Romanulu, octombrie 1869 (Anul 13)
1869-10-09
786 ______ ROMANULUI OCTüMBRE 1769 represintă, în capitaluri, un sum de peste 40 de milione de franci și se va urca la mai bine de 161 de milione, două vomă calcula dobândile lor simple numai. Ei bine, se zice că pe linia Pitesei-Craiova sar fi facéndü unu ocolo și mai mare. Se fice că traseulu, pornindui din Pitescî, mergi la Cerbu, d’aci la valea Teleormanului până pe la Ionesci, de undi se abate spre valea Vedei, urmându-o catai-va timpii și îndreptându-se apoi spre Oltd, pe care îlfl trece în dreptulu Caracalului, din josu de gura Oltețului, la satul Drăgănesci. r’acolo merge la Caracalu și la Craiova. Uă ramură de la Caracălă unesce Slatina cu linia căiei ferate. Prin aceste traseu, se face unu ocolo de mai bine de 50 de kilometre, ceeaa ce face pentru Statu uă cheltuielă de mai bi^ milione capitalii și pestei 70,000,000 ff. dobândi, plătite în timpulu durata concesiunii; era pentru comerciu și cäletori, unü adausa de cheltuiele de peste 200 de milione capitala, fără a mai calcula dobânzile cari, simple numai, se suiă la o sumă întreită pe timpulu concesiunii. "Nu scimți decă acestă traseu este sau nu adevărată, și ne place a erei de ca reclamările nu suntu internelate. Ne facem d ensă datoria d-a 1. semnala. Cu acestă opasiune, ne vomă permite a ne da și noi opiniunea asupra traseului, ce ar trebui se și de căile ferate între Piteșc! și Slatina așta încâtă linia se fiă mai scurtă Și mai folositorii. Părerea nostră este că de la Pitesci calea ar trebui se urmeze una din vâlcelele, cari dacă “ n ,U’. SPre Dr%âr f*nî; aci se trecă oitulu Și apoi se alergă pe valea lui până la Slatina, de unde apoi se se îndrepteze spre Craiova. Un asemene linie va reclama negreșitu <5re cari lucrări de arte săpăture și împiuture între Piteștî și Drâgășianî; derű acele lucrări vorăl fa neapărate, ori care ar fi linia dreptă, ce s-ar urma pétie la Slatina și concesionariulu nu se póte acua d.ele, decă voi cace a fa testulu Sp,ritura contractului. Uluia prin Dragă,șaor presintă însă avantagie comerciali. Ea pune în comunicare directă cu orașiere principali ale țerei și chiar cu Europa cela mai însemnată locă de producere ;dra vinuriloră nostre; ea înlesnesce transportulă sării de JaOco de mari tari vorü juste fMu numai la uă distanță de vre 40 de kilometre de calea fermaora>ain In p/ ■ , rM’ servesce IS Ra“UKU,a Vâlcii și .„a , fa ■ ’ 5,1 mnZe h Slatina, con 1 lonau convențiunii, a facem, , cură V f10''. Acesta trase«, ase- t cură casei ferate una trafica însemn , se va folosi si Statuia ! “^’onaril și care »VSS , mă la lipsarea traseului, ar trebui se jici, în seriosă luare aminte aceste cor G0 siderațiuni. La acea—a 1 le supunem la—1 va data cu reclamările resumat mai sus), sperândă că cestiunile d . 1- par fată uu la vor face a uei legi 0- interesulă Statului și ală comer g•adului romană._____ a- -00^«->00^--------ile. In săptămâna t acută domnulü judecători de instrucțiune Livescu sa informase că ti □ bascele Mitropoliei de Iași, de câteva zile lă erau închiși cinci călugări de la Monastirea Neamțului, anume Irmin si loan, Dosofteie Iu Gheorghiu, Pafnutie Irimescu, Visarion Filimon Gurie FIP- Faptulö prinderii acüsta toru (alugărî, aducerea loru în ziare și mai carcerarea loru de câtre autoritatea cclesi-Jashea, era una fapta grava de atentata în e contra libertății individuale, anume și din țacele pe cari se reaminte, însăși circulara 1- d-lui ministru din intru. e Domnulu Livescu, in puterea îndatorire! 