Romanulu, iunie 1870 (Anul 14)
1870-06-25
A.NULU ALU PATRU-SPRE PECELEA Administrațiunea a Pasagiului Roman, No. 1. — Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. JUOI, 25 IUNIU 1870. VOIESOR ȘI VEI PUTEI abonamente l. n. L. n. Unti anu .... în capitale 48 districte 58 ?ese luni „ 24 „ 29 Trei luni „ „ 12 „ 15 Dă lună „ „ 6 „ 6 Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. Unii exemplar fi 25 bani. Francia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Austria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 ANUNTlü Et L. b. Linia de 30 litere. ...................— 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — lumimizate și vei fi Pentru abonamente și anunțuri a se adresa: In Bucurosei, la Administrațiunea șltarului In Districte, la corespondințiî sei și cu posta X, APRE 19 Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegrain, Rue de I'mneienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: La d-il Órain, Thomas et C-ie Ruq Lepeletier, 23. LA VIENA Pentru abonamente: La d. G. B. Popovici, 15. Fleischmarkt. Pentru anunțiuri: La domnii Haasenstein și Vogler, li. Neuermarckt. Bucuresci, a‘ £ £ £ 1870. ? ! Iu sfârșită astăzi guvernulă și 18 cu ai sei hotărîtă ca Camera se a ție ședință publică, se dă din cuscl în facia publicului. 1 Cătă voră ține ședințele publice ? c Miniștrii, în a lară a totă putericie, aă decretată că nu voiescă; ca ele se ție de cătă până la 30 J Iuniă, și încă este desbatere depjín acordă represintanților națiunii și. 1 Ziua de 30 Iuniă. 1 Derű pen atunci pate că Camera 1 nu va pute sfârși nici chiarű verificarea titluriloră deputațiloră ! 1 Arătă mai bine,jicü miniștrii, căci nu voră pute se verifice și titlurile nóstre, și, pâne la 15 Noiembre, este vă vérá ș’uă tomnă. ! Demi, constituțiunea prescrie, limpede și imperiosă, că ‘n casă de disolvere, în trei luni celă multă guvernul ă se se presinte naintea ( aleșilor) națiunii. ‘ Neamu presintată, respundă [miniștrii, și prin urmare constituțiunea nu este violată!!.. Dară șli că constituționaliștii, are presinta este a da represintanțiloră ] națiunii timpulă necesariă pentru a se constitui ca se puta apoi se spue ei, în numele națiunii, ceaa ce ea crede despre miniștrii și despre actele lor”. Acestă detoriă, adaugă constituționaliștii, este cu atătă mai imperiosă, cu câtă voi ânși ve ați declarată către capul a statului că „crisa ministeriale a dăinuită prea multă; că veniți la putere numai „prin propria inițiativă a capului „statului; că este de trebuință a regula „cătă mai curândă posițiunea vós„tră constituționale faciă cu repre sintațiunea naționale; că camera „trecută n’a fostă alesă, și că ve legați „a reda națiunii a iei suveranitate; „ați $să în sfârșită ânșire că si„tuațiunea este dificile, spiritulă publică alterată ș’uă anarchiă morale „a scuduită pâne ’n fundulăăni„mei organismulă nostru politică.“ Tóte aceste, Șică miniștrii, s’aă zisă în adeverű, derű.............lucrurile s’aă schimbată, căci bata și ânsa șî baioneta n’ae datu rodule așceptată. Ș’apoi, adaugă miniștrii, mai tóte aceste declarări noi leamü făcută către prefecți; prefecțiloră derii avemă a da socotelă, și nu curândă veți vede că ne vomă împlini datoria cu stricteță și energie. In privința declarărilor, miniștriloră se mai spune-mă una ce nu este cunoscută de națiune și de represintanții iei și care arată, în modală celă mai clară, durerosa și periculosa situațiune în care ne aflămă. Intr’una din filele trecute d. ministru alu justiției era la birtură de la Hages. Acolo, în presința a doui cetățiani, cu carii era la mesă, d. ministru v ice: „Vă lună de zileama ținută crisa ministeriale, refusăndă ministerială. In sfârșită, vedenda periclulă situațiunii, amă spusă Domnitorului că primescă, ca se scapă situațiunea.