Romanulu, iunie 1870 (Anul 14)
1870-06-30
ANUL I ALD PATRU-SPRE DECESEA Administrațiunea în Pasagru la Rom&si. Mo. 1.-- Redacțitunea Strada Golcea. No. 42. Marți, 30 iania ig?a VOIESCE ȘI VEI PUI ± ABONAMENTE S. n. L. n. Uni anii în capitale 48 districte 58 Șase luni „„ 24 „ 29 Trei luni „ „ 12 „ 16 A-I lună n „ 6 „ 6 Abonamentele începi la 1 și 16 ale lunei. tJne esemplara 25 bani. Francia, Italia și Anglia trimlestru franci 20 Austria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 AMISTITIRI L. b. Linia de 30 litere.............................— 40 aserțiuni și reclame, linia ... 2 — tratrifezATE ȘI VEI PI Pentru abonamente și anunțuri a se adresa: la Bucuresci, la Administrațiunea Ziarului, in Districte, la corespondenții săi și cu poșta. LA PREIS Pentru abonamente: La d. Darras-Vallegrain, Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: La d-it Oi ain, Thomas et Ő-ie Iiue Lepeletier, 23. X.A. VIENA Pentru abonamente : La d. Gs B. Popoviel, 15 Fleisekmarkt. Pentru anunțiuri: La domnii Haasenstein și Vogler, i. Neuermarkt. Lucrătorii tipografi, sosijin că națiunea are ochii întorși spre Cameră și acceptă cu nerăbdare darea de sumă a desbaterilor fi iei, sacrificară astadî,aua lorți de repausa și de serbare pentru satisfacerea cititorilor. Romănului. SERVITIA TELEGRAFICII .45.8. ROMANII,I L VIENA. 7. Bucuresci 10 Iulia. ("Întârziată de guvern" 3 Zile, fără a se esplica causa). LONDON, 7 Iulie. Times și Standard zic că nicî Englitera nu pate să aprobe candidatura principelui de Hohenzollern pentru tronul Spaniei, care că speră uă soluțiune pașinică și neîntărejiată. BERLIN. Gazeta germaniei de Nord zice că numai prin declarările ministrului Gramont a arata că principele de Hohenzollern primesce corona Spaniei. Ea demonstră apoi că uni resbele cu Spania sau cu Germania. In acesta privință, ar fi că nebunia și zice că Prusia scre se subordone interesele particulare intereselor naționale; ea déja speră c’uă soluțiune pacifira. MADRID. Candidatura principelui de Hohenzollern se va notifica oficiale puterilorü străine. Oă altă depeștă, sosită, s’asigură, alaltă seră, dérű care nu s’a dată publicității nu se imți din ce causă, arăti băndă, scirea gravă că In Francia resbelulu cu Prussia este considerată ca inaininte. (Serviciuiu privata ale Monitorului). BERLIN, 8 Iulie. — Gazetta Germaniei de Nord, organă semi-oficiale,dice: „Presa francesâ a mers pre departe in privința cestiunii spaniole. Acestă cestiune depinde de decisiunea Cortesilor și nu de dorințele străinilor!!. Guvernele germane, poporale germane, considerându Spania ca liberă pe acțiunile séle, n’de a se amesteca în afacerile séle interiore. Germania nu voesce să impună unu rege Spaniei și nu este nici uă nevoie de a face apel la înțelepciunea poporului germană, ci numai la înțelepciunea poporului spaniol, care, represintat prin Cortese, va pronunția decisiunea sa, Germania va conserva oă atitudine neutră. VIENA, 8 Iulie. — Contraria declarațiunii Ziarelor din Paris, care pretindă că principele Asturiilor este candidatură Franciei și ală Austriei, ciariulă Wiener Abend-Post, organă oficiale, dice că, in câtă privesce pe Austria, uă asemenea afirmațiune este fără temere, căci Austria care a stată totă-dauna