0 ce are judecătorul de instrucțiune in asemeni coșuri grave, a pășită la fața foculuI' ?'• după ce s’a convinsu de adevĕrului.lucrului, a eliberata pe călugări, inaiitându a ?i parchetului prescripturui verbilor de cele e petrecute. 11 S? dice că P- S- Par. Mitropolitui s-arü «anguitü la consilíulü de miniștri,- de Jalta parte se afirmă că primulu preș dinte tasta d, aru fi reprobatu d-lui Livescu inte■ ,gUD*a Și ferti>‘atea ce a desvalita in acestai cestiune, așîa tu câta d-sea și ar fi fi depusa chiara demisiunea. Vomű vede acuma, décà In circulara ministeriale, reiau atentatele contra libertății individuale era vr’ua sinceritate. Jean ce scima de sicuru, este ca ionici 1 C3SU autoritatea eclesiastică nu are dreptulu de a ap iea asupra clericiifü ^ ETO de ca,ü canonice, spirituale, precumü :iuiurea darului pe unu timpu seu pentru ■ lotu-dauna, facerea de metanii in publicu l?;cEr~ de «aua monastire la alta (Dreptatea). Nieta, 9 Octombre 1811 9. Austria nu va scăpa de pericldc ce o amenința Dlor prin uă apropiare amicali ä ,a. r ° Prusia și Rusia, nicî rrjnre,nfirosirea sau e, alianțe, de care incă se face vorba Sânta al.anta a asistatu uă dată, ș. A„aliia nrim, chiarü atunci agudul.urila „„,ilurj ”ai ataclulirmulm a lr C“‘° ’ d0 ,a dal«aliram “ "Mieriile d0 “Sfoji a Austriei. Des..roi",P.a .'ibertin > «“>» « csiskaia Ls. 7 S1 So ^ aU‘a de precarii, diferit“7'“eDIC despasionalisa. . CauSici «>TM> intelectuala a p0. ' forebra d„ Austria esl0 alW de dosola«|. ' Ibsolutismusa este părintele ,„,„ror# ' »t» rele. * perpetua mi „We , ! ,0re!° ra d'" am însemna a ri ’ ° r?a Pri" “a "»“dare prea ^ ! "edema toi moll>“a ' ' a,li“!° car» M am avea alia SCopu ' ° “»"Smerea unui absolutisma rigida “ pre '»«li a imperiului. 6 j 56 "“"era deplin« cu libertatea, a res- ‘ TJ mi‘ CCDSll,“l““'â a diferite,q,a P Î7. " ”C,P“1S" "«•«•. etr, a implini iote * nie o nasionali faio reșcă, a „dure arc «na numera mp ,e pü„ mic8 › 3 Je la case de lipsă a forma armate naționa ona *e tiD6 la re pamentulu loru natalü, cu illlu cuventu ar cunosce tóte drepturile carî late cuvi 'O siveranitățiî națiunilor din Rus cre a deosebi pentru tiecare;ceste sunt ucige siliele nóstre, carî arü puté se scape imer- rculu de starea sea critică, In care se al și de calamitățile necalculabile, care du an nință cu totu momentulu. Fără de realisarea acestora principie, la orp, de adoptarea sinceră a adevăratei libert j naționali, în interesulu tutuloru elemintelo ile, din acesta statu deplorabila alu Austriei, R rea suntii voru remănea vorbi góle, éra p ciu pórele voru continua a suferi pînă cei di-vorți mai putea. zii- Dreptu aceia, bărbații de statu, cari voi incUiumațî a conduce, după căderea cin iint,e a sistemului dualistieO, destinele n în țiuuilora din imperiile absburgicü, vor fi in lin bui sa ia pătrunși de adevĕr„tulu sentiment la alu libertății pentru óte elemintele eterogene ale acestui imperiu nefricitu, căci, I eî casuia contraria, calamitatea arü crese, ura_ și nemulțămirea ,ra progresa iiuă propor j. faune înfricoșați, și popórele, devenite vie le timc a lu atâtora intrig, și machinațiunî, ami su ajunge pină la desperațiuna și arü fi silit.e se treca proste marginile ce rațiunea le prescrie. ü Ori câta de asupriți amu fostu cu denesebire noi Românii, ori câta ni s’au eludata P chiarü și drepturile sancționate In modu constituiaÜQale prin monarculu nostru, ori cât si de tară dreptu furamu aruncați