Romanulu, iunie 1870 (Anul 14)

1870-06-01

470 Mulțămescu totu­de vă dată a­­celora din domniile­ vóstre, cari pen­tru stima ce au pentru persona mea au bine-voitu a mĕ onora cu voinlă domniilor­ loru. Bucuresci, 1870. 31 Maiă. Dr. Marcovici. A­LTELE MINISTERIULUI BANDELORU. Pitesci, Maiu 1870. In ajunulu alegeriloru colegiului alü 3-lea, fiindi prevestiți că pri­marele falsifică listele electorale, ca­re liste n’au fost­ publicate spre a se cunoșce care din alegători ur­­meză se voteze la secția I în loca­­lulu primăriei, și care la secțiunea a II-a în scala din curtea bisericei Mavrodolu, d. Dimancea a luată pe procurorii ș’a mersă la primărie spre a constata faptulă. A găsită pe pri­marele copiindă acele liste, și ce­­rândui-se lista diferitelor­ secțiuni a respunsă că nu e făcută și c’o va publica a doua­ cu­ dimineță. Procu­­rorulă s’a mulțămită pe acestă sim­plă declarare și s’a retrasă. A doua­ ou­ 29 Maiu, la 7 și ju­mătate ore dimineță listele nu erau publicate, eră alegătorii din roșiu și galbenă s’au dusă la primărie, cei din albastru și negru la scula din curtea bisericei Mavrodolă, du­pă exemplulă anilor­ trecuți. La o­­rele 7 și trei sferturi se presintă la Mavrodolă polițaiulă și someză pe cei adunați se se retragă. Toți aă respunsă atunci că suntă alegători, se vie primarele se facă apelură nominale și daca se voră afla prin­tre dânșii fără dreptă de alegători, se voră retrage. Polițaiulă plecă. Căte­va momente apoi vine procu­­rorulă, însoțită de dorobanți și ar­mată. Procurorulă intră în sală și, adresăndu-se la d. Dimancea îi zice că e arestată în numele legii. A­­cesta cere mandatulă motivată, pro­­curorulă respunde că mandatulă este elă, d. Dimancea declară să se su­pune, derű că protestă contra aces­tei interpretări a legii, eră alegă­torii declară că mergă toți cu d. Dimancea. Procurorulă stărue, repe­tând de doue ori doui Dimancea că este arestată. Dimancea (zice: «te urmeză, d le prăcurare. Eșindă din sală, procurorulă ordonă dorobanț - loră se oprescă pe cei­l­alțî d’a eși, atunci dorobanții lovescă pe alege­­tori cu paturile pusciloră, ei însă înainteză căutăndă ași face locă printre dorobanții cari continuă a’î lovi. Vedendu că nu pote opri pe alegători, procurorul­ ordonă se’î respingă și dorobanții începă a lo­vi tare cu paturile pușciloră. A­­tunci alegătorii esasperați de atătea lovituri și ilegalități se apără de lo­viri cu lemnele de la­tină stănjenă aflată acolo, strigăndă necontenită se nu dea între ușii căci suntă cu mănele gole și­­ n esercitarea suve­ranității loră. In acestă timpă so­­sesce armata, procurorulă reintră în sală, stă puțin timpă acolo și, căndă i­eșită din noă, se aude oă coman­dă de „focă!“ Alegătorii staă ne­clin­tiți, pe căndă zidulă b­sericii este ciuruită de glonnțe. Atunci s’aude a doua comandă și strigări din mai multe locuri: „dați în carne!“ Se elice că acestă strigătă „dați în car­ne“, a plecată de pe prispă, unde se afla procurorul­ și de la feres­tra unei case de alăturea și care este a primarului Papadopolu. Sol­dații de linie și dorobanții au trasă atunci în alegători din cari cărtura îndată patru morți, eră răniți mulți, dintre carii trei torțe grei, în­cătă pate se fi și murită. Numerotă­ră­ ROMANULU­I IUNIU 1870 TELEGRAME Ploieșt­i, 11 Iuniu, 1870. D-nuluî ministru de interne puă copia pariului R­OMANULU. Supt semnași, delegații comunei Dărmă­­niseî, plasa Filipescu, abia