Romanulu, iunie 1870 (Anul 14)
1870-06-01
470 Mulțămescu totude vă dată acelora din domniile vóstre, cari pentru stima ce au pentru persona mea au bine-voitu a mĕ onora cu voinlă domniilor loru. Bucuresci, 1870. 31 Maiă. Dr. Marcovici. ALTELE MINISTERIULUI BANDELORU. Pitesci, Maiu 1870. In ajunulu alegeriloru colegiului alü 3-lea, fiindi prevestiți că primarele falsifică listele electorale, care liste n’au fost publicate spre a se cunoșce care din alegători urmeză se voteze la secția I în localulu primăriei, și care la secțiunea a II-a în scala din curtea bisericei Mavrodolu, d. Dimancea a luată pe procurorii ș’a mersă la primărie spre a constata faptulă. A găsită pe primarele copiindă acele liste, și cerândui-se lista diferitelor secțiuni a respunsă că nu e făcută și c’o va publica a doua cu dimineță. Procurorulă s’a mulțămită pe acestă simplă declarare și s’a retrasă. A doua ou 29 Maiu, la 7 și jumătate ore dimineță listele nu erau publicate, eră alegătorii din roșiu și galbenă s’au dusă la primărie, cei din albastru și negru la scula din curtea bisericei Mavrodolă, după exemplulă anilor trecuți. La orele 7 și trei sferturi se presintă la Mavrodolă polițaiulă și someză pe cei adunați se se retragă. Toți aă respunsă atunci că suntă alegători, se vie primarele se facă apelură nominale și daca se voră afla printre dânșii fără dreptă de alegători, se voră retrage. Polițaiulă plecă. Căteva momente apoi vine procurorulă, însoțită de dorobanți și armată. Procurorulă intră în sală și, adresăndu-se la d. Dimancea îi zice că e arestată în numele legii. Acesta cere mandatulă motivată, procurorulă respunde că mandatulă este elă, d. Dimancea declară să se supune, derű că protestă contra acestei interpretări a legii, eră alegătorii declară că mergă toți cu d. Dimancea. Procurorulă stărue, repetând de doue ori doui Dimancea că este arestată. Dimancea (zice: «te urmeză, d le prăcurare. Eșindă din sală, procurorulă ordonă dorobanț - loră se oprescă pe ceilalțî d’a eși, atunci dorobanții lovescă pe alegetori cu paturile pusciloră, ei însă înainteză căutăndă ași face locă printre dorobanții cari continuă a’î lovi. Vedendu că nu pote opri pe alegători, procurorul ordonă se’î respingă și dorobanții începă a lovi tare cu paturile pușciloră. Atunci alegătorii esasperați de atătea lovituri și ilegalități se apără de loviri cu lemnele de latină stănjenă aflată acolo, strigăndă necontenită se nu dea între ușii căci suntă cu mănele gole și n esercitarea suveranității loră. In acestă timpă sosesce armata, procurorulă reintră în sală, stă puțin timpă acolo și, căndă ieșită din noă, se aude oă comandă de „focă!“ Alegătorii staă neclintiți, pe căndă zidulă bsericii este ciuruită de glonnțe. Atunci s’aude a doua comandă și strigări din mai multe locuri: „dați în carne!“ Se elice că acestă strigătă „dați în carne“, a plecată de pe prispă, unde se afla procurorul și de la ferestra unei case de alăturea și care este a primarului Papadopolu. Soldații de linie și dorobanții au trasă atunci în alegători din cari cărtura îndată patru morți, eră răniți mulți, dintre carii trei torțe grei, încătă pate se fi și murită. Numerotără ROMANULUI IUNIU 1870 TELEGRAME Ploiești, 11 Iuniu, 1870. D-nuluî ministru de interne puă copia pariului ROMANULU. Supt semnași, delegații comunei Dărmăniseî, plasa Filipescu, abia