Romanulu, decembrie 1869 (Anul 13)
1869-12-01
iéa ■ ANULU ALU TREI-SPRE DECESEA VOIESCE ȘI VEI PUTEA. Levi. Len Pe anu.....p. capitală 48 p. distr. 58 pe ?ése luni « « 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 Pe uă lună « « 5 • * 6 uua esemplara 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust ADMINISTRAȚI TÎNEA IN PASAGIULU ROMANU, No. 1. — REDACȚIUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42, în sfîrșită altele, de câtă eruperea vulcanului, de densulă umplută cu silitră și puciósá! Bucurescî, t Indrea. Mulți au fostă <jisű că camera actuale nimica bună nu va produce. Faptulü dovedi c’amăgițî au fostu cei carii credeau asta-felu, căci camera, încă din dimineța sesiunii actuale, produse una faptă din cele mai bine-făcătorie: acelua d’a lumina situațiunea. Și cine nu scie că cea mai rea situațiune, destulă numai se fîă bine lămurită, este de preferată unei situațiuni mai bune, déja încurcată, întunecosă? Cine nu scie că chiară despotismulă celă mai deplină, destulă numai se flă bine lămurită, bine cunoscută, este de preferată unui guvernă mestecată, întortochiată, care în faptă ar avea și ar pratica vinele despotismului, și nu aparență ar avea bandiera libertății ? Acesta din urmă a fostă, de la Marte trecută, trista cu astră situațiune, și bine-facotare a fostă acțiunea camerei din sesiunea actuale, care ne-a scosă din periculosa încurcătură în care ne aflamă, făcândă lumina mare, astăfelă în oătă acumă nu se potă amăgi de cătă cei carii ară voi se nu ’nțelegá. Camera lăcu lumina alegendă de președinte ală iei pe d.Grig. Balșiă. Deși alesulă nu atiuni de cătă 48 de voturi, totăși alegerea dovedi ca singura majoritate, ce pote da ea, este pentru principiul ă cea represintată și represintă d Gr. Balșiă. In ședința de la 22 Noembre, principiulă Balșă se manifestă, votândă pentru d. Georghie Brătianu, ca vice-președinte, căruia nu-i lipsiră de câte doue voturi pentru a isbuti. In ședința de la 24 Noembre, cu ocasiunea alegerii comisiunii bugetare, principiulă Balșă avu 41 de voturi. Principiulă opusă aru 45 de voturi, déra acestea se împărțiră între 38 de candidați, și d. Cogălnicenu deohiară, curată și limpede, c’ală domniei-sele este stindariulă în jurulă căruia s’aă grupată cei 48, caru aă votată pentru d. Balșiă. Domnia sea spuse, și forte lămurită, celoră 45 că nu voră isbuti a face uă majoritate în contra principiului seă, de nu voră voise să urmeze, prin bună înțelegere, „cu concordiă frățescă,“ cum a «jisü d. Iepureni. Lumina dorii era făcută pe deplină, și d. Manolachi Costachi spuse, în ședința de 28 Noembre, care este acumă principială domnitorii. Se repetimă cuvintele d-lui Iepurenu, căci trebue ca toți se le scie, căci ele suntă deplina lămurire a situațiunii: „2 Masă a amnistiată pe tine„bruariă. Miniștrii de astă“și se ’n„conjura cu aureola lui 2 Masă“. Acumă nimene nu mai are dreptul ă se se plângă, căci scimă acumă cu toții, și ’n modulă celă mai patentă, unde ne aflămă și ce ne așcepta. Acumă scimă toți că 11 Februarie, după uă viață de trei ani, fu ucisă în anulă 1869 și că principiulă guvernului actuale, aureola sea, cumă zice în limba giulă scă poetică domnulă Iepurenu, este 2 Masă. Nimine dérü nu mai are dreptulă d’a se plănge, căci scie acumă lămurită de unde a plecată, unde a ajunsă și prin ce are a trece. Și căndă trecutulu, presintele și viitorulă suntă nainte-ne, în totă realitatea loră, nimene nu mai are dreptă a se plănge; căci, vădată ce nimică și nimene nu ne mai pute amăgi, depinde apoi de la noi se priimimü sau se nu priimimă uă situațiune, se ne culcămă precumă ne vomă așterne. Mulți, forte mulți fură cei carii sinceră s’nă amăgită la 2 Mas, fiindcă nu puteau prevede s’acea sistemă nu pute aduce de cătă ruina morale, politică și fiinanciară. Acumă