Romanulu, noiembrie 1869 (Anul 13)

1869-11-01

ANULtf4aff Î'REI-SpA-DeGeLe1 ' ' * ^ VOIESCE ȘI VEI PUTEA. Levi. Len Peanu.....P* capitală 48 p. distr. 58 pegeseluni« « 24 . 29 pe trei luni « • 12 « 15 pe uă lună ««5*6 Unu esemplarü 24 bani. Pentru Paris,pe trimestru fr. 20. Pentru Austria • fior. 7 val. aust ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIULU ROMANO, No. 1. — REDACȚIUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42. SAMBATA, 1 NOEMBRE 1»o? LUMIMÉZAJE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, anunciurî si reclame a se adresa în Bucuresci, la administrațiunea pariului. In districte la corespondau pariului prin poștă. La Paris la D. Darras-HalU grain rue de l’ancienne comedie No. 5. ANONțURILE Linia de 30 litere............... 40 bani Inserțiunî gi reclame, linia.. 2 lei noul Bucuresci,31 BTM“ 12 Brumaru. Oa se nu damu locu celei mai mici neî nțelegeri, repetimu din nou următorea dechlarare, făcută de mai multe ori. Miniștrii nu sunturespundători de faptele funcționariloru de câtu atunci, candu ele se denunță, și miniștrii nu facu cercetări bune și sincere, nu voru se se descopere adevĕrulu și se se pedepsescu funcționarii, culpabili. Astfelü dera, în privința casierului de la Iași, ministrulu de financie este respundetoriu, căci i s’au denundată abusurile și ministrulu n’a voită s’ajută. Tăcerea ministrului, în urma unei denundări, este declaararea că voiesce abusulu, că-i place abusulu, că elu se face prin spirea ș’aprobarea sea. La comunele Cuca-Măcău din județulu Argeșiă, se face la 24 Septembre oă invasiune cu 254 de gendarmi, se bată omenii, li se taie cărnurile de la brade cu săbiele, se calcă cu piciorele, penă ce le esă mațele, se lovescu femeiele însărcinate, până ce lepădă, se lovescu cu biciulü și cu sabia chiarü copiii, se spargu ușele, ferestrele, lacrele, și se dă jafă averii săteniloru; se spargu buțele cu vinu și rachiu, patulele, se dau tăiăriî tote păserele săteniloră și se spargu cu totulu satele, și la 20 octombre d. ministru de interne dechlară printruna comunicata că n’a scrutit nimicu, pene ce Românulu și advocatulu satenilor ni i-au denundatu crima. Nu vomu face șicane d-lui ministru de interne. Nu-i vomu pice că este culpabile, că ’n timpu de 20 de zile n’a aflatu despre comiterea unorü asemeni jafuri, atrocități, crime. Se pare ca nimeni se nu fi ’ndrosnitü se-î denundă acele crime, căci mare este groza ce a respânditu în Argeșiă prefectulu de la Marte 1869. Ministrulu din întru a deehiaratü oficiale, „pentru „cunoștința ‘publică, că d’abia la 20 „Octombre d. Dimancea, advocatulu „locuitoriloru, s’a presintatu acasă „la d. ministru, care i-a ascultat „plângerea.“ Ministrulu din întru însoțește comunicatula c’uă depeștă a prefectului de Argeșiă, care are data de 16 Octombre. Acea depeștă zice: „Respunde ordinului domniei vóstre dela 15 Octombre. Spre a vă putea convinge despre inesactitatea reclamatiunilor, a câțiva moșnen din Cuca-Măcăii, amaonore a ve nainta copiă după procesuli verbale, dresată la facia locului.“ Procesul- verbale dice că, la 25 Septembre „n’a mai găsită pe săcat la casele loră, fiindă fugiți prin păduri.“ Amă întrebată și ’ntrebămă : — Ce aă fostă acele reclamări ale sătenilor, despre cari ministrul de interne a ’ntrebată pe prefectă la 5 Octombre, ș’acesta le negă prin responsulă seă ? Amă întrebată și ’ntrebămă: — Cumă d. ministru nu s’a mirată și nu s’a ’ngrijit”, cândă procesulă verbale i-a spusă că, la 25 Sept., casele sătenilor erau góle și să danii fugiți prin păduri? Se trece mă casă peste tote aceste. Se trece mă peste faptul că până a 15 Sept. ministrulă din întru n’a aflată nimică, se trecemă peste întrebarea ce făcu prefectului la 15 Octombre, și peste declaararea ce i se făcu la 16, că satele erau pusti, și, admitendil că n’a aflată la puld de cătă la 19 și 20 Octomire, se vedemă ce va face acumă, căndă multea aflată, și se trecemă puțină pe la ministeriul jusiției. din Amă făcută cunoscută că unii sătenii din loculă jafuriloră ș’ală uciderii aă venită la Redaciunea Romanului, pe la cele din urmă dile ale lui Septembre. Redacțiunea s-a îndreptată la miniseriă și totă d’uă dată la d. anvocată Gr. Petrescu. Scimă că sătenii aă reclamată la ministeriul justiției; ni se spune încă c’aă dată letițiunea loră la acestă ministeriă în ziua da 27 Septembre și că s-are scrisă pe acea spetițiune de către d. direptorele ministeriului: „La dosară.