Romanulu, iunie 1869 (Anul 13)

1869-06-04

VOIESCE Șl VE PUTEA. ADMINISTRATIONE! IN PA­SAGIUL­U ROMANO, No. tREDACTIONEA IN STRADA COLTEA No. 42. Levn. Le­n Pe arm.....p. capitală 48 p. őislr. 58 Pe gése luni « « 24 « 29 Pe trei luni « « 12 * 15 Pe uă lună « « 5 « 6 Unu esemplaru 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust. Articlele trimise și nepublicate se vor­ arde. — Redactorii respond­ătorii EUGENIO CARADA. SERVICIU TELEGRAFICI) A­Lu­I Komaiîhih. PESTA, 14 Iunie. Amb­asy, resprnr­end­e unei interpelări în dietă, nega înarmarea fruntarieloru militar­e, "fi­ei"da­că Austro- Ungaria voiescc mănpnerea pacei in priinte și urmeza politi­a de neintervenire, pe care numai atunci o va părăsi, când si cele­lalte puteri are voi se intervie. PARIS, 14 luniü. Numirea lui Fleury ca ambasadore la Florenta este Indouiósa. Liniștea este perfectă. (Serviciulu privatü ale MONITORULUI). PARIS, 12 iunie. — Ieri sora se afla, către 10 ore, u­ mulțime numeroisă pe bu­levardele italiaau, Montmartre și pe stradele laterali. Câte­va escadrone de cuirasieri și din alte corpuri de cavalerii au răspănditii mulțimea, ce se grămădise pe bulevardul­ Montmartre, strada Viviene și piad­a Bursei. Circulațiunea împregiurulu bulevardului Mont­martre a fost­ interzisă ; ora la 1­ și ju­mătate S’a potolizit mișcarea și restabiliții circulațiunea. Trupele s’au intorsi In cazarmă la 1 oră din nopte. S’a arestată aprópe 200 persone. Spiritulü poporațiunea este escelente. Cavaleristul­ Fiuzelit a fárut­ de mai multe ori apelu la ajutoruluí celáteoilor­. Două­spre­­zece escadróne au străbătutii bulevardele ex­teriore, foburgurile Belleville, Vilette și Me­­nilmontant, fără a Intémpina vrui resisten­t. Cuartierurile Bastilia și foburgul Temple au stat d­in deplină liniște. Trăsura imperatorul­ui a fost­ adesea oprită de mulțime, care striga că voiesce ordine și liniște. Tote diarole bla­­mezi eseesurile acestei mișcări. gag Bncurogr.î. ,g­herăsaru Cine-i acel­a, care a­crisă că ma­­joritatea Camerei actuale se preo­cupă numai de interesele individua­le ale miniștrilor, sau ale ministru­lui, oru nu de interesele economice și politice ale națiunii ? De va fi disă cine­va acesta, acela cineva a vorbit, cu pasiune sau din necu­­nostință de causă. Puțină răbdare énsé, căte-va luni numai..., și majo­ritatea Camerei va sili pe cei mai pasionați, ca și pe cei ne­pricepuți, se­ recunoscă a lora amăgire. Și ce circomit câte-va luni! Ieri chiaru co­misiunea financiară a data, și ne­­greșitil astăzi sea­măne majoritatea Camerei va da, vă dovadă însem­nată de independință, cându este vorba de iteresulu contribuitorilor­, de financiele Statului. Guvernulü a cerutu una împru­mută de 15 milione lei. Ei bine, acesta imprumuta, de­și facuta fă­ră nici uă trebuință mărturită, și a­­bia câte­va luni în urma solemnei dec­larări că era imprumuturiloru s’a ’nchisü; acesta împrumută cu totulu — derii cu totul ă— naționale, misiunea financiară ba respinsă și propune ca guvernulu se emită bo­nuri de tesauru, pentr’uâ sumă eci­­valin­te cu dobăndă de 12 la sută. Derii, vorü­dice cel carii nu ’nțe­­legu, sau cei carii suntu conduși de pasiune și cari critică totă ce este bine iui bună, ce mi-e obligațiuni.... ce mi-e bonuri de tesauru! — împru­­m­utulu este totu