scăpați atjî de esecuțiunile dorobanțiloră și ale unui aginteală suptă-prefeceturei, care voi să se ne târască la tadă, același lucru aflămu că se urmeza în tóte comunele. Dosarele alegerilor sechestrate de supt-prefectură sint înaintate, primarii de reședință. Protestămă și ceremă darea în judecată a funcționariloră culpabili ale căroră fapte nu s’aă potrivită cu scrisele d-vóstia de prin Monitorii în privința alegerilorü. Niță Crețoiu, Mihalache 11aduescu, Costache Sărbu, Ion Hăduțu. Măgurele, 12 Iuniji, 1870. Măriei Séle Domnitoriului și«a copia faamidui ROMANULU. Ttrerea la culme. Organisare de aginți polițienesci deghisațî, unu preotü a intrată la masa scrierii biletelor, președintele este secretarul primăriei. La protestarea a parte din noi, președintele a îngăduită esploatarea prin violență din sala alegerii a celoră ce protestau. Eră Măria Tea, libertatea alegerilor și supt guvernul actuale, era controlulă ce constituțiunea acorda națiunii falsificatei Protestămă numai spre cunoșcința Măriei Télé și a țereî, că prin amenințări și bătăi și fraude se săvârșescă alegerile. Siguranța lipsindu-ne, ne abținemă de la votă. D. Constandinescu, delegată la colegiulu ala patrulea; G. Chirițescu, idem; Ion Slăvescu, idem; T. Vasilcă, idem; L. Marinescu, idem; I. Popescu, idem; Christea Nicola, id.; Grigorescu Ion Mateiă, idem. anțiloră este între 15—20, afară de aceia, carii au fugită pe la casele lor. Se elice că, pe căndă se urma acestă luptă, s’ar fi vădută slobodindu-se de la ferestra primarelui tocuri. șastă fetă se explică rănirea unei femeie nu cu glonță, ci cu posturi învelite în cărpâ. Acestă femeie trecea pe acolo și a fost rănită destulă de greă la picioră. Se mai duce ce avea în brațe ună copilă, care a fost ucisă. Pe cândă se urmaă aceste crime la secțiunea II-a de la Mavrodolu, cea mai mare și deplină liniște domnia la secțiunea I de la primărie, unde se aflaă adunați oă mulțime de alegetori între cartierea d. Viișorenu. Toți alegetorii intraseră în sala primăriei și aștept să se vie primarele la 9 ore se deschidă colegiulă conformă legii. Trece ânsă 9 ore, trece 9 și jumătate, trece 10 ore și primarele nu sosește. D’uă dată însă intră în sală Vacmeistrală de dorobanți și spune că este trimisă d. primară pentru a declara alegetoriloră că alegerile s’aă suspendată și că se se retragă toți de acolo. D. Viișorenu cere ordină înscrisă sau se vie primarele se constate acesta printrună procesă verbale, într’altă felă ora fiind înaintată alegetorii voră procede la îndeplinirea detorieî și dreptului loră, pentru care se adunase în temeială decretului domnescă. Vacmeistrulă, se retraseeră alegetorii procedă la constituirea biuroului provisoriă și închiriară următorului procesă-verbale : PROCINSU-VERBALU Astății, 29 Maiu, anulă 1870. Supt semnațiî, alegetori din colorea roșie și galbenă. Intrunindu ne la primărie pentru alegerea a doui deputat de cameră, conformu decretului Măriei Sale Domnitorului, amu asceptatü pene la ora 10 pe d. primsrQ, sec vrunü delegatü alü sea pentru a deschide colegiulă, conformu art. 54 din legea electorale. La acesta oră viindu d. Vacmistoru Artimineanu și spuindu-ne că alegerea la acestă secțiune nu se mai face astăzi, căci așa a poruncită d. primară, i-amă cerută ordină inscrisă și nr-a respunsă că nu are. Așa dére noi, constituindă biutoulă provisorră, alegendă de președinte de președinte pe d. Nae Viișoranu, și de secretari d-ni Ghiță Ionesu și Gavrilă Cantarolă, amă și începută votarea biurourii definitivă. N. Viișoreanu, Ghiță Ionscu, Hristache Mihail, N.