nu mai avem nici unu mijlocă de cărmală, căci ceea ce puteamă fi sculați că n’amă putută învăța prin teoriă, nu mai putemăice că n’amă putută se ’nvățămă prin speranțâ, prin ruina nostră politică, financiară și morale. Lumina deja fiindă acumă deplină, misiunea noistră este sfîrșită și nu ne mai remăne, de cătă a mulțămi cu sinceritate guvernului și cometeî, c’aă binevoită în sferșită a oa 3e, ș’a o face mare și bună. Diabulă biebodomadară din Praga, Corespondința slavă, publică următorea scrie: „In vecina nostră Turciă, ale cărei poporațiuni suntă mai atătă de frământate, ca și cele din imperiulrigară, se semnaleză oă mișcare destulă de pronunciatâ, între Bulgari, carii nu voră se sc “ii"'0 ——* legi asupra scóleloru, care introduce limba turcésca, ca limbă a învățământului, în totă imperiulu otomană. S’anuncă din Constantinopole arestarea mai multor patrioți bulgari, și «siamiele naționale ale Bulgariei, Macedonia și Pravo, sunt urmărite. „Ni se comunică asemenea, din Bucuresci, următorulă manifestă, prin care se face apelă la resistență : ,,Frați Bulgari, De mai aveți în voină scânteiă de iubire pentru Patria vostră, pentru naționalitatea și pentru religiunea vostră, de țineți ca fii voștri, să fiă crescuți în principii sănătoși și în credința părinților voștriî, protestați solemă și în unanimtate contra noului actă arbitrariă ală autorităților turcescă, cari a hotărîtă a distruge și naționalitatea și religiunea nóstrá; înțelegeți c acesta mesură ne rănesce în totă ce ne este mai scumpă. „Sculați-ve ca ună singură ornă contra planului despotului asiatică. Nu mai ascultați vocea renegaților ă, carii se silescă se v’amăgască cu cuvinte lingușitore, și supuneți-ve strigării simțimintelor patriotice. Fiți securi că vocea poporului este vocea lui Dumnedeă, și că ea va sfîrși prin biruință.“ Se chemă și noi acumă, cumă plicea oposațiunea în anulă trecută, c’acestă manifestă este făcută prin auțările guvernului din Bucuresci? Se chemă, cum glăsuiesce acum presa guvernului, c’acestă manifestă este făcută de teribilele d. C. A. Rosetti, prin intrigile și manoperile căruia se pune în mișcare totă priintele? Nu, nu vomă imita nici pe unii nici pe alții, ci, acumă ca totădeuna, vomă zice că despotismulă a fostă, este și va fi orbă și că pretutindeni resultatele lui nu potă fi penă Imperială francese schimbându-și stindariulu, prin voința națiunii, manifestată în alegeri, îșii modifică constituțiunea, conform ideielor manifestate de cei 116 deputați moderați, carii se î ntruniseră în sesiunea trecută și depuseserără interpelare. In acesta sesiune guvernală Imperatorului Francesiloră dechlară că scopul Imperiului este a fonda libertatea. La începutul sesiunii se formă în Cameră uă majoritate care alese de președinte pe d. Schneider, plăcută palatului și totă d’uădată celoră 116. Acumă éase devisiunea intră între feluritele nuande, ce fuseseră grupate ună momentă într’ună mănunchiă de 116, și cea acumă Camera divisă în trei mari categorie. Una se compune de vechia dreptă, ultra imperialistă pen’act, și care, luândă acumă drapelulă imperiului liberale, se constitui suptă denumirea de centru drepții, și făcu și publică următorea programă: „Deputații suptă semnațî, far’a respinge reforme nouî, cândă li se va demonstra trebuința, dechlară că pentru presiune sunt întruniți pentru a voi. „In afară, pacea. „In luau, auJLUG cu eftitigu pentru securanța generale. „Oprirea cumulului cu mari remunerări. „Studiul unei sisteme de descentralizarea, care se constitue, pe basele cele mai prin putință largi, autonomia comunei, a cantonului ș’a departamentului, și, pân’atunci, alegerea obligatorie a primarilor din consiliele comunale. „Uă reformă eleptorale, care se aibă mai cu semă de scopă d’a determina prin lege număralü și intinderea circonscripțiunilor eleptorale și se asecure libertatea alegerilor ”. „Modificarea articlului 75 din Constituțiunea anului VIII, în materie eleptorale, sau pentru atingerea libertății individuale și a unei ilegale călcări a domiciliului. 