“ Intrebămă pe d. direptore: adeverit sau neadeverit este cea a ce ni se spune ? Intrebămă pe d. direptore primit-a acea petițiune la 27 Sepembre ? și déca [primitu-o, cea făcută cu densa pene la 20 Octombre ? Intrebămă adeveră sefiă că ad~vocatură săteniloră, d. G. Petrescu, a venită la ministeriul justiției, totă camă p’atunci și că d. direptare n’a făcută nimică ? Adeveră se fiă că mai in urmă, căndă avocatură cerea mereu uă cercetare, i-a respunsă :— Cine plăteșce cheltuielile procurorului ? Și chiară în urmă, căndă se făcu scomptă și se oțărî trimiterea anchetei, intrebămă pe doi. miniștrii : Cerut să mă medică de la consiliul superiore pentru a merge la facia [locului? Nu. Acestă neglijință nu este are, celă puțină, uă greșielă ? Asceptăndă responsură d-lui direptoreală ministeriului justiției — și este datoru se la dea; și să va da, căci nu mă bărbată ca domnia-sea va suferi se sedica că i s’a denundatu asemene crime ș’a ăcutu în timpă de 20 de cjile; nu domnia-sea va suferi se se dică c’a tăcută, ca se dea astă-felă timpărăneloră se se vindece, ca medicul ă se nu mai potă constata crimele;— așceptăndă, dĕra respunsuli d-lui direptare se renimă la presiune, la diua de astăzi. Ancheta s’a făcută și d. procurorii s’a întorsă în Bucuresci. In comunicatură scă de la 20 Octombre, ministrulă de interne adisă „pentru cunoscința publică.“ — „D. ministru de interne a și mijlocită la colegii sei de justițiă și de resbelă rânduirea unei comisiunîocale, spre descoperirea adeverului și pedepsirea, după lege, a vinovatloru.“ Ministrulă de interne n’a trimisă De nimeni, pe căndă fostulă minisnisteriă a trămisă la Mărășescu pe însuși directorele ministeriului de interne și pe primulă procuroreală curții de casațiune, ca se potă astfelă ministerială se s’asecure că cercetarea se va face bine. Medică nu s’a trămisă d’aci,ceea ce face multă. Se zicce că ministrulă de resbelă ar fi trimisă ună oficiără superioră; decă ni se spune că acelă oficiără n’ar fi voită se mergă la facia locului nici se dechiare advocațiloră sătâniloră că voiesce a cerceta decă gendarmiî aă făcută în adeveră fapte, carii aă rușinată pe bașibuzuciî lui Omer-Pașia. N’aducemă cea mică imputare înaltului oficiară, déru voimă numai a ne ’mplini datoria d’a căuta se scimă și se facemă se se scie cumă s’aă petrecută lucrurile In sfârșită, procurorele s’a întorsă ș’astăci va presinta negreșită raportulă seă ministrului de justițiă. Și pene se scimă, în modă oficiale, ce conține acelă raportă se facemă cunoscută că ni se spune că procesulă verbale, supscrisă de advocatură Dimancea constată că s’aă găsită case sparte, lăi^i sparte, pătule sparte, păpușoi aruncată, cazane aruncate și sătulă plină de capetele tăiate ale paserilor. Aceste ore nu sunt temeinice urme despre trecerea în 1869 a unui scadron de bașibuzuci ai invasiunii turcești de la 13 Septembre 1848? Și ce se va mai cjice despre afirmarea „pe onore“ a d-lui Zissu, când se va citi actulă medicale ală medicului Frumușianu și cândă acestă actă va fi revizuită de către consiliule medicale superiore? Se nu se uite ca crimele s’aă comisă la 24 Septembre și că cercetarea medicale s’a făcută la 23 Octombre, adică 30 de zile în urmă, eră nu 20, cumă din eraredice d. medică Frumușianu. Avemă luptă ochi vă coptă după acestă actă, din care reproducemă aci câteva linie: „După ce amă însoțită pe d. procurore „în revista domicilielor violate, amă întrunită pe toți locuitorii, cari aă reclamată 1) „că sunt bătuți și răniți; după depunerea jurământului cuvenită amă procedată la e„‘’aminarea fiecăruia reclamantă în parte. „Copilulă Ion Mihai, ca de ani 7, prezintă în regiunea fesară doué silione ro„șiî, caracterisânduuă cicatrice recinte, provenite în urma unei răniri superficiale „prin instrumentă tăiosu.