Romanulu, februarie 1870 (Anul 14)
1870-02-01
08 Domnule Ministre! La alegerile comunale, urmate în diua de 25 ale curentei, alegatorii secțiunii 1 din cdlorea roșie mai putută lua parte. Credeți, d-le Ministre, că acestă însemnată numără de alegători n’aă putută lua parte pentru că s’aă abținută de la votă? Nu, d-le Ministre ! Alegătorii au votată, casa votulă loră a fostă nimicită, nu se scie pe cine am votată. Biuroulă acestei secțiuni nu a fostă preșeȘutu nici de vreună adjutoră aîă d-lui primară, nici de vreună altă consiliară, nici măcară de ună alegătoră, alesă dintre alegători, conformă art. 38 din legea comunală. Acestă biurcă a fost improvisată, pentru trebuința causei, de d. N. Răduleanu, îndeplinitorulă atribuțiunea primarului. D. Răduleanu a numită din propria sa autoritate pe președintele acestei secțiuni. Se pare că acesta persona era din cunoscuții d-sele, căci, pentru a respunde mai bine scopului, a venită însoțită de acasă cu secretarii trebuinciosi, d-nii Grigorie Gălușescu, directorele comisiei de albastru și Luca Pană argintarulu, unuia dintre ilustrațiunile bandei de la Marte și Maiii, anula trecuta. Aceste trei persone, învestite de numitulă d-nă Răduleanu cu autoritatea de a presida biuroală secțiunii 1, aă făcută la acestă secțiune ce aă voită séu ce li s’aă recomandată, astăfelă că în noptea zilei de 25, pe cândă toți alegătorii se retrăseseră din sală și pe când nimenea nu mai putea esersa vreună controlă asupră-le, urna a fostă deschisă și resultatulu, ați văzută d-le Ministre, care vi s’a arătată că ar fi fostă! Am anunțată, d-le Ministre, că, recomandațiuni s’aă fostă dată în privința personeloru de alesă. In adeveră, nimeni nu pote nega că toți agenții comunali și polițienesc au fost puși în mișcare spre acestă sfârșită. Vestitulă Țicu a fostă în permanență, cătă a durată alegerile, în sala biuroului secțiunea de negru, însoțită cu cinci comisari comunali, cari făceau oficială de a introduce pe alegători, a-i designa președintelui, a-i însoți la masa unde se aflau biletele scrise g. 11, a le da ună biletă în mănâ, a-i însoți serü până la urnă și apoi a-i concedia binișoră afară. Aceleași manopere s’aă urmată și la celelalte secțiuni, căci, visitându-le pe răndă, am putută constata ce misiune s’aă fostă dată de numitulă d. Rădulenu osebiteloră puteri ale corpului municipale. Este dre trebuință, d-le ministre, se răsemnaleză că la tote biurourile secțiunilor se aflaă câte duoî și trei copiști străini, fără dreptă de alegători, ținuți la mesele salei și fâcândă oficială de a presinta flăcărui alegătură ce sosia ună biletă scrisă gata în loculă buletinului nescrisă, ce i se da de la biurcă ? Acestea sunt fapte asia de patente, încâtă nu este nevoiă a se mai cita nume proprii. Astăfelă însă prescrie artic. 41 alin. 2 ală legei comunale? Acesta este libertatea votului permisă alegătorilor ? Așia dură, domnule ministre, s’a violată la secțiunea I de roșu art. 38 din lege, căci, pe cândă erau consiliarî disponibili, cari sară fi putută delega, precum D. Aninoșianu, C. Atanasiu și Grădiștenu. S’a impusă alegătoriloră uâ personă numită din arbitrulu d-lui nulenu. S’a violată art. 42, cod urna, care trebuia a se sigila imediată la ora patru, spre a se deschide în diua de 26 la ora dece, s’a deschisă noptea numai de biurcă, făcându-se totă ce s’a voită cu votulă alegătoriloră. Astăfelă, d-le ministre, în alegerile din ziua de 25, secțiunea