1) „Delictele politice, comise prin presă, se fiă de atribuțiunile juraților ”. „Suprimerea timbrului pentru o jiarie. „Suprimerea dreptului acordată prefecților d’a desemna ^îarnele în carii se se publice anunciurile judiciare. „Libertatea învățământului superioră. „Anchetă parlamentară asupra consecințelor tratatului de comerciă. „Căutarea tutorii mijlocelor practice, pentru a se îmbunătăți situațiunea morale, intelectuale și materiale a celui mai mare numără.“ Acestă programă întruni 124 de adervnți, între carii se află și d. 01livier, care, în urma acestia, ca să se fiă chrămată a forma cabinetul. Avemă apoi programa centrului stângă, care nu diferă cu acesta de toate vorba de a se putea trage în judecată prefecții și toți funcționarii, fără prealabile încuviințare a consiliului de Statu. (Nota Red.) câtă asupra două ponturi esențiale: unulă în privința alegerii primarilor, și altulă asupra puterii constitutive, ce se cere a se da Camerei. Acastă partită se compune de 43 de membrii, între cari este și d. Thiers. A treia programă este aceaa a stângei, pe care mai de mult amă făcutu-o cunoscută, și care se compune de vre 40 de membrii. Acesta este do uă cam dată situațiunea politică a Franciei. Ea este cam încurcată, déri opiniunea publică se manifestă din ce în ce mai multă, și ea și numai ea spe a descurca bine situațiunile încurcate. Tecuciu, 25 Noembre, 1869. Doiuî redactare al z ziarului ROMANULU Domnule redactare, Ame onorea ve trăraile cu acésta 43 lei 69 buni, adunați de mine la ajutorulu Tofaleniloru, de la persónele Înscrise la anesata listă, pe care ve roga a o publica Instimabilulu d-vóstre íjiaru Românulu, ori ce same voiu mai putea aduna, voiu înainta-o vă-dată cu lista generală. Profitu de ocasiune, pentru a ve ruga se primiți -te. G. I. Radovici. Listă de personele cari au contribuită Ia ajutorulö Româniloru din Tofalan, isgoniți de maghiarulü Apor. Lei b. T. Dimitriu 444 P. Gheorghiu 2 — V. R. _ 5 — A. Vucitici 4 — I. Nicolau 6 — G. P. 2 — Preotulu I. Țuchel. 2 50 A. Téralungu 3 — I. Tăcu 2 — N. N. 2 75 43 69 LUNI, MARTI, 1, 2 DIslEMBRE 1860 LUMINEZARE ȘI VEII. Pentru abonamente, anunciuri si *>c]amg a se adresa în Bucuresci, la administratiunea pariului. In districte fa corespond in insiami.,f prin poștă. La Paris la D. Darras-Hy^ grain rue de l’ancienne comedie No. ANONȚIURILE Linia de 30 litere.......... 40 ban! Inserțiuni și reclame, linia.. 2 reînotit CAMERA DEPUTAȚILORU Ședința de la 1 Decembre. In urma formalităților necesare pentru deschiderea ședinței, D. D. Ghica, prim-ministru, luându cuventulu aréta că d. Iepurénu, luându cuvântulu, în ședința precedintei cestiune personală cu d-sea, i a interpretatu rea cuvintele, cari l’au facutu pe d-lui se facă acé interpelare, care a datu ocasiune apoi și altora ca se interprete discuțiunea, ce a provocatu d. Iepurenu, în diferite moduri. D-lui, ori cândü a vorbită, n a avutu nici o dată intențiunea a ataca pe d. Iepurenu, séu administrațiunea d-sele; nici o dată n’a facutu cu rea intențiune vr’aă alusiune la anulu 1860, cându era d. Iepurénu la putere. Numai atâtü a facutu d-lui atunci, ș’a datu demisiunea motivată ș’a cerutu ca d. Gosta-Foru se fie chematü la respundere. D. Iepurenu afisit, Intre altele, cuvinte ca acestea, că și-a uitatu o casă vechiălariî. Acesta a facutu-o referindu-se la ministere. Opinia publică însă, trebuia se scie d. lepurenu, nu e numai așia și, cându a <jisit d. Iepurenu că și-a uitatu ochelarii, se fijisu mai bine că ’șî a uitatu urechile. Nu pasidra, nu glume ! . . . Nu se