“ Căndă dérit d. A Lahovary crede și spune că națiunea română este atătă de scăzută și căzută, în cătă d luia ținută crisa ministeriale în timpu de 30 de jile, refusede ministeriulu, și că ’n sfârșită se sacrifică ș’o salvă, primindă portofoliulă ce i se oferi, pentru ce se ne mai mirămă, dacă miniștrii actuali, desprețuindă camerele, sfâșie Constituțiunea și insultă națiunea prin represintanții iei, nepermițându-le se verifice titlurile miniștrilor și se cerceteze actele lor? Și cându ministeriului întregii cuteză a insulta, josuri și desprețui națiunea put va pune asupra iei domnia bandelor, de pușcăriași, ș’a arunca peste tronulu României oă mantă muiată în sângele Românilor, cine mai póte spera că acești miniștrii mai potă ave cea mai mică deferință pentru Constituțiunea acelei națiuni și pentru aleșii iei? Acesta dera fiindu starea lucrurilor, neamu împlinitu datoria de publiciști, aretăndu-o în totu întinderea iei și dovedindu că ea nu ne mai póte aduce de câtü cele mai mari catastrofe, din care de la Români va depinde d’a eși romănesce sau d’a peri mișieresce! Ca nouă dovadă că guvernule actuale esteotărîtă a merge pent ’o capătă condusă de arbitrariu, de fărădelegi și de crime, e că încăuă telegramă din Pioiescî]: Ploceci, 5 Iuliu. „Onorabilei Camere, deputatului Candiano și redacținile Românului.“ „Notarulă comunei Călineșcii, plasa Philipeșciî, la rădicată ieri séra cu dorobanți, și arestată la suptă-prefectură. „ Astăzi Se află Întemnițată de către suptă feete, luptă a cu sare ca făcute propagandă contra guvernului. „Numai prin dumnevóstra și de la dumnea astra asceptămă dreptate. „Fratele tutemnițatului, „Z. Ionescu.“ Se aibă are cuvântă, dreptate și temeiă acestă poporă, căndăm,lice depuțiloră că numai prin ei și de a ei ascâptă dreptate ? Da, dacă actualii deputați, în majoritatea loră, credă că suntemără națiune. Da, dacă ei credă că poporulü română este și că voiesce a fi. Da, dacă eî credă, suntă pe deplină convinși că Statură romănă este de neapărată trebuinciosă ecilibrului europeană și că putemă fi bulevardulă occidentelui. Nu, dacă.................Dâră . „ Camera a ’ncepută astăzi lucrările iei. Se lăsămă dâră cuvântulă aleșiloră națiunii pentru cele din întru și pentru cele din afară, arătă de strînsă legate, s’ascultămă cu luare aminte pe d. Ilfovescu, care luă cuvântulă tocmai la timpă și ca ună adeverată Romănă și omă de Stată. CAMERA DEPUTATLOR II. Mercuri, 24 Iuniu 1870. Ședința se deschide la 12 ore din di. La apeluri nominale respunde presintî 107 deputați. Sumarulă ultimei ședințe se aproba. D. Iacobă Negruți, raportorele secțiunii a VIl-a dă citire raportului acelei secțiuni asupra verificării titlurilor deputaților din districtele Muscelu, Ismailu, Dorohotă și Prahova, raportu care conchide: A sa valida alegerea d-lui Al. C. Golescu, la colegiul I, din Muscel, fiiind făcută cu titula conforms legii. Neluând nimeni