea, sub-prefectu la plasa Nicorescu, județului Tecuciji. D. George Cuza, sub-prefectii la plasa Bârlad, județului Tecuciji. D. Mandalea Constantinescu, sub-prefectu la plasa Vădeni, județului Brăila. D. Nae Săulescu, sub-prefectu la plasa Amaradia, județului Gorji­i. D. Staicu Bălăcescu, polițan­! la orașului Jiu. D. Petrache Nicolescu, sub-comisarii clasa I, la despărțirea I, din cul­tea Albastră, în capitală. D. Anton Georgiade, secretarii alii con­siliului generalfi și comitatului permanenții alii județului Botoșani. D. Gr. C. Brătășeanu, polițaii! la orașului Craiova. D. Miltiade Paleologu, polițaii! la orașului Câmpu-Lungu­. D. Mihhail Capeleanu, sac-prefect și la pla­sa Oltenița, județului Ilfova. Domnii C. D. Aricescu, P. Grădișteanu și S. Mihălescu, membrii la comitatul și tea­tralii, în locul ei remas fi vacantă prin retra­gerea d-lui M. Cogâlnicenu și în locurile o­­cupate pene acum și de domnii G. Stăncescu și B. P. Ilăjdeni. D. N. Codreanu, profesorului de limba la­tină și română de la liceulfi din Botoșani, directorii alfi acelui liceu, în locului domnu­lui I. V. Adrian, demisionată. D. Nicolae Trăsnea s’a numiții, cu înce­pere de la 1 Februariei curentă, secretară generalii arfi agenției romăne la Viena, Ber­lin și Petersburg. D. A. T. Zisu, prefecții arfi județului Ar­­geș și în locului d-lui Scarlat Trăsnea. D. Costache Vasilescu, sub-comisarii de clasa I, la despărțirea 4-a, colorea albastră din capitală, în locului d-lui Ioniță Gospodin. D. C. Săvulescu, președinte alui consiliu­lui generală de Ilfova, pentru sesiunea anu­lui curentfi. D. C. Furcă, actualulfi procurorii Ia tri­­bunalului Dâmbovița, supleantă la același­ tri­­bunal si, în loculfi d-lu D. C. Grigorescu. D. V. Visanti advocată, in locul si d-luî C. Furcă, trecută în alta posta. D. Fotache Radovici, actuală procurore la tribunalului Vâlcea, membru la același­ tri­bunal, în locului d-luî G. Paltinenu, trecuții în altă funcțiune. D. I. Bucșenescu, actualului supleantă la tribunalului Vâlcea, procurore la același­ tri­bunal, in locul si d-luî D. Radovici, numita judecătorii. D. G. Marinescu, adjutorii de grefă la tribunalului Tutova, in locul si d-luî Naum Mărculescu, trecută in alții postii. D. N. Ionescu, actualul si adjutorii de grefa la tribunalului Tutova, în locul si d-lui I. Faur, trecută la Putna D. C. Otetelîșianu, foștii președinte la tri­­bunal­i, președinte la tribunalului Dorohoiu, în locul si d-luî V. Christodulo, care este a se chiăma în altă funcție; D. G. Dimachi, actualului președinte la tribunalului Cahula, membru la tribunalului Iași, în locului d-lui N. Papadopolu, care trece în altă postii. D. N. Papadopolu, actualulfi membru la tribunalului Iași, președinte la tribunalului Cahulă, în locului d-lui G. Dimachi, trecut și în alții postii. D. A. Boțan, la tribunalului Iași, în lo­cului d-lui V. Tassu, care trece în alții postii. D. V. Tassu, actualului suplentfi la tri­bunalului Iași, membru la același tribunalfi, în locului d-lui Grigore Dabija. D. Petru Dancovici, foștii capii de por­tărei, capii de portărei la tribunalului Argeșii, în loculfi d-lui M. Nițulescu. D. M. N. Vlădescu, adjutorii al fi judecă­torului de pace din orașului Câmpului-Lungii, în loculfi d-lui N. Constantinescu. colegiului I alfi districtului Bacăui a ales și cu majoritate de 19 voturi, din 29 votanți, pe d. D. Grad­e de Senatorii. CAROLU I, ș. c. 1. „Art. I. Se crează pe malului Siretului, lânga orașiului Tecucifi, uă taberă în per­manență, pentru instrucția armatei. " Art. II. Acesta tabără se va