împrumută și cu modulu acestu­a. Nu ne simțimu în stare, mai eu semn astă­ ciî, se luminămă pe cei carii nu nnțelegă și se-i face,nu se simtă osebirea. Destulă este că le arezema că Camera n’a primită îm­­prumutulu, asta­felü cumu s’a ce­rută ministerulă, și a dovedită astă­­felă că pune mai pre­susu de totu interesulu publică și că preface îm­prumutul ă, și­ să preface ch­iară a­­tunci, căndă guvernulu nu cere na­țiunii nici uă para ca sacrificii­ pen­tru tabăra de la Tecuci. Oă altă dovadă despre patriotis­mul a majorității și despre inteligin­­ța cu pre­sa id­e­a­lă pune în lu­crare, este că deja Camera abia se pote complecta și că se spune că nu se va mai complecta, ca se nu voteze legile pentru „îmbunătățiri­le morale și materiale, de cari tote clasele societății sunt și însetate,“ a­­dică: imposite fondiare, imposite in­directe, patente, s. c. 1., renelarea unei nouă serie de bunuri date Sta­tului s. c. 1. Șoimii că mulți vor­ critica și acestă manopera, vor­­ridi­­ce că deputații lasă țera însetată de ’mbunătățiri morale și materiale și căte altele, pentru că totü­deuna cei carii nu ’nțelegu ideiele cele mari le critică. Și cu tote acestea puțină atențiune uuu­ai din partea celoră caii critică și cele sânte, și ch­iar­ pe popa Tach­e, — intorsu ad­unii la funcțiunea sea de Proto­ieren la Ploiești — puțină atențiune numai, fiice mă ancă vădatu, și lumina va fi deplină. D. Manolache Costache (Iepurenu) nu este dintr’acei cari se dau după degimü, cumu se elice. Dumnelui a aprinsă uă mare și lu­­minosă făcliă, și decă nici acumu nu suntemă în stare a veche, nu este celu puțină culpa domniei-sele. Domnia sea, susținând­ă traseulu liniei ferate de la Galați, adică celă care este contra Gălățenilor”, pro­pusă de ministeriu, a clisă curată: „Ce avantagiu ar ave Gălățenii „și noi toți d’a provoca uă crisă „ministerială? Acumă n’a mai re­­„masă de câtă vre 70 de deputați „în Cameră, și după trei zile se „vor a duce toți deputații, ș’atunci „cu cine se va forma ună minis­­„tem­ă constituționale? Domnitorele „va trebui se numescă ună minis­­„tem­ă de transițiune pentru speciui­­area lucrăriloră numai, pene la în­­„truuirea Camereloru în sesiunea “ viitóre“. Decă ș’acumă mai este cine­va, care n’a­nțelesă, apoi încăpăținarea lui este mare. Se lăsămă, dire dt. Iepurenu, se lăsămă acestă minis­­teriă se mergă, liberă și cu ochii închiși, pe calea pe care merge. Se­ la împingemă ancă, acordându’i concesiunile ce cere pentru Offen­­heim și Strasberg; se-i acordămă și concesiunea Prutului, în favorea Austriei ș’a Rusiei, și concesiunea căii ferate de la Giurgiu, cu întin­derea iei pâne la Smârda, și împru­­mutură— fiă și deghizată— și póte și câte-va imposite, ș’atunci suntemă securi că péné la Noembre lumea va ’nțelege și ministerială va fi coptă, bine copții pentru lanceta iepuren­scă. Aci este totă sec­retulă, dată pe faclă de d. Manolache Co­stache, și d’acea-a.... și numai d’a­­cea-a cei carii nu ințelegă politica cea mare susțină că majoritatea Ca­merei actuale este devotată mai multă d-lui Cogălnicenu de­câtă in­tereselor­­ celoră mari ale națiunii. In situațiunea actuală ea este silită a primi tóte proiectele guvernului, ca astă­ felu­elă se se cocă prin ânsu­și materialulă ce­ lă aduce, spre a se face iloculu mare