“ Aducându-ne aminte că mediculă visiteză rănile peste 30 de zile, se trecemă de la copilulă de 7 ani la femeia de 50 de ani, anume Radu Radu. E că ce cjlce medicula: „Dânsa aretă că, vrendă se ’și apere „corpul”, a fostă lovită la mâna draptă. „Densa presită că cicatrice eliptică în lungime de 4 jumătate centimetre. . . . „care este devenită în urmarea unei răniri prin instrumentă tăiătorii. „Gherghina Ion Miron, ca de ani 48, „presintă pe partea posteriora a anti-bradului dreptă să cîcatine ș. c. 1................. „și care este, probabile, resultatulă unei con„tusiuni profunde. Densa declară că i s’a „causată prin lovituri și înțepături cu sabia de către nisce dorobanți carii, acumă „trei septemâni AU statu maî multe țiimE în acea comună.“ „Constantin Maria Zabană, ca de ani 3 3, statura de mijlocă, temperamentă sanguin „constituțiune forte, arată că in trecutu s’a „bucurată d’uă sanetate complectă și ura a„vutu meuă infirmitate pen’acumü 20 dan zile, cândă cu venirea în acea comună a „unui ALÜ treilea rendo de dorobanți; a „fostă bătută de dânșii și călcată cu picioarele pe burtă, din care causă ia eșită „mațu șezutului. „Se declară că probabile acea infirmitate nu se póte esclusive atribui violențeloră esterne, énsa, este asemene probabil e că, de „saru pute constata prin alte mijuloice e 1) Credemu că se ’ncela d. modică, căci, pe câtă soimű, mulți suntu la temniță și nu s’a permisă aducerea lor la anchetă, „Distența violențelor” menționate, nu s’ai ü „putea admite cacele violenți n’au putut „contribui la desvoltarea saă agravarea infirmitățiloră ce numitură individă presintă.“ Lăsându acesta la aprobarea consiliului superiore medicale, nei permitema numai a aduce aminte dlui medica că individulu se dechiară c’a fostu forte sanétosu ; că ânsușî domnia sea dice că „este d’uă constituțiune forte.“ Intrebamü dérü, nu era că détoria a d-lui medicu a cere se se constate prin mărturiri, décá omulu acesta a suferitu séa nu pâiaci d’acelu zeu ? Lăsându ânsă, cum ar fi seräma, ca consiliulu superiore s’aprețuiască, după ce vei ürama lovirile cu sabia, esecutate asupra copiiiloru de 7 ani, asupra femeilor ș’asupra bărbațiloru, se vestima și la casula de ucidere. Aci, relațiunea medicului este lungă și spațiulu ne lipsesce astă-ji, se reproducemu ș’aci numai părțile cele mai însemnate. „Zona lui Ion Radu Miulescu, ca de anii 30, declară că Joul, la 25 Septembre pe „cândă se afla Însărcinată în a 8-a lună, sânetosă și bine dispusă, avețistă uă mulțime de dorobanți nevălindăm comună, de „care speriindu-se, a intrată in casă și apoi „adaugă bolnava, îndată m’amă pomenită cu „zipciu și dorobanții intrândă la mine in „casă-mi și, intrebându-me de bărbatulă meă, m’aă trasă de mă să afară din casă, mi-au „dată brîocî de am cădită cu burta peste „pragulü casei dându-mi mai multe lovituri” „după care am remas o greă bolnavă și am „lepădată copilulă Sâmbăta, séra, la 27 Septembre. Suferinda arată ca în fecută a „fosta sánetósa, sva suferito de nici uă bălă „de mitră, a făcută cinci copii, a avută gestațiuni ușore și faceri regulate normale și „totă deuna la termene, afară de gravidența a 3-a, cândă a abortată la a 6 lună, „fără sa cunosca din ce causă. „Starea presintă și examinarea esternă. „Suferinda este de statură înaltă, de constituție bună, „mista și corpulö de temperamentu nervosű proporgonata desvoltate, „fără diformități sau viciuri de constituție, „espresiunea feței și vocea suferindei denotă „uă stare de debilitate relativmente pronunțată și in totală complesală unei stări de „convalescență a unei suferințe acute, care „a indusă deteriorare in organismă cu es„presiune șetivă, mersă