anventura, se proclamă daputate d. Al. G. Golescu la colegiul I, de Muscelă. Totu asemenea se proclamă și d. Nicolae Crețulescu la colegiulö ală Il-lea de Muscelu. La colegiulö alci lll-lea de Muscelu, d-nu Al- C. Golescu, luându cuvântulü, arată că raportorele e consecințe cu lucrările sesiunii, cândă spune că nu e de câtü unu protest. D-sea énse declară că la acestă colegiu a fostă mare presiune guvernamentale. Déru, se ve Întreba: cumă de nu 8’a făcută proteste ? Acesta tocmai pentru că a fost ă uă mare presiune. Va cita déru câte-va fapte și, déca camera e ună tribunală, ce va spune d-sea vacidé; déca e unu juriu, care cată a’și forma convincția că a fostă presiune, va fi aprobată. Arată apoi că numai la ocasiunea alegerii localule primăriei s’a mutată la une loc 6 cu ale poliției. De ce acesta manoperă, deca mai voită se facă ingerință autoritățile în tote timpul alegerilor, și membrii consiliului comunal și al celui județian, prefectul tóte autoritățile erau față: nu mai era justiția, administrare, nimică, ci numai politică. Legea dire se voteze ori ce cetățian, nu case ca funcționari, promițând- sée amenințândă p’alegétori, cum a fostă aci. Aceste alegeri déré, astafel făcute, se potă numi alegeri libere ? Dére ș’altă ceva: se face uă ’ntrunire intr’un séro pentru a patra séu cincea oră; se proclamă acolo ună candidată și îndată autoritatea, membrii comunei, ai consiliurilror locale, poliția, suprefecții plecă cu lăutari și proclamă deputatule cu veseliă. Dovada spui că a fostă ingerință administrativă, e că tóte partitele o spună, tncepe adă de la d. Aricescu chiare, care scrie ’n fiare opuse partitului din care d-s-a face parte. Cere dére se se numesc a uă anchetă seriosa, compusă nu din autoritățile locale — care se cerceteze ingerințele. D- G. Vernescu, In cestiune de regulamentă, susține că asemenea discusiuni se nu se mai facă, fără uă propunere espresă de 5 deputați, cândă secțiunea a validată uă alegere. D. Iepurenu dă citire unei depeșe a autorității din Muscelu prin care se spune că localul, unde s’a făcută alegere, erea ală primăriei, și prin urmare cele spuse de d. Golescu nu potă face pe cameră a invalidată alegere. D. Sichenu aderă la observările d-lui G. Vernescu. Se proclamă de deputată d-lă Ovidă Rudenu la colegiulă ală Iîl-iea de Muscele. La colegiulă ală IV-lea r’b alesă d, Pavlache Angelescu, ună singură protestă s’a ivită. Se proclamă deputată d. Angelescu. In districtul Ismaila, din 3 voturi esprese la colegiulă I, s’a alese cu unanimitate d. Tulceanu. Voci. Cum i s'a compusă bitiroulă ? Se proclamă ca deputată d. Tulceanu. La colegiulă II, s’a ales o deputată d nn Dim. P. Economu. Se proclamă: La colegiul III, s’a alesă d. Vasile Alesndrescu Urechii. Unü singură protestă s’a ivită. D. N. Voinovu regi pe d. raportare ca atunci, căndă vorbesce d’uă contestațiune, se spuie ce coprinde acea contestațiune Raportorele explică că secțiunea a luată hotărârea se nu se esplice de cătă protestele sau contestările luate în considerare de secțiune. Se dă citire protestului făcută la alegerea d-lui Urechii la colegiul 3 de Israailă, semnată de d. Christide. D. Urechii se proclamă deputată. La colegiul IV, s’a alesă d. Al. C. Sturza. Se proclamă deputate. In districtulă Dorohoiă. S’a alesă la colegială I, d. Enrich Cortazi. Ună protestă numai s’a presintată, care