înființa chiar și din anulă curentă; era chieltuielile nece­sarii în acesta privință se vor si acoperi pe cât si sunt si prevestute în budgetul si anului curenții, și la casei de neadjungere se se presinte onorabilei Camere legiuitore unui proiectă de lege pentru cerere de credită. înălțimea Lea Domnitorului a bine­voitii a acorda Jouî, în 27 ale curentei, la ora 1 după amefia­­uă audiență d-lui Zulauf de Pottenburg, noula agentă și consulii gene­ralii alfi Austriei, în care d-se a remisü Măriei Sale­uă scrisóre autografă a Maiestățeî Séle Imperiale și Regale Apostolice. (Monitorulu) NUMIRI IN FUNCȚIUNI. D. Ion Rădulescu, sub-prefectului plășei Balta, din județului Romanațî, directore la prefectura acelui județ și, în locului d-lui Bo­­ruzescu, demisionați). D. Iancu Murgășeanu, sub-prefectii la pla­sa Balta, județului Romanațî. D. Costake Prijbeanu, sub-prefectii la pla­sa Ocolulfi, județului Romanațî. D. Take Becu, sub-prefectu la plasa Oi­­tulu-de-Susfi, județului Romanațî. ROMANULU 1 MARTIT! 1869 Al Al­IM­­UI­LE­A CONCERTE ALU SOCIETĂȚII DE ARME, GIMNAS­TICA ȘI DARE LA SEMNU. Va ave locf1 Sâmbătă sera, 1 Martiei, la orele 8 precise în salonul și societății (casa Corne­­cu). Bilete p­ntru domnii membrii, cari s’au­ plătită cotisațiunea, se află în verî­ce sară la șasieria societății. Pentru persoane străine biletului costă douî lei nouî de persona. [Comitatului. SOCIETATEA PENTRU INVEȚATUEA POPORULUI ROMÂNU (Secțiunea centrale­) DD. membrii ai secțiunii centrale sunt și invitați a se întruni în ședință estraordinară Sâmbăta viitóre, lui Română, la 8­1 Marții!, în sala Ateneu­pre séra, fiind și la ordi­nea fiilor, între alte cestiuni importante, și alegerea biuroului, p. Președinte, C. Esarcu Secretari, Gr. N. Manu, Dr. I. Dra­­gomiru. 191 PARTEI COMUNALA. PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. La 21 din viitorea lună Martid, primă­ria a decis s­­a se țină licitațiune în loca­­lul li seu, pentru închinarea a două case după strada Senatu, proprietăți ale bisericei Slobozia, pe termină de trei ani începători de la 23 Aprilie viitori­, după co­ndițiunile date de d-niî curatori respectivi. Doritorii déja, cari vor fi voi a lua cu ch­iriă disele case, sunt si Invitați să vie la primărie in aretata fii la 12 ore, spre con­ curență. p. Primarii, E. Carada, No. 2189, Februarii­ 25. La 23 Aprilie viitorii espiră termenul Ii pentru care sunt fi închiriate actualele loca­le ale cancelarielor si legiunilorfi II și V de guardă civică, din colorile Galbenă și Nagră precum și și ale oficiărilor si de stare civile din colorile Albastră și Galbenă. D-lorfi d-niî proprietari, cari posedă ase­menea case, sunt și Invitați ca să declare pri­mării înscriși! pene la 20 Martiri viitorii, prețulfi cu care voiesefi d’a le închiria, pe termini! de unfi ani! sa fi trei, eu început și de la 23 Aprilie 1869, înainte. Aceste rase se cere a fi cât și se va pu­te mai In centrulfi fi­selori­ colori, compuse cele de la Galbenă la 5 camere cu salonfi, camera pentru servitori și mgasia pentru lemne, ca să fie în­ r’ensele și cancelaria oficiăruluî civile și a legiuneî de guardă, âră cele alte ast­fulfi. Pentru oficialiilü stărei civile din colorea Albastră, unfi salonfi și două camere pen­tru lemne. Pentru cancelaria legiunea V, din colorea Negru, trei camere și magasia pentru lemne. p. Primarii, N. Manolescu. No. 2314, Februarii­ 28. Cele 9 prăvălii de zidu ale comunei de pe strada Mihhaili Vodă, colorea verde, se în­chiriază de primărie pe termenii de trei ani cu început și de la 23 Aprilie viitori! 