de preteți renulü constituționala și dați n una modu m aratu în manele despotismului maghiaru • ! Câtd de mare s? A foste tóte aceste nedreptați, diremü, ne- amu fi gata a se da uitărei și a primi cu tótu sinceritatea să re SeDerare a monarohiei, basatä pe dreptate ! Pe principiulu adevĕmit [federalismului] . ce este acesta federalismu, atâtü de tepentru toți acei ce voiescu a trăi de pe spinarea altora, pentru toți &ceî ce ținO încă Și astade la ideile lorü injuste do c[ti,reia drRPíoIÜ celui mai tare * Federa,SinuiÖ iste 3Ut ° nomia și egalitatea perfectă a națiunilor si, cari voiescu a ajunge d’impreuna aceeașî scopuri. Ma nu puține cuvinte , tóta politica, care ascepta de multa timpü a fi inaugurat, in desp atulu imperiü austriaca J ca, în tern,», simpli, déca cunoscema bin , ^■rurile, lepdiala supletotä po||,|Kdf Se dice că „Parva sapientia reguu 7 "!“; Elibal» da M "in Austrif'aaj. »Data .C«, ma, bine, n-au voim se afle !r " Puțina înțelepciune, care arü putea frguvineze bine destinele imperiului nostru. cî rtiCU,SÖ QUmaî la s ° fisilie, la s,steme’ răi C, Și mtorîochiale, pentru a confunda tilde! B. de dreptate ,si a putea abu “ța b-ne de credulitatea naivă a popórelor bi saö servitu toto dauna de armele coru dunei, ignorant' î, și, unde acestea nu li-a mccesit, a fi întrebuințată fără cruțare arme engeiose ale tiraniei. Invețat-al el are c ;RÎad' s,a facut' lumina' că popórele afi trecut, prin scólele cele mai severe și ca n ,eru mai suftíri 8e fiă instrumente vile ! “Ana cel ora fara de cr#dipí|, Invel#t_a|1 o ca națiunile din Austria au inceput a acurge și a-și cunosce demnitatea lor propria ? Aceste suntu -ari ar, ar • lmportante 1 3U 3 fi l’nule vedere de toți aceia jr< fanii in maoele lorö frenele guvernare în 7 mici S!Dintă ÎD acesta privir putea fi memburele a mii și mii de calamități f'nalîși! Să se regenereze deci Austria pe una solidă, amesurata necesității ce îosc Ielemintele ei constitutive, să se stirf iria I viitorii ori ce ideă de absolutisms și, ca sä se afli odată „peria ințelepciunii, ipe care atâta strigă națiunile necăjite șile, I se ținu totod’auna ascunsă prin viele nereutate. I Altmintrelea nu este nici uă mântuire Federațiunea. Lăți I at DVD-lui prim-procurore alti trib’. Du Domnule prim-procurore, I nu este nici unu omu de consolinti i ii se au vedă cu adâncă durere că subt 11iministrațiunea actuală a României se pia fapte negre, astefelu cumu nu sapel pomenita în țera nóstra, do câta num tűjtimpü de invasjuni barbare! M Nu este nici una seriosu cdățânatu mână, care, iubindu-șî la adverű patria ra sa nu declare curata că o bandă de zidiți, chiar în capitala țereî, ziua nan o-marw, în fața poliției și fără cea mai o jifială, insultă și bate de marte pe cete pe strade și prin casele loru, și’i ame! astafelü cumu numai potu fi securi de viața lorö!I ^ Suntem încredințați, domnule procui j că și consciința d-vóstrá de cetățenii - sare durerosu, de faptele criminale cu acest bandiți isbescü și inegrescu sociel - română! 