zice că d. Cortazi nu e Romăno, fără a da vreuă probă. Se proclamă d. Cortazi deputată. La colegială ală 11-lea s’a alesă d. Panaită Casimiră in unanimitate. Se proclamă. La colegiule ală lll-lea s’a alesă d. Matei Ganea. Se proclamă. La colegiulă ală IV-Iea s’a alesă d. Majoră Constantin Pilată. Alegerea , conformăegii, se alesă unu protestă pe care secțiunea ba l’a luată în considerare. Se proclamă deputată d. C. Pilată, In districtul Prahova. La colegiulă I s’a alesă deputată d. Teodoră Văcărescu, care sa proclamă. La colegiulă ală lll-lea s’a alesă deputați d-niî A. Arion, C. Georgescu și Al. Candiano Popescu. D. Văcărescu T. a contestată alegerea, secțiunea ma luate «1 considerare ș’a validate alegerea. Se citesce că moțiune subsemnată de d. Boleacă, V. Boierescu, Grecescu C., C. Boierescu, C. Racotă, T. Văcărescu prin care se propune a se suspenda validarea alegerii, pentru că listele electorale n’a ă fostă bine redactate, scoțându-se ca la 2000 alegători din ele, deși curtea de casațe ca și primăria și tribunalulü i-a esclare și ea. Aplause ’n stânga. . . Bravo juriști !. . . cari au făcută moțiunea. Bravo!. . D. Voinovit, în cestiuna de regulamente, susține că contestările făcute de 5 deputași asupra unei alegeri, —■ cumö este acesta, doși sub-semnată de deputați și el contestați— e justă a se pune in dicusiune mai ani din luarea In cosiderare a lorű. D. D. Sufrașcu, luândă cuvântulu, ^ice că camera e chlămată ca juriu se stabilescu asupra moralității alegerilore, și a legalității lor. D-sea. este Ia contra luării în considerare a moțiunii. In ce prvesce protestarea, batele electorale au fostă publicate și tóte argumentele aduse n’aă valore ; ére in privința cea altă, d-sea nu vede de câtă presumțiuni. și camera nu va intâiijia c’una minută se declare constituirea sa, proclamându pe deputații bine aleși. E cunoscută din rumare publică că nu aleșii colegiului ală lll-lea din Prahova sunt cel ce aă sforțată consciințele. Este constatată din actele alegeri că nu se presinta nici uă casă, care se arăta vro imoralitate ’n aceste alegeri. Va vota doruto contra luării ’n considerare a moțiunii. D. C. Boerescu recunosce cadunarea e un juriu, care in materie d’alegere se theemă nu numai de testulü legii, dérii și de alte 'mprejurări cari vion In favorea séö desfavarea unei alegeri. Se se presupune că ntrmă colegiă sunt: ÎOOO alegetori, primăria șterge 900 fără a’i Insolința și ce, sterși nu reclamă ’n antea justiției. De s’are constata acesta, nu se va vota are moțiunea? țice apoi c’astafelu a fostă la Prahova și că moțiunea prin urmare trebuie primită. Mai iea unu altă exemplu : calitatea de Română unul străină, se contestă și contestatorulă nu merge la înfățișare. Străinule vine cu un sentință a curții de casație prin care ’lu recunosce Română. Atunci Camera nu va mătura ace sentință? Bi da. Plecândă déja din aste considerări, arăta că la Prahova, în colegiul III, curtea de casație ordonă prin sertință ca 411 alegetori se fia ’nscriși ca alegetor. In 1869. In anulă 1870, primarulă urbei Pioiesei, care a jucat o mare rolă puindu-se in capulă gardeia colegiulă IV, ID. Candiano, nu e adevératul... care a arătată mare parțialitate, el șterge de la sine pe cei 411 cetățeni. D. Candiano. Atunci nu era primară, ci comisie interimară!... D. C. Boerescu. Sentința curții de casație