Romanulu, august 1869 (Anul 13)
1869-08-01
ANULU ALU T^SPRE 0^1LEU^ VOIESCE ȘI VEI PUTEA. Len. Len Pe anu......p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șase luni « « 24 «29 Pe trei luni« « 12 * 15 Pe uă lună « « 5 • 6 Anu exemplarü 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria * fior. 7 val. aust. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundătorii EOITENIU CARADA. ADMINISTRAȚroftEA IN PASAGIULU ROMANIU, No. 1. — REDACȚTUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42. DEPEȘE TELEGRAFICE. " (Serviciulu privată alu Monitorului). PARIS, 10 August. — Starea soneta a mareșalului Niel este de temuta. Informațunile, relative la diferendulü dintre Sultan și Kedivulu, sunt, din ce in ce ase curatoire, FLORENZA, 10 Augustai. — Corespondința italiană zice că atitudinea unanim a puterilor la Constantinopole și Kalr contribue cu eficacitate pentru aplanarea diferedului turco-egiptean. Puterile ari fi aretati In acesta ocasiune, că ele se privesc c c directii interesante la mantinerea bunelor raporturi între Sultanulü și vice regele Egiptului. LONDRA, 10 Augustu. — Sesiunea parlamenului se va amâna mâne. MADRID, 10 Augustu. — In Catalonia, apliondouă bandă carlistă, a fostă urmărită Cortesiî, îndată după reuniunea lerii In Octombre, vom procede la alegerea monarhuluî. vr i) ) p) VINERI, 1 AUGUSTU 1869. LUMIMEZAJE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, anunciurî și reclame a se adresa in Bucuresci, la administrațiunea diariului. In districte la corespondinții jianului gi prin poștă. La Pans la D. Darras-Halle grain rue de l’ancienne comedie No. 5. ANUNȚIURI La Linia de 30 litere................. 40 bani Inserțiunî și reclame, linia.. 2 biroul Bucurescî, Ji £ £« Monitoraii de adînc onoră cu următorul : comunicată . Guvernulu nu póte Întrețină pe public și de ori ce incidentu séu desordinu s’arü întîmpla la zéri. Asemenea comunicări nu se facu decâtă pentru cestiunî importante și de una interesă generale. Pentru cea ce privește cestiunea de la Bruste rosa, despre care vorbesce «fiarulă itamdnulu, <n numerulü de lucrurile S’aă petrecută cu totulű alta-felu; numerula oiloră luate de trei soldași financiari austriaci este de 371, ord nnde 1,600. Guvernulă, îndată ce a avută cunoscută de acestă faptă, a intervenită pentru pedepsirea culpabilitară și restituirea oiloră, cea ce s’a și efectuată, era astăzi urmări see despăgubirea proprietarilor, pentru pagubele, ce aă suferită, din causa reținerii acestoră oi, două bile și un napte. (Comunicații). Guvernul crede „că nu póte se facă cunoscută publicului desordinele, ce s’ar întâmpla în țară.“ Credința noistră este că póte și este datoră se facă cunoscută desordinele, fiă măcară pentru a evita răspândirea scriitorii neadevărate. Acesta pentru desordine în genere. Guvernulü, adauge comunicatulă „nu face comunicări de cătă pentru cestiuni importante și d’ună interesă generale.“ Și năvălirea Ungurilor, în țară, fîă chiară, cumă zice guvernulu, »de trei soldați financiari austriaci,“ și luarea puiloră sâteniloră români, fiă măcară numai 371, cumă zice guvernulu, nu este are, după guvernă, o cestiune importantă și d’ună interesă generale? Cumă? Ministerulă credere că insulta năvălirii constă nu în faptulă elă ânsușî, ci în numeralü, mai multă sau mai puțină mare, ală năvălitoriloră? Că importanța insultei ș’a răpire! constă în diferința, ce este între numerală de 1600 pui, și celă de 371? Năvălirea insultatore și răpirea jăfuitóre a aceloră soldați nemți — fiă financiari — o privesce are guvernulu cumă ar privi năvălirea unoră Romănî dintr’uă comună într’alta? Dera noi credemă că n’amă ajunsă ăncă acolo, în câtă deja se taină cam d’a valma cu Austro-Maghiarii și năvălirile loră, și insultele și răpirile loră se fiă