scăpați atjî de ese­­cuțiunile dorobanțiloră și ale unui aginte­ală suptă-prefeceturei, care voi să se ne târască la tad­ă, același lucru aflămu că se ur­­meza în tóte comunele. Dosarele alegerilor­ sechestrate de supt-prefectură si­nt înaintate, primarii de reședință. Protestămă și ceremă darea în judecată a funcționariloră culpa­bili ale căroră fapte nu s’aă potrivită cu scrisele d-vóstia de prin Monitorii în pri­vința alegerilorü. Niță Crețoiu, Mihalache 11­adu­escu, Costache Sărbu, Ion Hăduțu. Măgurele, 12 Iuniji, 1870. Măriei Séle Domnitoriului și«a copia faam­idui ROMANULU. Ttrerea la culme. Organisare de aginți polițienesci deghisațî, unu preotü a intrată la masa scrierii biletelor­, președintele este secretarul primăriei. La protestarea a parte din noi, președintele a îngăduită esploatarea prin violență din sala alegerii a celoră ce pro­testau. Eră Măria Tea, libertatea alegerilor­ și supt guvernul­ actuale, era controlulă ce constituțiunea acorda națiunii falsificatei Protestămă numai spre cunoșcința Măriei Télé și a țereî, că prin amenințări și bătăi și fraude se săvârșescă alegerile. Siguranța lipsindu-ne, ne abținem­ă de la votă. D. Constandinescu, delegată la colegiulu ala patrulea; G. Chirițescu, idem; Ion Slă­­vescu, idem; T. Vasilcă, idem; L. Marinescu, idem; I. Popescu, idem; Christea Nicola, id.; Grigorescu Ion Mateiă, idem. anțiloră este între 15—2­0, afară de aceia, carii au fugită pe la casele lor­. Se elice că, pe căndă se ur­ma acestă luptă, s’ar fi văd­ută slo­­bodindu-se de la ferestra primare­­lui tocuri. șastă­ fetă se explică ră­nirea unei femeie nu cu glonță, ci cu posturi învelite în cărpâ. Aces­tă femeie trecea pe acolo și a fost rănită destulă de greă la picioră. Se mai duce ce avea în brațe ună copilă, care a fost­ ucisă. Pe cândă se urmaă aceste crime la secțiunea II-a de la Mavrodolu, cea mai mare și deplină liniște dom­nia la secțiunea I de la primărie, unde se aflaă adunați oă mulțime de alegetori între carti­erea d. Vi­­ișorenu. Toți alegetorii intraseră în sala primăriei și aștept să se vie pri­marele la 9 ore se deschidă cole­­giulă conformă legii. Trece ânsă 9 ore, trece 9 și jumătate, trece 10 ore și primarele nu sosește. D’uă dată însă intră în sală Vacmeistrală de dorobanți și spune că este tri­­misă d. primară pentru a declara alegetoriloră că alegerile s’aă sus­pendată și că se se retragă toți de acolo. D. Viișorenu c­ere ordină în­scrisă sau se vie primarele se cons­tate acesta printrună procesă ver­bale, într’altă­ felă ora fiind î­nain­­tată alegetorii voră procede la în­deplinirea detorieî și dreptului loră, pentru care se adunase în temeială decretului domnescă. Vacmeistrulă, se retrase­eră alegetorii procedă la constituirea biuroului provisoriă și închiriară următorului procesă-ver­­bale : PROCINSU-VERBALU Astății, 29 Maiu, anulă 1870. Supt­ sem­­națiî, alegetori din colorea roșie și galbenă. Intrunindu ne la primărie pentru alegerea a doui deputat­ de cameră, conformu decretu­lui Măriei Sale Domnitorului, amu asceptatü pene la ora 10 pe d. primsrQ, sec vrunü delegatü alü sea pentru a deschide colegiulă, conformu art. 54 din legea electorale. La acesta oră viindu d. Vacmistoru Artimineanu și spuindu-ne că alegerea la acestă secțiune nu se mai face astăzi­, căci așa a poruncită d. primară, i-amă cerută ordină in­scrisă și nr-a respunsă că nu are. Așa dére noi, constituindă biutoulă provisorră, alegendă de președinte de președinte pe d. Nae Vii­­șoranu, și de secretari d-ni­ Ghiță Iones­u și Gavrilă Cantarolă, amă și începută vota­rea biurourii definitivă. N. Viișoreanu, Ghiță Ion­scu, Hristache Mihail, N.