forță situațiunile, lî va veni rândulu și d. Manolache Costache, deru nu ailî, și — de crede că a^î — se vie pe față, prin talentulu d-sele, érü nu se’la dea pe d-sea prin tárbacéla. D. Ghica, terminându dérü, conchide că n’a pomenitu numele d-luî Iepurénu, cându a vorbită d’acea acusare, nu s’a acusatu de 1860, căci n’avea de ceda acusa. D. Iepurénu, luându cuvêntulu, adică căuminarea sea d. D. Ghica a crețjutul de cuviință a face alusiunî la d-sea ’n cursul & vorbirea d-sele și d. a crosjura de datorie a lămuri cestiunea. D-sea, căndă a avutu cuvéntulu In cestiune personale, președintele ba intrebatu cu cine ? D lui a spusu: cu președintele consiliului de miniștrii și atunci luminăția sea d. D. Ghica era pe bancele ministeriale, a auditu acesta, și trebuia se se ascepte. D. Ghica duce că nici uă dată nu ba atacatu prin cuvintele séle. Dora d-lui declară că posițiunea d-sele a fostü curajasă posițiune nu de atac, ci uă posițiune de defensă. Atacul a fostü nu pentru s prima, ci a doua oră și elu a venitu d’acolo, de pe băncile ministeriale. S’au sisit d’acolo că nu s’a uitat anulu 1860. Din fundulö camierei s’a respunsu Craiova., Acumu, cu ocasiunea cuvéntului de escamotare, pronunțată de d. D. Ghica, d-lui a crețjutu ca totu la d-lui se face alusiune și s’a renjută la dreptu a lua cuvéntulu. D-sea mulțămesce d-lui Ghica c’a venitu ș’a declaratu acuma că ma ’avutu intențiunea se’la atace, se fică alusiune la d-sea. Aparându-lü pe d-sea, d. Ghica s’a le gatü d’unü celegü alű d-séle, d. Costa-Foru și d-sea declară că e solidarü cu d. Costa- Foru; părerea d-lui e că există acea solidaritate, pe care nu o pute lua prințului D. Ghica. In joculu alegerilorü d-luî ba aparatu pe d. Ghica. Dacă d. Ghica nare jdreptulü a se plăge de colegulü d-sere d. Golessu, e ingratu Ls?.Pr!^dS.cäÄÜfl ,a 1Äfin De pasiuni e vorba? D-lui nu e pasionată nici uă dată și, cându glumesce, nu ese din limitele glumei, căci crede c’acesta moda d’a discuta este celu mai nemeritű. D. primi-ministru replică că, cândv a vorbitu de 1860, a cjisü că nu e vorba d’a se discuta anulu 1860. D-sea nu vré ca d„ Iepure nu se stergă anulu 1860. De ce d-l supără acelți anu ? Décá elü e o glorie a d-lui Iepurenu, de ce la supără? D. Iepurenu apără pe d. Gosta-Foru, pe care d-sea, d. D. Ghica, vrea a’la dam judecată atunci. D-sea ș’a dat demisiunea motivată și d-lui se apere pe d. Costa-foru ? Dibăciă n’a vrut a se aibă și în adeverii aci n’a fostu nici vă dibăcia. S’a vorbitu d’acuzările cabinetului de la 1860. Vrea camera se se pue pe calea d’a se discuta acuma ? D-lui este gata a face acésta, a intra în discuțiunea anului 1860. D. Voinove, care arată mare afențiune și nerăbdare, pate să vrea acesta. D. Voinov. Ferescu d-l ea, nume ocupă de trecutu. D. D. Ghica continuándü. Vedeți, și d. Voinovu, pe care’la credeamu amiculu d-vóstră, se lepadá... D-sea termină mai declarânducumü că priimesce a se pune crsiunea anului 1860, décá adunarea e gata și vrea s’a puce acestü drume, pe care a apucat’ d. Marinache Costiche. D. Ministru de interne citesce mesagiulu prin care se trimite camerei proiectulu de lege de ratificarea convențiunii consulare ’ntre România și Rusia. Adunarea ’lu primesce cu aplause. D. ministru de interne citesce preambntulu acelei convențiuni In aplausele adunării. Adunarea ’ncuviințeză urgența. D. Simeon Mihălescu, luându cuventurü arata că cu toți deputații, cari lipsescu mai multe ședințe, fără unii motiva pre care, regulamentulu este esplicita. Suntu mai mulți deputați In acesta categorie unu articlu din regulamentu țice că cei ce au lipsită 6 ședințe, fără motiv, sunt considerați ca demisionați, declarându-li-se colegiulu vacanta. Se s’aplice dérit regulamentulü ca se scie și guvernulu și camera de mai are sau nu ca deputați p’aceî domnî.