forte departe de cestiunea spaniole, va persista în atitudinea sea. TELEGRAME ORIGINALE (Jiariului „LLOYD de BUCURESCI“ Luni, 29 Iunie (11 Iuliü 1870). VIENA, 10 Iuliu. Ministerulü de resbelü a data ordini a pune în stare de resbelü unu numerü de baterii, cumü și a pregăti pentru serviciulu de mare șapte vase de resbelü. MADRID, 9 Iuliu. Guvernul a a presintat Comisiunii permaninte a Cortesilor, epistola principelui de Hohenzollern, la care declară că primesee coróna Spaniei, ln casa cfinda majoritatea Cortesilorű arü vota alegerea sea. RUSCIUK, 9 Iuliu, (laturi iate). Ieri la améri a ínceputö în strada LipscăDie unu mare incendiu, care numai astă-soră s’a pututu stinge. Gamă 120 case au arsu. Bucuresei, ” ^"“,7 1870. I li Ama spusu că candidatura la Tronulu Spaniei a principelui Leopold a silită pe miniștrii principelui Carol se se oprescu puțină în fuga loră spre prăpastia cea mare. £ Astăzi printrună altă mesagiă cititu la Cameră, negă pe celă de la 15 Iunie și reintră în calea constituționale. Prin acestă mesagră miniștrii clcă că „terminată de 15 cicle ” „pentru care deputații au fostă ciisă„maiiespirândă, și lucrările defi £ „nitivei constituiri a Camerei ne- c „fiindu încă terminate, se mai pre i „lungesce sesiunea actuale încă pâ„nă la 3 lună viitoră.“ î Chiară prin acestă mesagiă ministru aă cercuită Camera, nă viociată Constituțiunea. Cu tote acestea se constatămă că decă s’aă supusă la controlulă Camerei causa este âncă fiindă că el speră că multțămită unoră ne’nțelegerî și rătecirî c politice ale unor grupuri din Cameră voră isbuti se-și ajungă scop pură de distrugere pe calea legale. Acestă speranță a d-lui Iepureni,—deși se vede prin feluritele sale manopere cu unele din grupurile Camerei — fuerl, în 8 bună momentă de aprindere, mărturită de primul ministru. Intre- i rupendă pe d. Pascalălise: „ Faceți-vespresiunea majorității adunării și vomă consilia Tronului s. c. 1.“ " I D. Iepurenu speră că Camera, divisată în trei grupuri mai mari și iu trei grupuri mai mici, va fi în neputință da da miniștrilor, nici chiară ună votă de blamă, fiindă că voră fi în neputință d’a se uni ș’a da ună ministeriă. D. Iepurenu a lisă totădeuna că nu suntemă în stare d’a ne guverna noi ânșine, că nu putemă mistui libertatea, guvernementală 1 parlamentariă, Constituțiunea de la 30 Iunie 1866. D. Iepurenu a lisă și a nic © 1 că guvernul actuale nu s’amestecată în alegeri; că luptele, bandele și uciderile au fostă efectele lupteloră partiteloră; și p’acestă termă avu fericirea d’a fi susținută de câțive oratori, între carii celă mai principale este d. N. Ionescu. Alegerile luptă d. Iepureanu au fostă libere și escesele aă provenită din lupta partiteloră. Bandele de pușcăriași pentru d. Iepureanu, suntă deja uă partită politică în România. Așia dură guvernulă ne mestecându-se în alegeri, națiunea S’a pronunțiată în cea mai deplină libertate. Națiunea lucrândă în deplină libertate, produse Camera actuale, a jrei credinciosă fotografiă. i Camera actuale, constată că d. 3 Iepureni a lăsată libere alegerile și că dânsa nu este în stare a dat ună ministeriă din senulă iei. Deci, țara nu pote remăne fără a guvernă. Deci națiunea trunchiată și sfășiată prin partite, nu este în stare, liberă