ță Bandoc, I. Christescu, K. Ion, N. Stefanescu, mai urmeza șose­rleeF și patru subsemnaturi. In momentul­ când v­erea a se începe votarea biuroului definitivă, intră în sală țină oficială de doro­banți și presintă președintelui biu­roului provisoriă și secretariloră sei­ină mandată de arestare. D. Vii­­șorea­u președintele oservă că suntă acolo în puterea legii și că este oă violațiune flagrante a biuroului, a­­ședată de alegetori. Ofîciătulă nu asculta nimică. Atunci biuroulă provisorră constată tote cele întâm­plate prin a fi alăturatură procesă­­verbale: PROGESU-VERBALA In urma procesului verbală, Inchiriată și subscrisă de șapte-dieci alegetori, la ora 10, pentru alegerea biuroului provisoriu, consti­tuită In personele urmatore : D. Nae Viișoreanu, președinte. — Ghi­ă Ionescu, secretară. — Gavrilă Gontaroiu, idem Pe la ora unspre-izece fără dove­d­ecî, viind fi d. sub­locotenentă Poenaru în cole­giul alegetoriloră, a rădicată cu mandate pe d-ni. Nae ViișorănU, Ghiță Ionescu, Costache Tomescu, Dim. Buzoianu, acesta se constată de către noi ale­getoriî. 1860 Maiă 29. G Tânăs­scu, I. Cristescu, G. Maiorescu, N. Stefanescu, C. Brădeanu, Costache Gli­­goriă, Daniil Ionescu, Vasile Marinescu, Hris­­tache Mihai, G. Cantaroiu, I. Concea G. Di­­mitrescu, Năstase Popescu, K. Ionescu, ne­­descifrabilu, Mihalache Mirinovici, Filipă Po­pescu, Dobre Ionescu, Năstăse Tomescu, ne­­descifrat, M. Urlețeanu, T. P. Tomulescu, Ion Popovici, Tache Stefanescu, Gr. Hristea, Ma­rin Ilie, G. Popescu, T. Belu, Nicula Vasi­­lcă, Dumitru Georghiu, Gg. Stoica, nedesci­frată, Petre Mihaiă, Niță Bandocă, Costică Gonst. Protopopescu, Radu Milea, Dim. Pan­dele, Ion Marinescu, Marin Grigorescu, Spi­rea Diamandescu, Gostantin Popescu, ne­­descifrată, Niță Simionescu, nedescifrată, N. Toma, Ioniță Nicolau, Niculae Postelnicu, Barbu Toma, Tache Chiță Hristea, mai ur­meza încă treî­ ț­ecî și șapte subsemnaturi. Astă­ fetă biurculă provisorră, in­stituită de alegetori, a fost­ con­dusă de la primărie la judecăto­­rul­ de instrucțiune și de acolo, în­soțită de ună plotonă de dorobanți ș’ună oficială, a traversată din noă totă orașulă și ’] a condusă pe josă ca pe niște tâlhari, la biserica Mavrodolu unde se întâmplase catastrofa spre a se face instrucțiunea în presența cadraveloră. Pe d. Viișorenu, cei douî secre­tari și pe d. Buzoianu, care se a­­fla în curtea localului primăriei, i-au arestată luptă cuvântă că d-loră a­ fostă în capulă populației la Ma­­vrodol și că d-lor că comandau lup­ta­­ procurorulă susține amenițândă cu degetul ă pe acuzați că -i a vedută elă însuși cu ochii lui cu mă îndem­na pe poporă se lupte. In zadară însuși primarulă Papadopolă declară că d. Viișoranu și cei­l­alți suaă fostă la Mavrodolu, procurorulă ânsă susținea că-i­a veflută cu proprii sei ochi. In zadară căpitanulă de gendarmî d. Dirich­ică afirmă că de la 7 */2, d-lui a stată necontenită la Primărie la secțiunea I și că d. Viișorianu și cei duoî domni secre­tari aî biuroului provisoriu nu s’au mișcată de locă d’a­colo. D. procu­rară stărui­a­­ zice că acești domni erau în capulă poporului­­ Mavro­dolu și că’î­n vedută cu ochii sei. Instrucțiunea era urmată până