și bine ar­­detoră. Se lăsămă deru pe d. Ie­­pureni, securi fiindă toți că elă face și scie ce face, se nu mai criticăm­u acumă celă puțină, când d ânsu­și domnia sea a spusă că este silit­ă a mai da câte-va luni de vieță mi­nisteriului actuale, și se ne ocupămă cu studiulu proiectelor­ de lege, ce nu s’aă votată încă și de Senată, și d’acea­a începeam astă­ d’ acestă studiu cu legea votată de Cameră pentru înstrăinarea Prutului. Guvernulă ne întrerupse aci lu­crarea prin următorulă comunicată. In ^iatulu­i­omânulu tio la 13 Marte s’a publicații uă telegramă, privitóre la alegeri, cuprind­êndu calomniele și espresiunile cele mai târî contra guvernului și administraț­iunii. Sub-scriitori telegramei, tindu chiămațî îna­intea justiției locale, spre a’șî susțiine cele a­­retate prin depeșă, domnu președinte ale tribunalului local și ne trăznite urmatorea re­­lațiune asupra acestui faptă : „Dintre sub-scriitorii telegramei cei mai mulți s’au­ interogații de judele instructore, unii au aretată că nu au nici aă cunoștință, alții ca nici semnăturele suntfi ale lorii, nici au foștii in orașii, in ț­iua când fi s’a sub scrisă; alții că nu înțelegu espresiunile dintr énsa; alții că nu li s’a citită de către aceia, cari le au presintat’o; alții icră că li s’a citit, déru li s’a cjisti că trateză despre alte cestiuni. „S’a mai observată că semnăturile unora nu sunt­ proprii ale lora. S’a mai verjulu énca că, în copia publicată în Românulu, suntu nume cari nu se vedu pe originalii, mai figureza încă semnăturile unorii per­sane ce nu există. Președinte , Petre Ceocropide. (Monitorulu) (Comunicate). Multe talente recunosceamă miniș­­trilor­ actuali, d&o mamă crezută că voră fi atâtă de naivă, ba­­ncă și „nostimi“. In adeveră, le-a tre­buită multă naivitate, pentru a res­­­punde prin comunicată în Monito­rulü de la 3 Iuniu la oă telegra­mă publicată în Românulü de la 13 Marte. A trebuită multă naivi­tate, ca se cugete un o singură mo­­mentă că publicul­ va crede întru o cercetare făcută de d. Cecropidi, în privința reclamărilor­ făcute în con­tra d-lui Cecropidi. A trebuită în sfârșită se fiă forte naivi și forte glumeți și „nostimi“ miniștrii, ca se spue că bărbați ca d d. N. Ger­man, Grigorescu, Moculescu, I. și D. Pandeli, Slăvescu, Coculescu­, Ne­­gulescu, Viișorenu, ș. c. 1. aă are­­tată înaintea judecătorului de in­strucțiune că semnăturele au suntu ale loră, că n’aă fostă în orașă în acea­­ zi, că nu înțelegi r espresiuni­le din petițiunea ce aă adresată Mariei-Sale, că n’aă citită ce aă subscrisă seă că li s’aă spusă că se trateză despre alte gestiuni. Publicămă din noă mai la vale acea telegramă, adresată Capului Sta­tului, pentru ca s'o vedă ierășî pu­bliculă și se se convingă uă­ dată mai multă câtă de glumeți suntu doi miniștrii, cândă esă din calea pe care le-a însemnat’o popa Ta­raie, Niță Hamalu, Ilie Geambașiu, și voră se șarete că și dânșii aă intrată pe calea justiției. Gluma în adeveră este tristă, durerosă chiară, derii nu glumesce cineva cu justi­ția, fără ca dânsa se-șî ia­să mare satisfacere; asta este, onorate domnă Manolache Costache ?­uî, care, potrivită legii de comptabilitate, In­cumbă directă pe curtea de compturi.