1 fapta tálburéscu, comisă in țina dei tembre curenta de dour din cunoscuta ba de bandii^ Patoutațî, Niță Hannaiu și Geambașu II, este atestată de mulțime de tațeni onorabili și constatata regalmente, in demn. Plici de speranța dorit că justiția Își face datoria cu tata seriositatea, spre ase societatea română de calamitatea In care iimpinge-o nepăsarea séu menagiarea un I as'enionoa crI,UB flag.auie, SUO-Seumațll tați, cându vedemö că cutezarea acei r Dde de banditi , adjunsa pâno a hale, [fața publicului, și chiarü pe agenții polițiesci, uniformațî și jQ esercițiulul JUNCția loru, venimi respectosü a ve presintă în nginala adanciata dovedá și a vĕ ruga e Ie numele legii, se bine-voițî a lua de agența mesujele ce veți crede de cuviin pentru asecurarea averii și vieții nóstre, cunosciințându-ve toto-dua-data că noî virtutea dreptului de conservare, ce di’íü ca cor« legile, darĭ sumem8 MVC ® Waamai, spre legitime o4sWapii„ trimiți, vg rugamü, domnule procuror, »«urarea de stimă și inspectabil ceva c0[ te servamd. 1 t óbe.Gheorghe Marin. J B '*• Atesandrescu, doveda *fiind«D CarC Sub'StiíuDaMb cetățeni locuitor | in Bucuresci, marturisimü ln cugetü curato j ca, la urma bătăi de marte, ce au • suferite 1 'Jmitru CoDsiaDlD ?i Dumitru Stănescu fE 1 fa de 1 Cur CDtu de la Niță Hamalu și ilia ‘ camba?uli3i amu auțjud pe Tudor Niță .Tipa ■ Radu Vla?conu «‘Olea Niță și alții că nu' curageațî de lancu Constantinescu, tistulu municipalitați, afl «jiSa că se pare rea că n’afl “ ei d ° hla la acea bătaie, căci ti tăia 10 UCadl Cucuțitei0 se arunca pe gârlă; ă basa adaugendu ânca că acésta este Dura al inceipimu putulu, déru sumo gata a urma bătăi de zetu mórte asupra lui Dumitru Ene, Iorgu Barbu, I One, Apostol Jecu, Simion Alesandrescu ș’alțî, aste după felu îd culuse se curețe de doinși în mai care disfiâncă că’î va vedea décà la 5 ale lunii siă și viitóre, cându este a fi o alegere, vom puté ține la cataramă. Că pomenitulu tista alu ită municipalității le-au țjisit ca să bată mereu și se nu se spescu că respunderea va fi a sea, că totu de la acești amenințătorî ómen! s’au aflam că unii sub-comisarii din coló Nov. rca ^ Albastru, acume Costache Vâlceasau Vasilescu are ; o menționații amenințațî scrișî pe o listă pentru scopurile descrise, care Acestea dera fiindu bine cunoscute de ooî, ad- SuDterna gata ale mărturisi și naintea lui recü Du,mad a ?a bineuitorü ș’a justiției ș’a buiaî soriccî or* (’cinoda ni sarü cer’, to Vö^;)dö (iérü PC süsü menționații ómeni că suntü amerințațî in viéja lorü, ne-arnü ro- cre(?utü détori, ca ómeni și creștini, a-!e spune, sea, sfre a Sti 1,UD;' ,D ase,urare prin midlóce uire ° a^0’ Pech'u care din proprii nóstrá voință járle-amu data și acésta înscrisă dovédá, cu ljcá ale nóstre iscălituri, spre a se sluji cu d-sea țeoî UDde tribunța la cere uță Costache Andreescu, Ioniță Nicolae, n.Drahomir Marin, Ion Constandin, Gheorghe Min, Stan Radu, Costache Nere Idelcovici, P. Bălăceau, T. Petrescu. re|____________________ arî ' tea D-hii Redactare alu Iliariului ROMANULU. Domnule redactare, >cdă In numerulu Romanului de la 26 Sept. lie a c. este unu articlu, publicata de domnulu :e- Gr. Stefanescu, intitulata Basaltulu in BucAcegi h. Verogo, domnulu meu, se bine-voițî a primi In colonele stimabilului d-vóstre vajd ariu alaturatului respunsu. pa Primiti, domnule redactare, asigurarea real ' irite, mele stime. ■ü Scarlat Poppovici. â*l inginera dvin și ae mine. D Bl I Casaliu in Bucegiu, strigă cu mirare di Gr. Stefanescu, căndu-sea a versurü Ing. I Monitorenco. . . publicată o listă a onor. Eforie a spitaleloru civile, de mineralele găsite in giurulu monastirei Sinaia ,care este situată la basa muntelui Bucegii’ , numele colectiva aia tutulor ai versurilor, cari compunu masivule acestui imposant munte, , avend0 floare vlrffl uumele seö separatö I pre cumű : Virfulüdoru, Lipitorea, Fedra arsa, Laraimănu etc. etc. peste tote aceste virfuri, ri