Romanulu, iunie 1870 (Anul 14)
1870-06-10
ROMANULU 10 IUNIE 1876494 Vasile Slobodeanu Costache Ionescu, Mihailü Gheorgescu, Nicolae Popescu, Ion Șerbănescu, și tn s-au declarații pe consciința lorü c’ac certată pe „d. Polcard, pe câte trei comisari și pe gardiști, ducându pe ómeni ca „se voteze“. „6. Impiegații, casiarii, Nicolae Constantinescu și Răducanu Nicolescu, precum și d. Teodoră Itenscu, private, mi-au declarată că directorele prefecturei ’I-a amenințată pe unii cu destituirea,era pe alții cu puterea. „6-lea. D. Ghiță Gheorghescu, proprietară și alegetoră ln colegiul ală 2-lea, mi-a declarat asemenea și susține că d. directorii alt prefectureî a Ji sS se spuiă d. Eustatie Gogălnicanu, se se astâmpere de a mai reclama, căci are se pună wlă bate pene i se va umfla spatele. „7-lea. Toți cei coprinșî la cifra I miau declarată că d. polițată i-a chiămată în casa unui Gg. Vasilescu, prin comisari noptea, și le a cerută a supscrie uă hărtie prin care se denuunță plângerile adresate către I d. ministru de interne contra administrațiunii, făgăduindu-le că voră fi slobozi a vena pe jos ln bălți și că o se fie scutiți de miliție. „8-lea. Preotulă Alesandru și d. profesoră loan Mihaileau raină declarată că polițaiură orașului i-a amenințată că vor fi persecutați și destituiți, de nu vom lucra și vota în favorea d. Petre Grădiștenu. „9-lea. Preotulă Constantin declară că, mergend, se voteze pentru delegați, președintele biuroului, d. Buzoreanu, i-a dată un biletă scrisă de personele pentru care trebuie se voteze, și era refusăndă, a fostă data afară fără a-șî exercita dreptulu de alegetură. „10-lea. D. Teodor Sterescu mi-a declarată că d. directore, internindă pe uliță pe gardistul Hristea Anghelescu, ia Rsă că are se fie scosu fiindă că rea mersă se voteze cu ceilalți gardiști, și că Va fi scosu din serviniă.l 11-lea. Mi-au mai declarată cei coprinși ,a cifrat că, cândă au mersă la alegere fiindă și d. Eustatie Gogáleicenu și Petrache Tomianu, amenduoi contribuabili, biuroulă provisoară nu era formată și de primară, spunndă acestora că nu suntă trecuți în tre alegători, ei s’aă retrasă afară fără a mai veni la alegere. „Asupra acestui punctă observămă că biuroulă a „închiriată ună procesă verbală contra personelorö indicate mai susă, pe cândă biuroulă nu exista.“ 12. „D. Grigore Ștefană Oancea mi-a declarată că a fostă dusă de ună gardistă la votă, luândulă din lucru suptă protestă „că are mandată de aducere.“ Pentru cele ce posedă déreamă inchiriată presintele procesă verbale care s'a subscrisă de noi și de personele coprinse mai susă, cumă și d-niî D. Costache Dimancea, Radu Ghibileanu, Moscu Mihailil, și Dimitrie Iliescu. Ca marturi la închiriarea acestui procesă Procurore, P. Nicolescu. (Urmeza subsemnaturile celor de mai susa.) Acestű procesa verbale s’a naintată ministrului justiției ș’acestua nici pene astăzi n’atrămisă pe culpabili naintea justiției. Se recunoscemű énse unu ce forte însemnații: supstitutulu nepricepuții și posnașiulă și ne’ntelegétorulu procurore ! rrau foștu încă destituiți, pe cuvântă de necapacitate și nesubordinare. Recunoscândă éase acestă abatere a dlui ministru al justiției din calea vizitiului ciganii cu pădurea, recunoscemai, împreună cu toată țara, că -n tóte cele-l-alte ș’a împlinită în consciință datoria, a lăsată în tóta țera bandele de