“ Acésta propunere s’a primită cu 18 bit­e albe contra 16. DD. Gosla-Foru și Tell, membrii aî­­ o­­misiunii, aă <jisu că consideră acestu volu ca una blamă dată lucrării dumneloru și s’aă dată demisiunea de Senatori. D. primu-ministru, în considerarea lucră­­riloru de urgință ce suntu la Senatu, i-a rugat a se nu persiste în demisiunea dum­neloru. DD, Tell și Costa-Foru n’au datü as­cultare rugăciunii d-lui ministru și au pără­sită sala ședințeloră. Senatulu a trecută în secțiuni, spre a lucra proiectele presintate ieri de guvernă,­ense, cu persistin­d d-lorű Tell și Cesta-Foru d’a nu c'de la rugăciu­nea ministrului, este forte de temută că Se­­natulu nu se va mai pute complecta. In ședința de a sta-țiî a Senatului s’a pro­cedată la votarea propunerii membrului din comisiunea Senatului pentru socoteli, d. Gu­­giu, cato dice: ‘ „Comisiunea urmeza a fi mărginită nu­mai în câtă privește cercetarea socoteleloră proprii ale cestuieî, Cră nu ș'a cheltueliloru făcute din guvernă pentru serviciulu Senatu­ MERCUR! 4 lUNIU lb6â. LUMINEZA-TE ȘI VEÎ FI. Pentru abonamente, anunciuri și reclame a se adresa în Bucuresci, la administra­­țiunea­­ jianului. In districte la corespondinții­­ jiariului și prin poștă. La Paris la D.° Darras-Halle grain rue de l’ancienne comedie No. 5. A­NUI SripiTI KITE Linia de 30 litere................. 40 bani Inserțiuni și reclame, linia.. 2 lei nou­ PRUTOLÖ CARDITÜ ROSI SI AUSTRIEI. I. „Nu vorbiți de naționalitate și ro­­mânismă în cestiunî economice,“ dice necontenită în cameră ministerială actuale, însoțită de isonală mono­tonă și lingușitoră ce’să țină în a­­cestă cestiune d­in­ Iepureni, Balșiă ș’alții, ale căroră nume ne dore la inimă se le trecemă lâng’ale ace­­storă principali dascăli. Este vorba se dămă ună bac­­șișă de vre trei patru milióne u­­nu’ concesionară, care’șî bate jocă de națiunea română perna cutesa se óera una asemene bacșișă, pe te­meiuri ce nu le póte admite de câtă acelă care’șî rîde de consciința sea și de punga țerei; nu vorbiți dorit de demnitate naționale și de românismă, căci, desceptându-se asemeni simți­­minte, propunerile de bacșișuri voră fi aruncate în facia celoră cari le facă. Este vorba se complăcemă —­ pen­tru interese de nemărturit— se ne­gu­­durămă dinaintea unui altă conce­sionară și, plecându-ne capulă di­naintea voinței sale, se lăsămă a se lungi linia ferată între Brăila și Ga­lați cu vre doue-deci și trei de k­i­­lometre mai multă de­câtă trebuia, pe temeiuri batjocoritare pentru uă națiune, căci este într’adevĕrü a’și rîde de noi, spuindu-ne că se face unu asemene înconjură pentru a ne apăra calea de bombardare; nu vor­biți dorit de demnitate naționale, căci ea stigmatiseră cu orare asemeni umiliri și gheșefturî. Este vorba se dăruimă Rusiei și Austriei m­ă­r­ă curată românescă, romănescă de la imperatură Traian și pene în clilele ministeriului Gh­ica- Cogâlnicenu, în anulă mântuirii 1869, O!... mai cu semn aci nu vorbiți de na­ționalitate și românismă; cestiunea este curată economică. Nu vorbiți de naționalitate, căci ea pate se aibă ună momentă puterea d’a redica ch­iară sufletele cele mai căzute, d’a aprinde schînteia care în unele mo­mente se comunică din inim­ă în inimă și face se spleceze mina in­­dignațiunii generale, care sfarîmă, nimicesce p’aceî cari rupă ș’aruncă cu nepăsare fâșii din sînulă mamei lor”. Se ne oprimă și noi