ță Bandoc, I. Christescu, K. Ion, N. Stefanescu, mai urmeza șoserleeF și patru subsemnaturi. In momentul când verea a se începe votarea biuroului definitivă, intră în sală țină oficială de dorobanți și presintă președintelui biuroului provisoriă și secretariloră seiină mandată de arestare. D. Viișoreau președintele oservă că suntă acolo în puterea legii și că este oă violațiune flagrante a biuroului, aședată de alegetori. Ofîciătulă nu asculta nimică. Atunci biuroulă provisorră constată tote cele întâmplate prin a fi alăturatură procesăverbale: PROGESU-VERBALA In urma procesului verbală, Inchiriată și subscrisă de șapte-dieci alegetori, la ora 10, pentru alegerea biuroului provisoriu, constituită In personele urmatore : D. Nae Viișoreanu, președinte. — Ghiă Ionescu, secretară. — Gavrilă Gontaroiu, idem Pe la ora unspre-izece fără dovedecî, viind fi d. sublocotenentă Poenaru în colegiul alegetoriloră, a rădicată cu mandate pe d-ni. Nae ViișorănU, Ghiță Ionescu, Costache Tomescu, Dim. Buzoianu, acesta se constată de către noi alegetoriî. 1860 Maiă 29. G Tânăsscu, I. Cristescu, G. Maiorescu, N. Stefanescu, C. Brădeanu, Costache Gligoriă, Daniil Ionescu, Vasile Marinescu, Hristache Mihai, G. Cantaroiu, I. Concea G. Dimitrescu, Năstase Popescu, K. Ionescu, nedescifrabilu, Mihalache Mirinovici, Filipă Popescu, Dobre Ionescu, Năstăse Tomescu, nedescifrat, M. Urlețeanu, T. P. Tomulescu, Ion Popovici, Tache Stefanescu, Gr. Hristea, Marin Ilie, G. Popescu, T. Belu, Nicula Vasilcă, Dumitru Georghiu, Gg. Stoica, nedescifrată, Petre Mihaiă, Niță Bandocă, Costică Gonst. Protopopescu, Radu Milea, Dim. Pandele, Ion Marinescu, Marin Grigorescu, Spirea Diamandescu, Gostantin Popescu, nedescifrată, Niță Simionescu, nedescifrată, N. Toma, Ioniță Nicolau, Niculae Postelnicu, Barbu Toma, Tache Chiță Hristea, mai urmeza încă treî țecî și șapte subsemnaturi. Astă fetă biurculă provisorră, instituită de alegetori, a fost condusă de la primărie la judecătorul de instrucțiune și de acolo, însoțită de ună plotonă de dorobanți ș’ună oficială, a traversată din noă totă orașulă și ’] a condusă pe josă ca pe niște tâlhari, la biserica Mavrodolu unde se întâmplase catastrofa spre a se face instrucțiunea în presența cadraveloră. Pe d. Viișorenu, cei douî secretari și pe d. Buzoianu, care se afla în curtea localului primăriei, i-au arestată luptă cuvântă că d-loră a fostă în capulă populației la Mavrodol și că d-lor că comandau lupta procurorulă susține amenițândă cu degetul ă pe acuzați că -i a vedută elă însuși cu ochii lui cu mă îndemna pe poporă se lupte. In zadară însuși primarulă Papadopolă declară că d. Viișoranu și ceilalți suaă fostă la Mavrodolu, procurorulă ânsă susținea că-ia veflută cu proprii sei ochi. In zadară căpitanulă de gendarmî d. Dirichică afirmă că de la 7 */2, d-lui a stată necontenită la Primărie la secțiunea I și că d. Viișorianu și cei duoî domni secretari aî biuroului provisoriu nu s’au mișcată de locă d’acolo. D. procurară stăruia zice că acești domni erau în capulă poporului Mavrodolu și că’în vedută cu ochii sei. Instrucțiunea era urmată până