pușcăriași, de gardiștii de nópte și de oli, de dorobanți, de gendarmi, de polițai, de aginți fiscali, de prefecți și de luptă-prefecți, de primari și de judecători de pace se-și împlinescă cu zelă și cu stricteță misiunea ce le a fostă dată, d’a numi eî pe represintanții națiunii, d’a viola orice lege, și despuiați de orice pudure d’a vărsa chiară sângele celoră carii S’ar încerca se apere legea și dreptul ă loră. Tote aceste le constatarămă prin sute de marturi și chiară prin acte autentice și, salutăndă din noă pe miniștriî ucigași ai legiloră ș’ai Romăniloră, carii aă dovedită în publică și oficiale că după denșii băta bandelor de pușcăriași, glonțele, alicele și posturile au fostă chiămate se esprime în alegeri dorința și voința națiunii romăne, publicămă și următoriulă actă prin care miniștrii declară în publică că misiunea armatei este a lua parte activă în alegeri, și se silescă s’arunce ș-asupra armatei căte-va stropiri din sângele Romănilor, în care se îmbăiază, și se desfăteză puterea esecutivă. datorii vóstre nu era fără ostenela nici fără greutate. „România se póte felicita că armata mea a sorutu s’o împlinescă invingânda acele greutăți, supuindu-se cu devotamentă aceloră osteneli. Trei ocasiuni s’aă prosizată în care armata a avută în aceste cifile, chiară una rolă activă, la Pitesci, Giurgiu și la Ploiesci. In câte trele cașuri acestă rolă a fost împlinită în chipul cela mai corectă. Apoi desarmarea gardei cetățenesci din Ploiesci, decretată de Măria Lea, pentru întrebuințarea în modă nelegală a armelor. Împărțite ei, s’a făcută prin armată în chipulű cela mai demnă și totă d’uă dată cela mai liniștită. „Suntă însărcinată de Măria Lea a vă esprime mulțămirile sale și mă achită cu să vie satisfacțiune de acestă înaltă însărcinare. „Mărirea României este asigurată, căci armata își înțelege misiunea sea adevărată militară. „Se trăiescă Domnitorul nostru, și dinastia sea. „Se trăiescă România. Ministru, Manu. Ordinii de di pe armată ACTELE KIVSTERULUI BANDELORU. D-lui redactare ală tliarului ROMANULU. Domnule redactare, Bine voițî, ve rogu, a da la ce in colónele stimabilului d-vóstre țfiară petițiunii de maî a vale, spre a complecta din ce in ce dosarule crimeloră ministerului bandeloră. Primiți, etc. D-lui prim procurore ală tribunalului Uforă. Domnule procurore, ducanu Ștefană, Constantin Gheorghe, cârcimarî, i-aă bătută și tăiată cu cuțitele in capă, apoi le-aă făcută și pagube, intrândă în pivnițele loră, dândă drumulü la buțiile cu vină, furându-le și scorțele din case, insultându și báténdu consortele loră, pe Ion Flăcău cu consortarea chiară din somnă i-aă luată și i-aă bătută. Amă ajunsă a nu mai puté dormi pe la casele nóstre, și ne grămădimă mai mulți Intruă singură casă pentru a ne pute apăra, lăsându-ne familiele și casele prada jefuitorilor ș’a părăsirii. In ce timpuri trăimă, d-le prim-procurore ? Vedemă cetățiani onorabili târâți și duși la inchisare, pentru că voiescă a’șî apăra drepturile și onorea, și bandiții recunoscuți și denundați de sute de ori, prinși asupra crimelor de sute de ori, suntă liberi și triumfora acumă .Ziua mamiană în acesta suburbe. Este óre cu putință acesta? Suntă are acești bandiți recunoscuți persane atâtă de sacre și inviolabile pentru autorități. In câtă nn cuteză a’î atinge, și’î lasă nepedepsițî a’șî exercita orgiile loră