țnu mo­mente aci, daruri făcută și Rusiei Austriei, de do. miniștrii și sancțio­nată de majoritatea Camerei, care crede — să vede — că nu este permis a se vorbi de naționalitate în asemeni mici cestiuni economice, este pre­magnifică spre a nu ne obli­ga se­ lu însoțimă ch­iară și noi, celă puțină camă mică comentariă, prin care se se facă mai evidinte magnificința donatoriloră. Și pentru a nu atinge modestia iluștriloră do­natori , se ne coborîmă d’uă camă dată de pe terămură de naționali­tate și românismă p’acela economică ș’ală dreptului. Cine s’a ocupată puțină de ces­tiune, cine a luată în mână oă cartă detaliată, cine a căutată ș’a găsită are cari indicii asupra condițiunilor idrografice ale Prutului, în tota per­­cursulă sau pune la reversarea în Dunărea, póte afirma cu securanță următorele principale considerațiuni: In Bucovina Prutulă curge până lungime, care nu este nici tocmai, a patra parte din lungimea pe care curge în partea curată a României ac­tuale, între Basarabia României și Mol­dova. Până la fruntaria Bucovinei cu Galiția Prutulă este despărțită în două ram­ure: Ceremușul, ce curge d’a lun­­gul­ fruntariei Bucovinei, și cea­l­­altă ramură, care vine din Galiția, de­și ’șî păstreză numirea de Prută, totuși este mai ne’nsemnată de­câtă Ceremușulă. Prin urmare Prutulă nu ’ncepe de câtă de la fruntaria Bucovinei despre Galiția, ce­va mai sosit de satulu Berbesci. Atâtă ramura Prutulă, câtă și Ceremușală, câtă și ânsuși Prutulă, după întrunirea acestoră doue ra­­mure, în totu percuroulű loru din Galiția și Bucovina, aă um­ mersă torențială și mai nici uă dată uă albiă în care se se concentre tota apa. Vaduri necontenite, despărțiri necurmate întrună mare numeră de ramuri dau apei mai pretutindeni uă adâncime atâtă de mică, în­câtă facă navigarea cu totulă peste pu­tință pentru ori­ce barcă și, numai în timpul­ creșterii apeloră, puține plute se potă coborî pe rîu, care n’au altă nimică de transportată de câtă puțină chereste. Asta dera s’ază păre că Aus­tria, în privința economică, are ună interesă cu totulă ne­nsemnată la navigabilitatea Prutului. Însă ast­­­fel, cum este făcută convențiunea — deci cumă­va și Senatulă se va supune a aproba ună asemene dară, — Austria va trage folose forte în­semnate, fără se chieltuiescá nici ună bană, ei tóte acele folose voră fi ună adeverată tribută, pe care Ro­mânia îl­ va da Austriei, mulță­­mită mărinimie! d-lui Cogâlnicenu, care, după ce mai mulți ani a res­pinsă însuși d-sea convențiunea ca batjocoritare pentru țară, acuma o primesce fără nici uă modificare, pe simplulă temeiă „c’a venită m­o­­mentulă d’a se primi!“ M fi nainte d’a demonstra cumă este neapărată ca, aplicându-se con­­vențiunea, România se plutesc o ună însemnată tribută Austriei, se ur­­mără cursul­ Prutului între Ro­mânia și Basarabia Rusiei. După trecerea fruntariei Bucovi­nei, Prutul­ își mai urmeză încă p’uă ore­care întindere cursulă scă­eregulată. Apoi se restrînge și curge mai lină într-o singură al­­biă; cu tóte aceste nu pote fi acce­sibile pentru vase puțină mai mari de­câtă din dreptulu târgului Ște­­fănescu­ și mai cu sema de la Scu­­leni, căci numai acolo începe a de­veni mai mare, prin tributură ce u aducă numerósele rîurele care se re­­versa în elă. D’acolo însă și péné

Next