sera la 8 ore, cândă d. judecătorii de instrucțiune­a liberală, fără garanție, pe d. Viișorianu, Buzoianu, Ceero­­pici și cei douî secretari, trimițândă la temniță numai pe d. Dimancea și d. Grigorescu. Este de notată una faptă întâm­plată d-lui Grigorescu, nainte d’a se începe lupta și d’a merge chiaru polițaiulă și procurorulă la Mavro­dolu. Pe cândă totulă era în b­ui­­ote, d. Grigorescu trecea cu trăsu­ra pe acolo, cândă se pomenesce că sare într’ânsa ună individă, Mi­hail­u Vasilescu, tovareșulă d-lui Zisu la contractulă postselară și totă de uă dată agintele seu, apucă pe d. Grigorescu de peptă, îl­ scuduie cu forță îi dă câțî­va pumni și­ lă insultă cu espresiunile cele mai a­­lese ale snrugiiloră de poște. E că espu­nerea crimeloru sevâr­­șite adî 29 Masă, în urbea Pitesci, cu ocusiunea alegerii colegiului ală trei­le. Alegerea era a se face în doue secțiuni, parte în localul­ Primă­riei, parte în scala bis. Mavrodolu. La 9 ore alegătorii de la Mavro­dolu se strînseseră, toți și așceptau ca se compună biuioulă definitivă, când a veni procurorele și voi se a­­resteze pe d. Dimancea, pe care a­­legătorii era h­otărîți a­ să alege pre­ședinte, îndată după acesta sosesce și puterea armată, și dorobanții în­cepă a lovi pe comercianții alegă­tori cu paturile pușcei. In acestă învălmășială, se spune că primarele, d. Papadopolu, se ved­u în balconulă casei sale și cu uă pu­șcă în mănă, luă la cătare pe d. Dimancea, fâcându semnă și d-luî Pârvanovicî ce sta într’uă altă casă la ferestră, a du lua de la spate. Ună dogară, ce se afla lângă d-na Di­mancea, luândudă îndată în brațele sale, îl­ apără de lovitura glonțului D-lul Pârvanovicî care ânsă, din ne­norocire, lovi în capu pe dogară, care la momentă și că­lți. Cei bălți dintre neguțători se retraseră puțină, dă parte din d-loră ânsă trăgândă pe nefericitulă dogară de pe teatrală luptei, spună cumă că în agonie ar fi pronunțată aceste cuvinte: „suntă veselă cam apărată pene la morte votulă meă, ce trebuia a fi respec­tată: faceți și voî totă asemenea, frații mei, și nu lăsați ca acest­ sbiri se va maî încete și de astă dată“... maî în grană puține vorbe și’șî dete ultima suflare! Poporală nearmatu maî făcu m­ă pasă strigândă, ar­matei a se retrage; unu grasă co­mandă „la ochi și focă“ și alte trei victime căciură la pământu. Doro­banții vin în ajutorulă soldaților­, astă­felă în câtă resultatulă luptei este: dintre neguțători optă gravă răniți în spitală, și alții de la 25 până la 30 pe la oasele lor­, pe cândă dintre soldați nu e nici u­­nulă rănită, că­‘î neguțătorii nu aveau nimică, îndemnați de d-na Diman­cea a veni chiaru fără cea mai sub­țirică nuia. Câțî­va apărându-se de dorobanți cu nisco lemne ce erau aci, s’aă confusionată fórte ușioră vre 12 dorobanți, ânsă — încă vă dată— numai nisce simple sgîriiturî, pe cândă cetățianii alegători sunt­ morți și răniți, și zidurile bisericei pline de sângele loră. Eroii luptei de la biserica Mavro­dolu, asasinii cetățianilor, cari vo­­iau să-șî exercite drepturile loră, pentru a pune culme crimei și cru­­dimei loră, nu voiră a da părinților vaduvelorü și copiilor, corpurile demnilor, cetățiani asasinați. Ru­găciuni, lacrimi, disperarea familie­­loru, cari perduseră pe fiii socii, pă­rinții loră fură deșiarte, Uă grapă idosă fu deschisă și ’ntrensa arun­cate grămadă tóte nenorocitele vic­time ale crimelor, administrațiunii, fără nici una