vacilantă pașine„securi, figura espresiva, inquietentă, vocea „slabă, timbrată și succedată, limba saburală, „transpirația pașină adaugată, pelea suplă, „pulsuli slabe, deja puțin accelerată, ma„melele congestionate și sifonate de vine pieriforme și lăsându-se se fie trase de prin „sflicurî uă serositate lacrescentă galbenă; „prin palpațiunea abdominală, uterulă se simte fórte desvoltată, ocupândă mai totă re FOSTIA ROMÂNULUI CASTELULU NEGRU1). cap. xv. Eritel in castelul negru Comisarulu Molite plecase la Havana spre a căuta pe Alva, dară nu lă găsi; află însă de la Cuter, ce fusese legată împreună cu Alva de către Ambrose și cealalțî, aventura nocturnă a lui Alva, și în ce modă despăruse. Ele se întorse atunci la Mandel și -i spuse totă ce aflase. — Alva trebuie se fie mortă fa respunsulă acestuia la narațiunea comisarului. — Nici nu póte fi cea mai mică bănuială despre acesta și credă că orice tribunală din lume, după asemenea indicii, i-am constata-o. (Se vede „Românulu“ de la 11 pene la 31 Oct. — Simță uă mare durere, că s’antemplată astă-felă, căci voiamă se procură bietului june uă patrie plăcută. Dară elă singură și-a alesă sórta, prin urmare este singură vinovată. Iacov Mandel plăti comisarului suma promisă, și plecă acasă. Sórele apusese, cândă ajunse la castelă , cândă intră, rețju pe doctore și cadă pe scară. Acesta nu era Starbut, ci în adeveră udű amo forte celebru. — Ai véjute pe fiulă meu ? îl întrebă Mandel. — Da, l’amu vésutu și ’să amă esaminate. — Ei bine! ce are ? — Gasulă este forte gravă, și potă âste chiară periculosă. Dacă nue încelă, el nu -iai póte trăi de câtă abia trei luni. Credă că nu va vedea zăpada iernei. — Mandel se departă și se ’nehise ’n bibliotecă. El își puse hârtiele în regulă, ș le reciti, trecându din cândă la cândă c’uă mare neodihnă mâinele sale prin peră. — Nu trebuie se mai întârz să d’a esecuta hotărirea ce amu luatQ, ^ise în sine și, dândă hârtiile la uă parte și sudându-se de pe scaună. Alva Burton este mortă, acesta este ună faptă positivă. Elă nu mai póte încurca planurile mele, și nici că mai póte se’mî cârâ séma Mandela strinse c’uă mulțămire satanică mânile, ca cândă ară fi câștigată deja totă. — In ceaa ce priveșce pe Alicea, urmă elă, după uă pausă scurtă, trebuie se se decidă curândă cu ea, căci uă intâmplare mai mare ară puté deveni periculosá! de aceaa totală trebuie se fie săvârșită într’uă septămâtră. Elfi se plimbă câteva minute prin casă, apoi trase clopoțelulă și se așocă pe scaună. După ună momentă, apăru servitorulă, căruia îi ordonă a chisma pe Alicea. Nu trecu multă și Alicea Harland se presintă ’naintea lui și se așațjă pe scaunulă ce ’i oferi unchiulă ei; ea era mai palidă decâtă oricândă, și ochii sei negrii esprimaă uă durere profundă. — Alice, ii fise unchiulă ei, amă ceva spiii pentru tine, scriî de la Alva. Scrű că tu totă mai te gândesc la elă, ca la mă frate, și de acea a amă crezută de trebuia ță a te înșciința despre acea-a ce ama aflată despre elă. Ea nu respunse nimică la aceste cuvinte ale unchiului ei, ci dă priviri tăcere. Elă fi istorisi apoi Întâmplările triste ale lui Alva, dură schimbându sfirșitulă astfelă, In câtă mórtea sea apăru ca fórte positivă. Alicea leșină, cândă audji cuvintele din urmă ale unchiului ei și încredințările sale cele mai caldurose despre compătimirea lui pentru Alva, nu fu in stare a o deștepta din leșină. Mandel fu dâră silită a chiama pe ună servitoră, spre a o duce în camera ei, unde fu pusă înmediată la pată. Mandel apoi trăise după fiulă ei și a i istorisi și luî aventurile lui Alva. Așa dâră a murită in fine afurisitului acela? clise Vietoră c’ună zisă, care semeni forte cu acela ală unui idiotă, și vă tuse nervosa fu resultatură acestei isbucniri de bucurie infernale. — Alva este mortă, nu’țî va mai fi, uă pedică, — urmă Mandel. D’aceaa trebuie sa te gândesci la căsătoria ta. — Nu mă gândescă are necontenită la acesta ? Ama eu vr’uă altă gândire ?