era valabile. Uă voce La acelă ană, D. Boerescu. D. Candiano, a contestată P’acei 411 alegotori (D. Candiano, nu e adevăratű) și ei 8.acepose din listei... Afară d’acésta s’au mai scos 1432 alegotori, contestați și ei. Primăria ’ șterge. Mai nainte case ce s’a petrecut ? Cândă firea țiua fișată a se cerceta acestă casă, uă mulțime de ómeni merge la municipalitate și ea, nu fac la mulțime!, NI șterge, pe singurul, cuvânta că cei ce ’i susținea nu s’a lutute presința. Merge casula la tribunale și elő mare cursgiula civică se ’i înscrie, căci nu se presintase cela ce făcuse apeula. Se face recursă la casație și ea le respinge recursul, pe motivă că celă ce a cerută Înscrierea nu s’a presintată nici la primărie, nici la tribunale. In fatta acestoră lucruri, camera e doare a cerceta daca aleșii sunt o adevarat i represiotanțî al colegiului III de Prahova. D-sea socotește că nu. Procedura e indeplinită, formele sunte tote pentru alegere, dar In fondă sorgintea chiare a alegerilor este vnțicisă. Din actele presatate și aflătore la dosară d-sea s’a formată convincția că primarele urbei Ploiesei n’a stată indiferinte In alegeri și din toți alegătorii D’au votate de câte uă mie și jumătate. D. N. Voinovu declară că se simte ferice, cândă vede tocmai vocea d-lui C. Boerescu rădicată pentru moralitatea alegerorii. (B avo 1 aplause energice). Voie fi alături cu d-ta se referă cu imoralitățile in alegeri (ailauso). Viindu la contestare, d. Voinovă arăta că moțiunea ’ncepe a spune că sorgintea alegerilor e o viți0să, la listele electorale s’au Întrebuințată mijloce care au escluse alegătorii. Cimera 9une juriu, dére d. Boerescu trebuie se scie că și jurații, că și juriulă e formate cu regulă, nu oricine póte fi jurată ca se dea smtință. Asia și Camera. D. Boerescu spune despre sentința curții de casație, după care la 1869 crenă cu dreptu d’alegătorî 411 cetățeni. Dére uită d. Boerescu a’șî aduce aminte c’alegetorii nu ’n 1869, ci ’n 1870 s’au prezintatu, atunci adică când primăria deja modificase lista. Ei, se tfice, n’au fostu anunțați ci au fostă șterși. Dară Boerescu scie că nu se cere de lege a se face notificări esprese, cândă se scotă din liste, ci numai publicarea listelor, și ori cine are dreptulö a se uita ’n liste, a se uita se se vărji de ziguréza sée nunele. Chiarö d’ară fi fostă răă scoși din primărie, tribunaluluma făcută nimicö. De ce ? dice d. Boierescu Pentru că tribunalul n’a avută curagială civică d’a aplica legea. Și cine o dice acésta? D. C. Boerescu, fratele d-lui V. Boierescu, foste ministru care a pus p’aceî judecători ce staă și pene adî. Atât mai rău că vine de la d. Boerescu insulta justiției!.. Se nu se numescá dére comisiunî, care se ia condușii cumă placă unora și altora. Tribunalulu a fostă intimidată de mulțime t. . Déru intimidatu-s’a și curtea de Casații? Nu. Atâtă mai răă déca cel esclușî maă venită și’șî susție apelulu, și d. Boerescu trebuia se ’ngrijea ca a’l susțină d-sea. D. Candiano, a fostă Petre Grădiștanu... D. Voinovu. Contestările In cameră apoi cumă trebuiescă făcute, după regulamentă? Asupra listei oră? Nu, D. Boerescu o sora acesta și ma făcută moțiunea de câtă se ne tragă’O discusiuni vane. Au fost bande ln acele alegeri? Nu. N’am fostă. Atâtă mai bine. Bandele. . . rușine celoră ce le-aă inventată, și mai mare rușine celoră ce le-aă Intre-