sera la 8 ore, cândă d. judecătorii de instrucțiunea liberală, fără garanție, pe d. Viișorianu, Buzoianu, Ceeropici și cei douî secretari, trimițândă la temniță numai pe d. Dimancea și d. Grigorescu. Este de notată una faptă întâmplată d-lui Grigorescu, nainte d’a se începe lupta și d’a merge chiaru polițaiulă și procurorulă la Mavrodolu. Pe cândă totulă era în buiote, d. Grigorescu trecea cu trăsura pe acolo, cândă se pomenesce că sare într’ânsa ună individă, Mihailu Vasilescu, tovareșulă d-lui Zisu la contractulă postselară și totă de uă dată agintele seu, apucă pe d. Grigorescu de peptă, îl scuduie cu forță îi dă câțîva pumni și lă insultă cu espresiunile cele mai alese ale snrugiiloră de poște. E că espunerea crimeloru sevârșite adî 29 Masă, în urbea Pitesci, cu ocusiunea alegerii colegiului ală treile. Alegerea era a se face în doue secțiuni, parte în localul Primăriei, parte în scala bis. Mavrodolu. La 9 ore alegătorii de la Mavrodolu se strînseseră, toți și așceptau ca se compună biuioulă definitivă, când a veni procurorele și voi se aresteze pe d. Dimancea, pe care alegătorii era hotărîți a să alege președinte, îndată după acesta sosesce și puterea armată, și dorobanții începă a lovi pe comercianții alegători cu paturile pușcei. In acestă învălmășială, se spune că primarele, d. Papadopolu, se vedu în balconulă casei sale și cu uă pușcă în mănă, luă la cătare pe d. Dimancea, fâcându semnă și d-luî Pârvanovicî ce sta într’uă altă casă la ferestră, a du lua de la spate. Ună dogară, ce se afla lângă d-na Dimancea, luândudă îndată în brațele sale, îl apără de lovitura glonțului D-lul Pârvanovicî care ânsă, din nenorocire, lovi în capu pe dogară, care la momentă și călți. Cei bălți dintre neguțători se retraseră puțină, dă parte din d-loră ânsă trăgândă pe nefericitulă dogară de pe teatrală luptei, spună cumă că în agonie ar fi pronunțată aceste cuvinte: „suntă veselă cam apărată pene la morte votulă meă, ce trebuia a fi respectată: faceți și voî totă asemenea, frații mei, și nu lăsați ca acest sbiri se va maî încete și de astă dată“... maî în grană puține vorbe și’șî dete ultima suflare! Poporală nearmatu maî făcu mă pasă strigândă, armatei a se retrage; unu grasă comandă „la ochi și focă“ și alte trei victime căciură la pământu. Dorobanții vin în ajutorulă soldaților, astăfelă în câtă resultatulă luptei este: dintre neguțători optă gravă răniți în spitală, și alții de la 25 până la 30 pe la oasele lor, pe cândă dintre soldați nu e nici unulă rănită, că‘î neguțătorii nu aveau nimică, îndemnați de d-na Dimancea a veni chiaru fără cea mai subțirică nuia. Câțîva apărându-se de dorobanți cu nisco lemne ce erau aci, s’aă confusionată fórte ușioră vre 12 dorobanți, ânsă — încă vă dată— numai nisce simple sgîriiturî, pe cândă cetățianii alegători sunt morți și răniți, și zidurile bisericei pline de sângele loră. Eroii luptei de la biserica Mavrodolu, asasinii cetățianilor, cari voiau să-șî exercite drepturile loră, pentru a pune culme crimei și crudimei loră, nu voiră a da părinților vaduvelorü și copiilor, corpurile demnilor, cetățiani asasinați. Rugăciuni, lacrimi, disperarea familieloru, cari perduseră pe fiii socii, părinții loră fură deșiarte, Uă grapă idosă fu deschisă și ’ntrensa aruncate grămadă tóte nenorocitele victime ale crimelor, administrațiunii, fără