I, cea mai însemnată și cea mai numerosă, nu a putută participa la votă, seă, decă a participată, votulă ei s’a scamotată. Ca alegătură în acestă secțiune, vină cu respectă a protesta, domnule ministre, cu ferma convicțiune că d-vóstră nu veți pute voi se confirmați nișce alegeri pătate de atâtea viiturî. Bine-voițî, domnule ministre, etc. A. Kăzarescu, 1870, Ianuariu 29. Bucurescî, 22 Ianuariu, 1870. D-lui comandante ale legiunii /• Domnule comandante. După publicația inserată în „Monitorulu oficialu“ No. 12 din 17 curenții, Duminecă la 25 Ianuarie curentii, s’a regulata a se face alegerea a șapte membrii consiliari ai comunei Bucuresci. Alegerea se va urma la cinci secțiuni, câte una pentru flăcara colore. Secțiunea pentru acea colore, va 0 în localulQospelului comunale din piața Ghica și votarea se va începe de la orele 10 de dimineta. Despre acastă alegere făce ndu-ve cunoscuții, ve invite, d-le comandante, ca pentru buna ordine, ce urmezá a se păzi după lege la secțiunea din circonscripțiunea acei legiuni, se trămutețî înainte de începerea votărei câte uă compania de guardiștî, compusă de la 50—60 Omeni cu unui comandante de companie și ofițeriî necesarii, cari voru stărui în apropiere la localuiü celu mui nemeritu ce ați chibsu’, pentru espusul sfârșitO. Osebita d-vóstra, împreună cu adjutorulfi d-vostră și doi comandanți de batalione și companii ca votanți, veți priveghia ca se nu se producă nici un necuviință, asecutăndu-se libera votare a tuturor cetățenilor în drepții. In resumate, paza pentru buna ordine la secțiunea de alegere din circonscripțiunea acei legiuni se lasă în îngrijirea guardei, care va urma după disposițiunile președintelui secțiunei, pene ce actele relative la resultatulu votărei se vorü inehiăia și depune la biurou lu centralii. Gu dorobanțul!! călărețu, ce aveți la disposițiune, me veți încunosciința despre mer« sulu votărei la moduli! următorii: mai ântâiu după constituirea biuroului și începerea votărei; după aceea, din două în două ore in totă timpulu pe câtu va ține votarea, și în urmă mi se va comunica resultatulu, adică numele persóneloru alese Îndată după terminarea votărei. In casu d’a se ivi vr’o împregiurare escepțională, me veți în cunoșciința la momentu. Primiți, etc. Inspectorii generalu: P. Zugănescu. Secretară, A. Stăncescu. ROMANULUI FEVRUARIU 1870 • 4 A •* STAREA DE ASTRZI. Este uă constituțiune în țară ? Este ună regimu liberală ? Sau nu mai este. Daca este uă constituțiune, țnă regiune liberală, pentru ce suntemă sub despotismă mascata ? Daca nu este, daca nu mai trebuie se fie nici constituțiune, nici drepturi, ci despotismă, ci arbitrară, ci anarhie, pentru ce sub masca libertăților se ascunde acestă sistemă perfidă, abusivă, absolută, imorală, cinică? Nu este nimică mai lașă decâtă a face despotismű sub masca libertății. Ună guvernă ce proclamă despotismulă francă, nu este silită se fie perfidă și astuțiosă, se fie mincinosoi și falsă, se fie ipocrită și lașă. Despotismul ă de față lovesce fără a se masca de principii pe care le tradă și de viiturî ce le pune in servițiulăscă. De la alegeri, constituțiunea este violată. Ecuilibrul d intre cele trei puteri este fărăt roată, și o singură putere esecutivă domnesce, fără controlul ă națiune! celu adevărat. Ministerulă cădu și peri chiară pe scândura de scăpare pe care se aruncase ca se fugă de libertate și do uă sistemă morală. Suntă două idei ce lucescă