serviniă religiosă, fără sărutarea din urmă a rudeloră ș­i amiciloră loră!.... Călărași, 11 Iuniu, 1870. D­lorii miniștrii de interne și justiție ș­ uă copie diariului ROM­ANULU. Delegații sosiți ln orașă spună că co­legii noștri din plasa Balta, Ialomița, Borcea sunt­­popriți de adm­inistrațiunea subalternă In trei deosebite puncturi de a veni la re­­ședință. Ne­amu adresată prefectului, pro­­curorului. Grădimă respectuosă a supune casulă și la cunoscința d-vóstra, flagămă a face ca legea se fie satisfăcută. Delegații. S. Mihălescu, Iou A. Ritoridi, Eustate Gogâlnicenu, Tache Doicescu, G. Demetresccu, D. Radian, D. Apostolonu, Măgurele, 12 Iunții Măriei Séle Domnitoriului și uă copia diariului ROMANULU. Delegații au venită însoțiți de sub-pro­­iecțî cu ajutor d­e loră, și în convoiă de vă­­tășeî. Parte din acestî suptprefecțî și au a­­bandonată plășile loră și stal aici în oraș să intimidândă și influințândă pe delegați; a­­ginții administrativi și polițienesc­ umblă printre delegați, impuindu-le a alege pe can­­didatură propusă de administrațiune G. Ra­­cotă. Ve rugămă respe­tuosă ordonați înec­­hirea unei asemene violări de lege și pe violatorî a ’i da justiției. V. Costantinescu, I. Sterescu, G. Ma­­coveiu, N. Velinescu. Petra, 12 Iuniu, 1870. D-lui ministru președinte ș’vă copie­cia­nului ROMANULU. Primarulă urbei Petra, Costache Popovici, după ce prin stratagemă deleală astă­ dî a constituită ună biurcă provisoriă la alege­rea colegiului al­ patrulea, contra voinței marei majorități a alegetorilor­, după ce a făcută ca majoritatea se voteze în ograda primăriei pentru deputatul­ nostru, cândă a­ fostă a se depune urna in casa nóstrá, care este primăria, primarele Popovicî, de­și so­mată de prefecte, n’a voită a o priimi. Protestămă In numele legii, ceremă revo­carea primarului și consiliului comunală, u­­nițî In ilegalitățile ce comite astă­­zî. In nu­mele legii, d-le ministre, revocați-lă și vomă alege pe adeveratulă omă ce ne trebuie ca capă ală Comunei. Blancfort, N. Cristodulo, Leon Botez, N. Vicol. (Mai urmezu 50 semnături). Caracala, 11 iunie, 1870. D-lui Lahovari, ministru justiției, și fiă copie siariului ROMANULU. Administrațiunea prin direcții sei aginți făcu a se numi majoritatea delegaților, co­legiului 4-lea fără a fi aleși, dându-se și mandate plaste. Ordonați imediată procuro­­relui și judelui de instrucțiune începerea instrucțiunii criminale, fără ca d-loră se se tețerăgă prealabilimente cu prefectură. Noi suntemă gata a­proba faptele și a designa pe culpabili. Delegați la colegiulă al­ patrulea în Ro­­manațî: Tache Guran, M. P. Teodor, H. Pop, I. N. Mihail, I. Alesandru, G. Popescu, M. Mihail O. Râmnicu-Vâlciî, 1 i Iunifi, 1870. Redactorelm di­ar ulm ROM­ANU­L. Scene oribile s’aă petrecută ieri și astă­­zii în colegiul­ al­ 3-lea. Ieri, la 2 și jun. ore, pe cândă biuroulă provisoară, consti­tuită legale, cu toți alegetorii opera alegerea biuroului definitivă, judele instruct­ură cu procurorul calcă localură alegerilor­, înlătură pe membrii și suspendă operațiunea, supt forma unora Investigațiuni. La 4 și jum. ore se retragu, dândă­locă biuroului, reîn­cepând­­ operația în Jinisce. La 6 și jum. ore intră In sala alegerii. In surprinderea generale, ună plutonă de gendarmî coman­dată de 2 ofițeri cu sabia scosa­și, imprăs­­tiindu pe alegetori cu paturile pusciloră, ră­dică pe doi din secretarii biuroului și trei

Next