nici una serviniă religiosă, fără sărutarea din urmă a rudeloră și amiciloră loră!.... Călărași, 11 Iuniu, 1870. Dlorii miniștrii de interne și justiție ș uă copie diariului ROMANULU. Delegații sosiți ln orașă spună că colegii noștri din plasa Balta, Ialomița, Borcea suntpopriți de administrațiunea subalternă In trei deosebite puncturi de a veni la reședință. Neamu adresată prefectului, procurorului. Grădimă respectuosă a supune casulă și la cunoscința d-vóstra, flagămă a face ca legea se fie satisfăcută. Delegații. S. Mihălescu, Iou A. Ritoridi, Eustate Gogâlnicenu, Tache Doicescu, G. Demetresccu, D. Radian, D. Apostolonu, Măgurele, 12 Iunții Măriei Séle Domnitoriului și uă copia diariului ROMANULU. Delegații au venită însoțiți de sub-proiecțî cu ajutor de loră, și în convoiă de vătășeî. Parte din acestî suptprefecțî și au abandonată plășile loră și stal aici în oraș să intimidândă și influințândă pe delegați; aginții administrativi și polițienesc umblă printre delegați, impuindu-le a alege pe candidatură propusă de administrațiune G. Racotă. Ve rugămă respetuosă ordonați înechirea unei asemene violări de lege și pe violatorî a ’i da justiției. V. Costantinescu, I. Sterescu, G. Macoveiu, N. Velinescu. Petra, 12 Iuniu, 1870. D-lui ministru președinte ș’vă copiecianului ROMANULU. Primarulă urbei Petra, Costache Popovici, după ce prin stratagemă deleală astă dî a constituită ună biurcă provisoriă la alegerea colegiului al patrulea, contra voinței marei majorități a alegetorilor, după ce a făcută ca majoritatea se voteze în ograda primăriei pentru deputatul nostru, cândă a fostă a se depune urna in casa nóstrá, care este primăria, primarele Popovicî, deși somată de prefecte, n’a voită a o priimi. Protestămă In numele legii, ceremă revocarea primarului și consiliului comunală, unițî In ilegalitățile ce comite astăzî. In numele legii, d-le ministre, revocați-lă și vomă alege pe adeveratulă omă ce ne trebuie ca capă ală Comunei. Blancfort, N. Cristodulo, Leon Botez, N. Vicol. (Mai urmezu 50 semnături). Caracala, 11 iunie, 1870. D-lui Lahovari, ministru justiției, și fiă copie siariului ROMANULU. Administrațiunea prin direcții sei aginți făcu a se numi majoritatea delegaților, colegiului 4-lea fără a fi aleși, dându-se și mandate plaste. Ordonați imediată procurorelui și judelui de instrucțiune începerea instrucțiunii criminale, fără ca d-loră se se tețerăgă prealabilimente cu prefectură. Noi suntemă gata aproba faptele și a designa pe culpabili. Delegați la colegiulă al patrulea în Romanațî: Tache Guran, M. P. Teodor, H. Pop, I. N. Mihail, I. Alesandru, G. Popescu, M. Mihail O. Râmnicu-Vâlciî, 1 i Iunifi, 1870. Redactorelm diar ulm ROMANUL. Scene oribile s’aă petrecută ieri și astăzii în colegiul al 3-lea. Ieri, la 2 și jun. ore, pe cândă biuroulă provisoară, constituită legale, cu toți alegetorii opera alegerea biuroului definitivă, judele instructură cu procurorul calcă localură alegerilor, înlătură pe membrii și suspendă operațiunea, supt forma unora Investigațiuni. La 4 și jum. ore se retragu, dândălocă biuroului, reîncepând operația în Jinisce. La 6 și jum. ore intră In sala alegerii. In surprinderea generale, ună plutonă de gendarmî comandată de 2 ofițeri cu sabia scosași, imprăstiindu pe alegetori cu paturile pusciloră, rădică pe doi din secretarii biuroului și trei