în umbra evenimentelor politice din aceste zile. Ideia egoistă și despotică ce domină de la începutul domniei lui Guza, despotismulă mascată de constituțiune, și ideia constituțională, a celor trei puteri, a principiului suveranității națiunii și dreptului de controlă, prin representanțî, care se fie adevărata espresiune a națiunii care delegândă suveranitatea sea puterii executive, își opresce dreptul d’a veghia și controla modulă cu care puterea întrebuințăză acea suveranitate. Ministerială a cățunii. Cea d’ântăia ideiă ce este a guvernului, crede că S’a reparată tată și că s’a înturnată la constituțiune, și n’are de câtă a se numi ună altă ministeră din Cameră, spre a merge înainte. Fără a doua ideiă, ideia națiunii este altă felă. Austria, voindu a slăbi națiunea română în interesele Ungariei, sprijini ministerul cădută și, incărcându-i pieptură cu decorații, îl făcuse armeze bande la alegeri și se corupă, apoi face trebile străiniloră. Aici se violă constituțiunea ; națiunea nu alese deputații ei în majoritate ; ei fuseră impuși din cei mai servili din țără. Acesta creă o altă stare decâtă aceaa pe care o crea constituțiunea ; făcută singură putere din trei. Se anulă totă dreptulă de controlă și resistență legale și țăracă$u sub despotismulă mascată de constituțiune. Ministerul cădută, sistema omorâtóre de națiune, de libertăți și de garanții urmezá, luptă oricare altă ministeră ară veni, pe acestă terema, pe câtă sistema despotismului mascată nu se va sdrobi și pe câtă națiunea nu va fi represintată în corpurile ce ea tărnite se controleze faptele acelora, cu cari națiunea face pactură celu mare, delegându-le suveranitatea ei, cu condițiunea de controlu, nu este nici oă reparațiune făcută. Țara nu ese din făgașulă în care a fostă aruncată, nu ese din despotismulă mascată de constituțiune, din abusurî, nu ese dintrunul făgașii ce duce la omorîrea României. Pentru ce s’a schimbată ministerulă ? Pentru că avea ochi verdi, eramu albaștri ? Séa pentru că opiniunea națiunei se generalisa în espresiunea ce esprima trebuința d’a reveni la constituțiune ? Cumă vomă reveni la constituțiune ? Gumă vomă eși din despotismul mascată ? Gumă națiunea va ave controlul, ei adevărată cu doue camere alese prin vioiciune și corupțiune de ună ministeră, care aperită luptă antipatia generală a națiunei și luptă viiturile sale ? De zece ani spiritulă publică strigă sej se schimbe sistema. Se schimbă vină asta-țiî ceî cari erau alaltă-ierî, miniștrii, ca se măsuie aceaași sistemă, se creeție aceaași stare de despotismii mascată; aceaașî stare de distrugere în care interesele publice, suntu sacrificate intereseloră unui om, unei partide fără principie, care nu redă în putere de câtă ună miljlocu d’ași face trebile ei cu ruina intereseloru publice, de ași resbuna, de a apăsa. Orice ministeriă va veni câtă se fie compusă, nu de omeni din majoritatea cameriloră, cari nu potă fi decâtă espresiunea politicei despotismului mascată de constituțiune, omeni fără principii de câtă In vorbe și In programe, ci din omeni de principii liberali și constituționali. In camere sunt persone care sub tote raporturile, potă se aibă tota stima opiniunei; dară în majoritate, tu este espresiunea națiunei, este espresiunea miniștriloru egoiști, care voiau se facă din națiune unu șefă ală unoră omeni, cari la alegeri nu au cruțată nici uă violațiune demnă de timpii despotismului celui mai barbară