privite de Români ca ună incidinte mică naturale! Noi credemă din contra, ca filmene acte sântă torte însemnate, tipuntură de vedere politică, și, pri urmare, d’ună interesă generale, i Amă țlisă șihemă că nu vomă acusa pe guvernă de fapt n. Austro-Maghiariloră; că nu lă ac lă sămă nici chiară de greșialele furționarilor ăiei. Guvernulă devin, culpabile numai atunci, cândă, 5, flăndă faptulúcelor că, îlă ascunde, îlă învăluie, cumă copiii lui Nu învăluiră goliciunea părintelui lor I. Pentru ce de la guvernală nu ablică faptele cele rele, comise in cotra Romăniloră de către Austro-Mghiari? Pentru ce faciă cu den șaretă ca fiulă, care ascunde goliciunea tatălui seă? E că întrebare și 0că ce nu ’nțelegemă în comunicatură de mai susă. * In ceea ce privesce relațiune ce dă comunicatură, adică că s’a redată puile și că culpabilii s’a pedepsită,— îndată ce guvernulă spune, trebuie s’o credemă. Nu n’amă vorbită de câtă în temeiul unei epistole, ce ni s’a trămisă dla Bacău, cu data 25 Iuliu, și fi care o păstrămă. Precumă se vî ■de, celă care ne-a scrisă a fost bine informată despre faptă. El iise ancelată numai în privința numărului ouiloră, care este cu totul indiferinte pentru gravitatea faptului , și mai cu semă în privința restituirii loră. Ii recomandămă dor comunicatură guvernului, ca se s liniștescă și totă d’uă dată ca s se ferescă în viitoră d’a scrie, pân ce nu este bine informată. Fiindă că suntemă la comunicățele guvernului, se-i facemă cunoscută ceaa ce ni se scrie de l. Buzău, în privința comunicatului ci invasiunea și insulta de la Chiăia In comunicaură de la 19 Iuliu, guvernul Șlie: „Păzitorii punctului de fruntarie refusândă a ceda unei asemene viei năvălitorii s’aă mărginită; dărîma ghereta, unde sta sentinel; și s’au retrasu, amenințândă pe vameșiă că peste puține jile vorî reveni, spre a lă sili« ș. c. 1. Se constatămă mai ântâiă că guvernulă a crezută, se vede, ș’aceasă faptă ca „e’nsemnată și lipsită de interesă generale,“ de vreme ce ni l’a facutü cunoscută publicului, ci și pe celă de la Bacău, de câtî după ce a fost ă provocată de ziarele din Bucuresci. Se ’nsemnămă că în comunicatură de la 19 Iulie, numesce faptulă „violință“ și pe cei cari l’aă comisă „năvălitori “ Ge mare osebire se fie între celă de la Chiăia și celă de la Brusturasa ? Aci năvălire, ca și la Chiăia. Aci răpire de 371 de pui, și la Chiăia spargere de gheretă. Ore, fiindă căci soldații au fostă „financiari,“ d’acea-a guvernulă numesce faptulă ne ’nsemnată? Se renimă ânsă la cea-a ce avemă se comunicămă guvernului. Comunicatură de la 19 iulie ne a spusă, precumă vedemă, că năvălitorii, după ce aă denimată ghereta sentinelei — cea a ce ’nsemneză că sentinela a fostă respinsă cu sila,—„s’aă retrasă“. Așia dórűei s’au retrasă îndată, era n’aă tâbărîtă acolo, precumă făcusemă noi și cunoscută, adăugândă cașia Si cei prefectură și -n tic ba ce se facă; se Așia trebuie se fiu, cumă spune colin municatură. Cu tóte aceste e că ceria ni se scrie de la Buzeă: „Vameșulă aréta, prin raportă 101 către ministrul financieloră, că la ale 14 Iuliu Ungurii nă călcată teritourială română, după stricarea gheieretei ș. c. 1. năvălitorii aă făcută ne semne de hotărnicie pe pomi peneala 15 Iuliu, ș’apoi aă somată pe n vameșă a se retrage, după semne ne le puse ș. c. 1.