sângeróse? Este peste putință, domnule prim-procurore, se lăsați pe cetățiani la discrețiune bandițiloră, care la timpulu alegeriloră au fostă însărcinați cu funțiune d’a ucide pe alegetorî. Este peste putință că se lăsați se urmeze acesta stare de lucruri, care nu póte duce de câtă la disperare. Vă rugămă dérit ca, facându cea mai arginte cercetare, se luați grabnice disposițiuni pentru asigurarea vieței nóstre contra acestora bandiți, căci, déca nu se va face nimică, déca vomă fi lăsați ca pene acumă prada crimelor ă loră, atunci ceia ce se va Întâmpla va cădea în respunderea numai a acelora, cari am avută puterea și datoria d’a stabili reală și nu ’lănă stabilită. Primiți, etc. Hie Daniilescu, D. Căpitănescu, Stan Radu, Grigore Nicolau, Ion Radu, Radu Istrate, Nicolae Negulici, Ioniță Nicolae, Ioniță Dumitru, Nediscifrabile, Seton Gligore, Stoiannescu, ca oficiălă ală guardeî civice disolvate, este acusată, contra legii guardei, cu alții de către judele instructore Linaru, după art. 158, codulă penale, și întemnițată, pe căndă guarda fusese chrămată oficiale a’șî face datoria prescrisă de art. 53 ale legii sale, atătă de prefectură câtă și de primară și de biuroulă colegiului 4. Credemă că doriți ca și noi liniștea pe care manevrele administrațiunii locale voia s’o turbure in ziua de 31 Maiu, căndă guarda a făcută celă mai bună servițtă tereî. Protestăndă, ve rugămă, faceți a se libera pe garanție ca se înceteze agitațiunile ce provoca sistematicesce același judecător, instructore și primă-procurore, cari esceleza de multă în acesta artă. Așceptămu resultatulă. Hagi Matache Slăvescu, Nache D. Naciovițî, Teodor Ion, D. Sfetescu, G. Ionescu, Ion Lăzărescu, Mih. Rădulescu, D. Radovici, A. Georgiu, C. S. Parepénu, I. Constantin, Teodor Nicolau, Ion Nicolescu, Panaită Cănescu, Dimitrie Mihălescu, P. Chirițescu, Ioniță Minea, Nenciu Petrovici, G. Ionescu, Ion Dinescu, Petrache Stănescu, Nicolae Ion, Ion Boboianu, I. Teodorescu, D. Petrovici. Puțină câte puțină diminea veni, rjina înlocuia lumina lampeloră ; totă și toți se desceptară In jurul mea ; servitorii umblau prin ospeță, trăsurele pe strade, sună nouă ore la orologiă . . . sunarea ’mi produse mă efectă electrică . . . mĕ apropiaî de mésa și strânsei într’ună singură pachetă hârtiele ’m praștiate. — Astă sără d. de Haut-Val dă un baiu, cugetat. XVII In adeveră, mă septemănă trecuse de la visita Antonettei.iși, conformă ordinului bărbatului meu, salonele ospețului scă erau decorate pentru balula ce’î plăcea se dea. Gustulă scă distinsă președuse la tóte pregătirile, ș’acestă gustă făcea se se ierte lusulă neaurită; uitându-se cineva în jurulu seă, i se părea că numai eleganța și artea, erőau banii, creaseră aceste minuni. D-na Cherdebois nu fusese uitată în invitările trimise; o vedă șa cuma frumosa și cochetă in gazela ei de gază și de mărgă„Oficiali, luptă-oficiali, caporali și soldați. „Cele patruspre dece dile, destinate pentru alegerea corpuriloru legiuitore, au luată sfârșitulű loră. Datoria oștirei în acestă timpă era menținerea ordineî ș’a liniștei publice, spre a pute fiecare cetățiană se’și esprime sinceră opiniunea sea. „Pasiunea cu care diferitele partite luptau între densele era mare, frigurile electorale erau violențî. „In facia dorű acestora împlinirea untarî. Bărbatul ei o ’asocia, tată atătă de mândru d’a