1869 înainte. Doritorii d’a lua cu chiriă aceste prăvălii în totalii șefi în parte, sunt fi invitați se vie la municipalitate în zi­ua de 14 Martiri vi­itorii pentru concurență. P. primarii, Eug. Carada, No. 2171, Februarie­ 25. La 15 din viitorea lună Martiri se va ține licitațiune la primărie pentru închinarea pe termenii de unfi ani­ de la 23 Aprilie 1­869 înainte, a cârcimei comunei din cur­tea localului tăierea vitelor și cu dependințele ei. Doritorii déja sunt­ invitați se vie în a­­cea an­ la primărie pentru concurență. P. primară. Eug. .Carada. No. 2174, Februarie­ 25. La 15 din viitorea lună Martiri se va ține la primărie licitațiune pentru înființarea a trei dulapuri mari de bradfi, văpsite ne­gru cu pliu, în înălțime de câte unfi stân­­jinfi, lățimea de 5 și jumătate palme, gro­simea de doue palme și în întru cu câte 4 polițe fie­care dulapi*!, necesarie în can­­celariele d-vorfi aficiărî de stare civilă din colorile Galbenă, Verde și Negru. Doritorii dorii sunt fi invitați sé viâ In fii­­na arelată mai susü la amefil la primărie, pentru concurență. P. primarii, Eug. Carada, No. 2177, Februarii­ 25. La fiina decisă prin înșetințarea No. 137­6, pentru închinarea ecaretelor și bisericii Sf. Nicolae din suburbia Popescu, nepresentăn­­du-se alți doritori de cât și numai actualii locatari, cu caii neputându-se ținâ nici uă concurință, subsemnatului am fi amânații fa­cerea diseî licitațiunî pentru­­ ziua de 12 din viitórea lună Martiri. Doritorii, cari vor fi voi a lua cu chiriă ecaretele numitei biserici, suntfi invitați se se presinte la Primăria în aretata fii la 1­2 ore, spre concurență. p. Primarii, N. Manolescu. No. 222­4, Nebruariei 26. Pășiunarea urbei de pe cămpulii din ju­­rului­magasielor si comunei de reservă și a brutăriei mechanice de la Colintina, partea cătfi se posedă de Primăria, cu dreptulfi de embaticăriă și care se află acum si liberă, a­­cestă pășunare se arendeza de Municipalitate pentru timpului de acum si pene la finele tom­­nei anului curinte 1869. Doritorii dori! sunt si Invitați se viă la Primărie în zi­ua de 8 Martiri viitorii la a­­mefii pentru concurență. p. Primari!, M. Manolescu. No. 2168, Februariu­ 25. Declarațiunile de căsătoria, făcute înaintea oficiăruiloi de state civile din circumscripțiunea a IV de la 16—23 Februariu 1869. D. Stoian Stoica, văduva plugar, cu d-na Maria Stoica, venduvă muncitóre, domiciliațî la suburbea Bărbătescu-vechii I. D. Solomon Moise, israeliții croitori­, din suburbea Staicu, cu d-ra Lea Rafael, din su­burbea Sârbii. I. loan Oprea, cârciumarii din suburbea Tărca cu d-ra Ecaterina Ioanini Crișu, din suburbea Oborulu-vechiu. D. Iancu Șeinu, israelită, lipscanii din su­burbea Serbii, cu d-ra Bela Iu­cu, din su­burbea S-ta Vineri. S’A DEPUSU DE VENI­ARE LA LIBRĂRIILE Socek și Ioanid următórele OPERE NOUI ale d-lui B. P. HASDEU. 1. Istoria toleranței religiose în Româ­nia: Catolici, Protestanți, Armeni, Mahometani, Lipoveni și Israeliți­, edițiunea 2-a; prețulfi 2 sfanți. 2. Răzvan și Vidra, dramă istorică In 5 acte în versuri, edițiunea 3-a, revefiată și adausă cu modelurî de vechia limbă și versificațiune română din diaconulu Co­­resi, Miron Costin, Mitropolitului Dosof­­teiu etc; prețuîfi 3 sfanți. 3. Odă la Rotări, 1848—1869. Prețuîfi 10 bani. BIBLIOGRAFIE. A­eșitii de supu­! tiparului lucrătoriloru asociați, ânteia parte din TRAIANIDA POEMA EPICA Dimitrie Bolintineanuu. Se află de venfrare numai la biuioului ga­zetei Albina Pindului, în Pasagiului Ro­mânii. Prețul fi este trei sfanți. de

Next