“ ă. Așiaderă retragerea s’a făcutău la 15, eră nu la 14, cumă Șirea- Monitorele. Adevărată se fiă acestă a raportă ală vameșiului către minimistrulă de financie? Și, decă este ai de vârâtă, de ce ministeriulă a publicată că năvălitorii s’aă retrasă, pe 1 cândă ei aă fostă tăbărîtă aci 24 de ore? Pentru ce acestă respectă i, filiale ală guvernului din Bucuresc ă pentru actele Austro-Maghiariloră? ă Ințelegemă ca Popa Tache se fiăm tratată ca părinte nâscâtoră deru >1 și Austro-Maghiarii ? Acesta ar fi ă pré multă, și d’aceaa conjurămă e pe guvernă d’a nu mai crede, pre- , e cumă De spune în comunicatură - scă de astă-Și că crede, căci așe- îimene credințe suntă vătâmetore și pentru dânsulă și pentru națiune. . i De la guvernă, dragostea firască ] - pentru Austro-maghiari trece firesce la organele sale de predi- 5legere. o 3 Presa de aȘi, între multe altele, i 3 tóte după tipiculă și ’n limba giulă 1 * origine séle, Hamalu, Țicu, Popa Tache, Șicei „Doui mari inimici a scosu la o lumină Romănulu, de la uină timp t t încea;tinulă în afară, și Popa Tai tche în întru. Ungurii în afară și Popa Tache în întru. ( „D. C. A. Rosetti s’a pusă, cu o trupulă și cu sufletulă, ca se ne facă , a vede în Unguri nisce inimici cS ar voi se ne cotropescă. Ce probe 1 tai, d-le C. A. Rosetti, ca se ca- i lumiiezi altă felără națiune ? D-lui r , a juratu a pescui in apă tulburei d-lui scie că pacea îi este fatale.“ ^ Noua Presă libera de la 5 Au ^ , gustă st. n. 41ce. ^ Í „De căte-va jile organele roși- 11 1 loră, cu Romăiulü în frunte, publică sorii fabulose despre invasiunî , de bande armate unguresci, și dorindă uă mulțime de încălcări de către colóne resbelice unguresc!, pentru împlinirea curândă a dorinței de li anesarea României cu Ungaria. Respândirea acestora asurde scriî se 1i face cu singurulu scopu d’a ține a poporulunțitatu și revoltatu în contra Maghiariloru.“ ei Suntemă fericiți și mândrii d’a fi o d’uă dată, pentru aceaași faptă și prin termeni mai indentici, înfuriați ^ de organele d-loră Popa Tache și Beust. Respundemă ânse organeloră • d-loră de Beust și Andrasy, și nu- * mai loră, că ceaa ce ne face se cj~ cemă națiunii romăne a s’arma ș’a veghia este. Persecutarea necontenită și ’n grad dură celă mai mare de către Ungaria Romăniloră din Transilvania. Dechlararea necontenită făcută, de férte multă timpă și forte pe faclă, a tutoră foiloră maghiare, că trebuie ca domnia maghiară se se ’atingă pâne la marea* Negrăria a Refusulă guvernului provisoriă ? maghiarii de la 1848, d’a ne lăsa se treceră prin țara lorii armei pentru România liberă; Lupta stăruitore a guvernului Austriei în contra deplinei uniri a ambelor principate și dechlararea lui la 1859, că nu voiesce a fi în«tre două Piemonturi; Lupta crâncenă a guvernului din Viena contra Domnului dintr’una din familiele domnitore în Occidinte și dechlararea lui la 1866, că nu póte primi a fi între dupî Hohenzolernî; Cuvintele d-luî Cogălniceni de la Ploieșci că Austria caută a restuna Sadova în contra României; și, ce este și mai mult, logica acestei dorințe de resbunare. Injuriile și calomniile presei aus itro-maghiare în contra Principelui Carol I ș’a națiunii romăne, ce nu i s’au curmată de la 1866 și pîn’acuma . Neadevărurile afirmate de d. de 1 Beust, prin note oficiale, publicate în Cartea Roșie, de înecarea Israeliților, la Galați, de bande bulgare, i de arsenale, de propagantă de residință în Criunte și in Transilvania, i și de aliandă cu Prusia și cu Rusia; i Repetirea acestora neadeveruri chiar o luptă guvernală actuale ală Principelui Carol I, și publicarea loră în Cartea Roșie. ( Afirmarea ce face chiară acumă d. de Beust în Cartea Roșie, că are marea colosare continuă în Romănia, că propaganda de rescoilă continuă a se face în Transilvania și c ’n Ungaria, și că d. Steege i-a spusă, r i-a afirmată că tote câte seriseseră, i se scriseseră și se publicaseră, înumpul ministeriului Golescu, au fostă adeverate I Certa cu luminarea, ce caută necontenită Prusiei, și armarea ce face, d cblăltuindă totă ce nu are, spre a i se pregăti pentru resbel și ală provoca. Afirmarea ce făcu chiară acumă , în Cartea Roșie, că va veghia asutupra relațiunilor Domnului Romă- fi ailară cu Sultanulă Otomaniloră, ceea a ce ’nsemneză pe d’uâ parte că o folosee cu orî ce preță vasalitatea Statului română, eră pe d’alta că v și deschide calea de intervenire și n lâvălire, ivindu-se ocasiunea propice. Tacă pe scurtă, onorați domul neust și Andrasy, cea a ce ne a și ăjuta și ne face se ne tememă n órte de scopurile vóstre. Presa vostră ne onoră de 21 de anî cu inelurile sale. Topa Tache ne scrie nici uă epistolă, în care, pe lângă ajurături oficiale, ne cilice:— „Până atunci ânsă, TE OPRESCU a-mi eg aai adresa asemene epistole“ noi nsă urmămă fără șiovăire vechia n ostră cale și diremă și voue d’a ^ olo și lui Popa Tache d’aci că, ^ éné ce nu veți schimba cu to- o dă sistema și veți dovedi prin suptă c’ați schimbatu-o — amă zisă cu vomă Șic ® Romăniloră: • Urmați-ve și veghiați! )LUI POPA TACHE ȘI PROTOPOPU ALU ORAȘULUI PLOESCI. la A treia epistola. Ani (A vede no. de la 29 ți 30 luliei). L. Ge Domnule, Vg. Credința mea, întemeiată pe teo net și pe actele espuse în precedin- că teamî epistolă, este că, națiunea care s’a găsită unită în oglinda Cusa, cată se se găsescă fórte schilodă în oglinda Popa-Tache. Credința mea, astă-felă fiindă înțelegi acumă ensuțî că, după legile nestrămutate ce le constatarămă împreună, poți afil celă mai puterncű, déru nu ești represintantele ideiei majorității națiunii, nu ești prin urmare „omulă puterii, ci uă usurpatore“. Dară, vei crice, cumă mai susții teoria cândă vei fi c’am triumfată și că națiunea a abdicată în minele mele iei suveranitate? Ai dreptate se vorbesc! astă-felă ! căci asta vorbescă și credă toți ce, carii, rezemându-se pe puterea mamaie, s’amețescă, se ’mbată. Ascultă însă cele ce mai am ațî spune ș’apoi, veî face ce vei voi în a totă putericia ta. Este forte adevărată că prin bandele organisate și susținute de poliție, ai triumfată în alegeri. Este forte adevărată că băteadă pe alegători, biurourile electorale dă remasă pe mâna bandeloră, și d’aci nainte lucrarea a mersă gâitană, alegătorii depărtați bandele aă pusă în urnă oricâte bilete aă voită. Este forte adevărată că națiunea a tăcută și s’a supusă, ca și cumă dânsa ar fi votată ș’ar fi alesă pe deputați. Ve^i c’admită conclusiunile, sau, că vin la prochimenu la dumitale. Triumfală nimene nu ți-să nâgă; cestiunea însă este se scimă câtă va dăinui triumfală și capetulă la care ne va conduce. Se vorbimă dură puțină despre triumfală dumitale,și ca se ne ’nțelegemă mai bine, se vorbimă numai de isbândați din Bucuresci. Câți eraui voi toți membrii bandeloră vóstre? Se chemă doue sute, sâă dacă vrei, trei sute. El bine. Ori câtă de Hamali și Geambașî ve-țî fi, ori câtă de vîrtoși ciomăgașî ve-ți pretinde că sunteți, câtă se convin că, n’ar fi fostă cu greă poporulă se ție lupta cu voi și se vă ’nvingă. Se nu zid că poporulă era cu voi, căci atunci ai vorbi ca do, miniștrii și n’ai mai fi, marele Popa Tiche. Ună omnă inteliginte ca dumnata, nu se coboră la asemene rușinase și degrădătorie pentru sine șî neadevăruri. Dumnata scrî că dacă națiunea era cu voi, bandele nu puteai avea nici ună rolă. Dumnata sciî că nu din alegători se compuneaă bandele ci din ei-pușcăriași. Cumnata sciî că după ce bandele au curățită terâmulă, n’a ți putută aduna mai multă de vre două sute de alegători adevărați pentru a vota; și sciî că chiară acei două sute — de vorü fi fostă doue sute — cu ce marafeturi fură aduși la votă, și cumă votau, nenorociții! Dacă dâră alegătorii ar fi fostă cu voi, fiă pe jumătate măcară, îi lăsați se lupte între dânșii, și n’ați fi compromisă până la crimă și până la ridicolă uă situațiune întrâgă. Însăși dâră organisarea bandei, însăși compunerea iei, de Hamali, Geambașî și es-pușcăriași, este dovada cea mai patentă că națiunea era contra vóstru și că sciaii este v'ontr^ zostră, înțeleși pe EPISTOLE POLITICE.