fi primită de d. de Haut-Val, ca și căndă ar fi putută atribui propriului seă merită acesta opere. Nudă mai vedusemă din țiua la care fusese presintată la d-na Dalloris, și vederea sca ’mi produse impresiunea cea mai durerosa. Nu mé intristă nulitatea ordinariă a personagiului, ci amintirea acelei seri, în care d. Bernard, serendă lângă mine, silise buzele mele da’mi trăda cugetarea; atunci cu intusiasmulă, cu credința nebună a tinereței, esclamasemn , nu blasfema smorală! Ce ’mi dedese óre amorulü în schimbul cultului nebună cu care me devotasema lui ? Serata înainta, începându-o, me intrebasema déca puterile mele voru fi d’sjuns și pentru a’mi susține pen’în capete, rolulă de gazdă, case frigurile veniseră. — Suntă puteri necunoscute! cugetai C’uă veseliă sălbatică, simțindă cumă pulsulă mai bătea cu violință, cumă capulú mi se csalta, și cumă sângele alerga prin vinele mele, impetuosă și ansetore, îmi mai dheamă:— accesulă îmi va da căteva ore Subsemnațiî cetățiani, domiciliați In suburbea Bărbătescu-Nucă, unii bătuți In mai multe rânduri de către banda pușcăriașilor, ce bâtuie de cinci zile susă numita suburbe, și cari suntă: Mielușiă Toma, Dumitru Toma, fratele său, Niță Tănase Câinaru, Alecu Cismaru, fostă pușcăriași, Dumitru Tabacu, Costică Precupețu, Dumitru Rotaru, Ion Măturaru, Niță Dumitru, Costache Mazâlu, notabilulu acestei suburbe, Costache Mărgărită, fostă pușcăriașîă, Voicu Tudoră Precupețu, Ghiță Stan, Anghelă Toma, Tudoră Vlaicu Bărbieru și Toma Miu, tulumbagiu ale comunei pentru udatură stradeloră, etc., alții amenințațî in tată momentulă d’a fi bătuți și chiară uciși de acești bandiți, ama ajunse a nu mai putea eși din casă, a nu ne mai puțea vedea de muncă și de comerciă. Nici chiară în casele nóstre nu suntemă asigurațî contra acestoră bandiți, căci pe unii din acești cetățiani, anume Stan Radu, râde putere, apoi.... nu va mai fi unit apoi.. voiă muri .... Cugetarea mea se sfirși tn vertejură unui valsă. Pe căndă sunetul mea cugeta astufele, buzemele respinseseră fur’ândouiela la invitarea unui danțuitoră, căci valsa ma, susținută de braciură unuia dintre invitați. Erau numai doue ore de diramață. Ludovicu convorbia cu câțiva domni, cândă d’uă dată plecă dintre denșii și s’apropriă de totelulu în care ședeamă. — Nu trămisesemă Invitare doctorelui Dauvray , mi dlise eră încetă și cu asprime, cumă se face că este aci ? Rădicai ochii; doctorele intra în adevere la salonă. — Bă i-amă trimisă la invitare, resptinseră cu revela. — D-ta 1 d-ta! Pe facla lui Ludovică trecu sesiunea unni adânci uimiri, uimirea stăpânului care vedea revoltându-se sclavulă multă timpă călcată în piciure, deveni vânătă, pumnii i se condac suptă mănușele’i de bală. Se plecă la urechia mea. Ploiesci, 5 iunie 1870, sora. Domniloru miniștrii de justiție și de interne. Rigorea întemnițării comerciantelui Ghiță Ștefănescu, ca oficial să ală gardei naționale, nu de către judecătorii sei üresei, este barbară; nu i se tolereza ducerea necesar celoră, nici vederea consângeniloră și amiciloră, nici a supscrie petițiuni. Resbunările pentru ce și pene cândă ? Protestăndă, rugămă se ordonați de urgență liberarea. T. Diamandescu, G. Ionescu, Th. Ion, S. Irimescu, Radu Stanian, P. Apostolescu. TELEGRAME. Ploiesci, 5 iunie 1870. Domnului Dimitrie Cariagdi. Cetățenii ploieșcenî felicităndu-ve de mandatule senatoriale, ceva încredințată cu 75 din 78 voturi, va însărcineză a protesta urgentă d-lpră ministru de justiție și procurare generală, ca și noi, contra arestării comerciantelui Ghiță Ștefănescu, anusatü cu alții, ca oficiălî ai disolvatei guarde civice, după art. 158, codulă penale, de către judele instructore, — fără competiță — contra art. 53, 57, 59 și 61 din legea gardei: I. Radovici, Gregorescu, G. Ionescu, Th. Ion, H. Mat. Slăvescu, Radu Stanian,T. Diamandescu. --------- ...