dica Un,m mai ’naltu ale Bucegiloru, și care are «3^4 stiljeDi (2597, 6m) înălțime. Spre a potoli puținQ mirarea de juî stefanescu și verva geologică( Ce trebuie se aretO mai ánteia cumu sa tD, temp.atu ca Eforia spitaleloru se aibă mi-1neralogî și geologi In Vara anului 1867, căndu DomnitorilO |arute se facă o escursiune pe Bucesul spre a admira de la acea imposantă |0J|. ț.merasoritule sarelui, eforia spitalelor, trimise pe una d. Lessman, așaza pe rând spitalul Colția ca meteorologa, la monastica Sinaia, spre a căuta unu puncte favorabile pe virsula Bucegiore, pentru aședarea unei barace, spre a pute petrece odadia pe Virf0. D. Lessman, care, pe lângă mesteșugulu de tipografa, pretinde da fi si mi"‘,ral0«» fs»»«». Că«ce ;U ocasiunea acestei misiuni ferfi pe munredința care-țî lipsesce, ee coragiule pe Care !ului ai faefeza, „rmâ PJ “” indu-ac » zimbesci, n J p entru multu timpO. para 1 — Unde te duci ? In Spania. Hesbelulil Paleolitul .mpama n» va a ö * i cunoscu țara, mi <Va , * ÎJ,Do ■late. ș'a 111 primita. P"P”Sa "e ■>"«« = ei eim>if'camfii din umere. De .ar fi * Tț1 «M*, cu Idle cam t‘r “ !° resbelli !» Spania fira ciI. , ES."**?* te» au nici un fa _ Pi"cei “A "“»!* pe câmblare miJilari, chiara dreptate; dire “prudmie›rf ao curendd. Și ma, cu ,PTM" e ■r >o-j ül -----— ar plăti anuitatea drumului de ferii r GuvernulQ d*«, care, după Con- , euțmne, are dreptulü a lua parte o rata d «min, ettentarea lui cognîN7 l ITTKrr^“ bî,°" la “«»’»• " d „ r vor“a rre *■ c„ „ 'Șrr'“' 5'asufra “««dotelora „ „ “l" >,a <*«• “ «re iraia. - „ Zwin“fr’ZIZ"“ SÍ ° m ÎM- d" privnța acestui procesű? — Ea h. C. "a Pausara I"*" : «ec„„ bi icapre atențiunea ospeilorS. Gheraroli mardisca „ura „i p,Mtaire 5| " “ " aTMd,"ra d °i candita, reluă baroca: ,n " faimoșii comite de Saint-Hélène „ TM f « Ka P« bin, băiatuiil „re P"“ "! «fințiri diamanturile. 5 " »" . Generaliulü 5e -ocercă se . , și! ncerca se duca paharului is nuni, pentru ,sc„.de ,r7hf«e ldel' 10 ,eP“0" —> «ngâie, 7 N” ilal11 de s.ran'a. «ta mea. Mia " ' a“”'e !>«»« m cuma ,re. h “• “ pnvnit, pewne, ]ui. »• rutina Era capabil, da aj„„ge ^ “ B "a do Ci,aia pi,, ali,„ „e ' “•« ‘«c3;vi,ruia ci-Bade,pdaB" culcata pe jumetate p»uă bruni a ■efi m fnoi, D nca dlD Doi rr~„7 Spi.i7 ! “»i'»■»>•« s* xs 1 avinovatü și te-aî IndouitO totü déuna. Sciö icésta este fara voie’țî, dérü este așia. ~ f. bine! da’ respunse ea, me mdouicü; déru nu este vina mea, și’țî ceruier. ro In genuchie. Era se ingenuchie, candu generarulu o a'se spre dênsula 10 strinse pe : dlRe elű C ua Despusa tristeță. esti din aceea, c ri au nevoie Stí véflá și se pilonod la 36 Vai! facá'se ca 89 Du te pedepsésia nici uă dată." ’rbimbil6 "«“l.,nite for S. G . “ r0Vf",a M "reluai c, de ! ““ mil mambri sen dmi ves.. asom«« [ți prifitură. El» se âTM 1 se gaadéscá dc loca. D-n, de CifeU fri i * f' S“PU8Í- ci 1-, ofensata' PeDlru totö d6^bT^ZrT^e °/ 3Supră r‘ M Perdute acele veselii In ș tim,de, viteze cu tote aceste, sau la 3taí0 dC mUUD timpö Se ’ubiau la nebunia și nu mai sciau se se ghiciasca mult pe altalui. Intrută câte mr1Uh, ^ aCé?t9' lî faCüSerá ua’lunga S !r;rWi 51 >*»■ fceraru” Parta ca primitu ua scrie despre care *ia de Cir ° eUleía 3 1Df0mai marchiza, și d-na mo, zz.r'“,reba~ '; ar(S7 ’ eSclama ea cu lacrime *D voe , acesta o prevezusema bine. C’ spl.r Trebui!’ relua elű. Colü puțina asta- Du vrma scrieri unulü prin altulile ri Z mzri: réTM imnetjeü se me protege' ’ Ș P 6a> IVa »TM» Henry Siviirt,