și ua corupțiune ce degrada orice guverne o facă, și să duce pe băncile acuzaților, acolo unde este opreniune publica, unde suntă virtuți, omeni politici, unde este consecința dreptului și datorii In societate. Orice ministeră ară veni, trebuie se disolve camerile și se facă nouî alegeri libere, spre a da națiunei satisfacțiune și esercitare a voinței sale. Constituțiunea dice că legile se facă de națiune prin represintanțiî ei. Orice legi, făcute prin represintanți, ce nu sunt ă de câtă cu numele ai națiunei, nu suntu legile acelea de care vorbesce constituțiunea, și în astăferă de casă, în Eoghitera, spre exemplu, unde, în puterea constituțiunei, cetățenii au dreptur de resistință, ei nu dau ascultare decâtă legilor legale. DIMITRIE BOLINTINENI ANULUI»® 9. BilanțiC politico. 1) IX. Starea generale a României în anulu 1869, ne reamintesce din mai multe punte de vedere unű anii din domnirea de tristă și rușinosă memorie a fanarioților. Ama aretată pân’aci estă umilire și sosirire a înduratu națiunea română prin purtarea laștă a guvernului din Bucurescî, faciă cu guvernele străine. De vomătorce acuma erâ și ochii spre actele ce necurmată se comiteau și n întru, vomă vede completăndu-se tabloului unuî anii din ceî mai dureroși ai domnirii fanarioților. Vedendu acest r ómen!, care nu represintă de câtu sea epoca regulamentariă a domnii străiniloră, sau despotismulă coruptă ală lui 2 Masă, revenindă la putere suptă imperială unui regime care este afirmarea respingerii ș’a nimicirii lor, de către națiune, ne aducemă firesce aminte d’acei domni fanarioți, cari, respinși de țară pentru prădele și fără-delegile loră, revenind aduși de mâna sacrilege a străinului, pentru a despoia ș’a ruina era și mai cumplită, tari prin sprijinul acelui străină, către care nici uă umilire nu era pré mare. Ore cuvintele vechiului cronicară română: ,,singură pîrîtoră, singură judecătoră și singură plinitor alt judecăței,“ nu s’aplică mai bine decâtă chiară atunci pate modului de administrare a ministeriului din 1869? Oare fu sistema adoptată în totă țara contra celoră cari cuteza a se plânge de abuzurile administrațiunii ș’ale tribunalelor? Nu vădurămă are necontenite plângeri și blocă de satisfacere, persecutare, ne ’nduplecată contra celor ce se plângă ? Vină plângeri contra unul prefectă; ministrulă trimite ordine prefectului se facă cercetare contra sie însuși; îlă însărcinază se se judece pe elă ânsuși. Vină plângeri contra unul procurare, contra unui judecătore de instrucțiune; aceaașî procedere. Încă câte-va fapte pe lângă multele, pe cari le amu citată Ia loculă loră, 32 de cetățiani din Slatina reclamă Domnitorului contra abuzurilor prefectului; prefectură îi dă pe toți în judecată. Ministrulă ordină prefectului se facă cercetare; prefectură se găseșee inocinte și cei 32 de cetățeni suferă totă felulă de persecuțiuni și străgănire. Administrațiunea din Muscelă ie prin silăvia și productele preotului Nicolae. Preotul telegrafiază la 25 Augustă diariului Romănuia spre a denunda prădarea prin publicitate. Stațiunea nu voiesce a trimite depeșia, cu tóte c’a primit-o ș’a liberată recepiiă. Deșertesemănă tóte protestările: depeșia nu mai ajunge la destinațiunea sea. Totă ce este administrațiune pare coalisată pentru a jăfui: serviciile făcute miniștriloră în alegeri asigură nepedepsirea. Prade cine póte țara e lăsată de fară celoră cari cu bâta în mânără fabricată alegerile. 