—■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] Ploiesci, 5 iunie 1870. D-lui ministru al justiției și procurorelor generale. Comerciantele pieței nóstre Ghiță Stefă— Bagă de semai te voiă ucide! îți jură că te voiă ucide ! — Celă puțină nu în acestă salonă, respinseră totă încetă, case nu voiă perde nimică asceptândă, căci ai ji să „îți jură“ și mă gentilomă scie se ’și țină cuvântulu ! Cine ară fi putută cugeta vé<jéndu-ne p’amendoui, cu ședândă a lene, împodobită cu dantele și cu juveerurî, elă, bărbatulă meă, rățlmnându-se de totelulă meă și vorbindu’mî încetă, c’amenințărî de marte se schimbați între noi ? Cândă se sfârși valsulă, măsculată și mersei dreptă la d. Dauvray întinerindu-i mânele. — Câtă ești de bună c’ai venită, d-ta, atâtă de ocupată, atâtă de obosită !ffede cu recunoscință. — Epistola d-tale m’ară fi înduplecată se facă cu multă mai multă âncă, iubită copilă? Doru ce voiesci ? — N’amă de câtă ună momentă,jisei) luându’lă de bradă și intrândă intrun mică salonă de jocă atunci deșertă: amice, ecănesce epistole pe care ți le incredințiză. George Grand. PROCESU-VERBALU: Astă-dî, anulă una miă optă sute septețiecî, luna Maiü doue tjeci și una, noi primarulă comunei Titescî Bratuvaiescî. Împreună cu consiliariî, la patru spre țiece ale cuvinteî, de câtre d. pomejnică ală onor, sub-prefecturi de Loviște ni s’a ordonată prin ordinulă No. . . ca se ne aflâmă prĕsințî, căci vine a revisui cancelaria; cumă a și venită, dére oimică nu ne a spusă despre revisuirea cancelariei, ci ne-a lăsată listele comunei Perișani, de alegerea delegaților, puindune înainte ca se formămă și noi asemene liste pe numele primarului și ală unui consiliaru Mita Calindiulo, care lucrare se fie tainică, fără se scie vr’une alegetoră comunală. Băgândă de semn dintre alegetori, aă venită și no-aă pusă înainte ca se nu cume-va se facemă astă-ielă de lucrare fără se fie alegetorii prevestiți. Atunci ansă și formată lucrarea aetelră de alegere ș’amu alesă delegați pe d-ni. Ioniță Răducanu și Ghiță Lungu, închiăindă și certificate penu Dacă mâne la amâțiî și să nu voiă suna la porta dumitale, deschide acestă biletă și esecută din puncă in punctă aceia ce conține. In casă cândă ași veni casă puțină probabile.............. — Magdaleno, mé superi!... — imî vei reda aceste cârtii fara le red schide ; neamă înțelesu. — Copila mea !aci se petrece ceva oribile și straniă, zjise doctorele apucându-me de mână. Ai friguri, frigurile desperării ! Magdaleno, ai încredere in mine, spune-mî..... — Că pată se compteză pe d-ta, iubitulă meă amică , căpotă.............se dormă liniștită. ... nu este asia? Ii întinsei din moă mânele; elă se strânse cu putere, veitându că era de prisosă se staruiéscá, și ne despărțirămă. Puține momente după acesta eră, plecase din salonă, (Sfârșitulă în No. viitoră). ----------------- ,3íí?