1) A vedé Românulu de la 4, 5—6, 11, 16, 18, 23, 25 și 31 Ianuarie. Legea drumurilor județiane și comunali, atâtă de bine-facétóre prin resultatele ce ar fi trebuită se dea, devine uă adeverată calamitate în mâna patronilor, bandeloră de espuscăriași. In locă de cele trei file pe cari erau datori toți locuitorii se le de drumurilor județiane, prefecții iaü pe bieții sătiani între baionete, cu carele și boii loră, îi pună la felă de feră de lucrări cari nu au nimică a face cu șioselele și, în loc de trei cicle, cumă <^ice legea, îi țină la muncă câte douedecî, trei-deci și patu-deci de Iile. Mulți din nefericiții sătiani își perdă boii, și recolta soră rămâne în multe locuri nestrînsă. Prefectură de Argeșă, d. A. Zissu, celă care striga la alegeri cu mă revolveră în mână: „dați se nu remâie mulți!“ întrece pe toți cei—1—alți prin abusurile și maltratările ce comite asupra bieților sătiani. Mai tote comunele din judecială Argeșă trimită protestări la Cameră, la Senată și la Domnitoră; ele sunt acoperite de peste uă milă de semnături, si arată că prefectură trimite și rădică pe sătiani cu dorobanți; la cea mai mică opunere sătianii luptă bătuți și schingiuiți; dorobanții le pradă totă ce au, penă și ouele și găinele; apoi îi ducă cu care și boi în pădurea d-lui prefectă, în locurile cele mai rîpose, de unde taie lemne enorme și le cară la Pitescu, unde d. prefectă construesce ună teatru; acolo îi pune de muncescă la cioplită, la cărată cărămidă, la cărată feri la casarma dorobanțiloră și chiară lemne de arsă la amicii d -lui prefectă; și astă-felă, după ce i-a ținută cloue-deci și trei deci de zile, îi libereză; întorcendu-se pe la casele lor, ei găsescă femeiele și copii ne mai arendă ce mânca, recolta soră prăpădită, espuși a peri toți de feme în ierna care s’apropia. Acestea tóte se făceau pentru împlinirea celoră trei cicle de lucru la și oselele județiane! Și reclamările săuianiioră se perdeau în pustiiă, fie ele adresate chiară Domnitoriului, și prefectură, tare prin crimele ce comisese împreună cu guvernulă în alegeri, stă neclintită la postulă seu, și urmeză a comite crime din ce în ce mai mari. Podvoda din timpul ă regulamentarii și cărările de proviantă din timpul invasiuniloră sunt întrecute cu multă de prefecții ministeriului de la 16 Noembre 1868. Fiecare prefectă este ca ună pașiă în judecială sau,mai cu semn acei cari aă făcută alegerile cu bâta și cu baioneta, nu mai până aici unu freu, nici să mască pasiunilară fară cele rele. Tribunale, conformă circulărei secrete a d-lui Boierescu, urmeza a fi în cea mai strânsa legătură cu administrațiunea, și practică cu învierșiunare principiulă resburării proclamată de guvernă, întocmai cumă se făcea luptă acei domni fanarioți cari se -ntorceau după uă resturnare. Astăfelă, pe la finele lui Iuliă, reclurămă pe cetățianulă Dimitrescu de la Giurgiu, care protestase de mai multe ori în timpul alegerilor, încărcată de lanțuri și trimisă pe josă la Bucuresci, cu cea mai mare strășnicie, condusă de dorobanți călări, cari primiseră ordinea de a lă duce în fugă până la Bucurescu. Se puseră rafinare odiosă în chinuirea acestui cetățiană, se căutară lanțurile cele mai grele și când Dimitrescu ajunse la Bucurescu, ori cine putea se vrsa pe acesta omă, atâtă de robustă, cădută cu totul de obosială și gâtulă și mânele lui rose de lanțuri. Care era culparea? denunțiase administrațiunea! Resbunarea și crucimele, ajunse