fiindă în alegeri, nici chiară în momente grave, critice și periculose a se ’ntrupi, a ’și da a ună ministeră, a se guverna ea însașî. Deci....................ori cine înțelege restulă. D. Iepurenu remâne pe calea legale. D. Iepurenu arată pipăită Europei că națiunea română nu se póte guverna ea însași, și prin urmare societatea trebuie scăpată cu orice preță. Națiunea română este trebuinciosă ecilibrului europeană. Națiunea română, neputându-se guverna ea însășî, cade în anarhiă decă va fi lăsată se mergă în voia iei pe calea de divisiune. Și ce anarhiă periculosă este aceia în care partitele aă ajunsă a trăi prin bande de pușcăriași și bandele, aă spusă dd. Iepureanu și Ionescu, că suntă ale partiteloră, era nu ale guvernului. Că asemene anarhiă este periculosa forte, și pentru Statele vecine. Deci, d. Iepureanu a fostă silită să salveze cu orice preță societatea română și Staturile vecine. Trăiască Salvatorii Ordinii! E că situațiunea! Representanțî a națiunii cugetați, căci cestiunea ,fiindă pe deplină lămurită, nu mai aveți scuza către națiune și către voi enșivă că n’ați înțelesă, că n’ațî sclută, c’ațî fostă amăgiți. Cugetați, vedeți și ceea ce se petrece în afară cu cestiunea spaniolo-românâ, și au uitați, că 'n bine stră în reă, voi și numai voi sunteți respunzători de sortea României, în acesta gravă periodă a vieței sale. CAMERA DEPUTAȚILORU. Ședința de Dumineca, 28 Iunie. Ședința se deschide la 12 ore. Respundu 93 deputați la apelulu nominalü. Sumarium ședinței precedinte se aprobă. Continuuându-se discusiunea remasă de ieri in privința alegerii colegiului IV de Prahova. D. Nicolae Ionescu, luându cuvântulu opină că nu trebuie se se mai intărdie cestiunea. S’a espresa de unii dorința d’a se numi uă anchetă. Ea ânsă n’ar fi de nici uă utilitate. Ceea ce se cjice că trebuie se descoperimu este uă presiune din partea opiniunii publice. Daru fi se descoperimu presiunea administrativă, ne-amü interesa so descoperimü ș’o vomü și face. Déru óre mai putemu sta la îndoială, cându alegerile sunt apărate de opresiune ? Alegerea de a Praova este triumfulu presiunei opiniiuni publice asupra presiunii administrative. Ii pare reu că d. Iepure nu nu e presiune, se se ațeagă cu d-lui despre abilitatea administrativă, căci cei alți miniștrii abia au descoperită ici-calea câteva indiscrețiuni, nu sciu totul, și pe ei îl absolvă. D. Carpu. Ceremii nu absoluțiune, ci dreptate. D. Ionescu, D. Carpu, ministrulu de instrucțiune, n’a avută a face decâtüc’un singuru colegiu alu IV-lea, și profitându de indolința acelui colegii IV ș’a adusă ca deputată p’unü amici alți séți și toți neamu bucurată d’acesta. D. Prim ministru a spus: ieri că, în ceaa ce privesce colegiulu alu IV-lea de Prahov , aflase cu 7, 8 zile mai nainte că vor fi tulburări, și că mai în urmă a mersii pene a se adresa d-luî Filiu scn Filius.—nu sciea disa cumüila chiamă,— ea se-șî retragă Candidatura. Se vede daci décâ ’la cunoscea d-lui sén nu Cuma avea d-luî, d-lu ministru, drepții se ingereze asupra unei persane, unui cetățenO ? Totală dejii cade asupra ministrului de interne, și adînc" facemü unu actü de justiția pentru d-lui. Când, ca particulare îl ti justifică un ti, și ca ministru constatămă că nu putea face astă iei ă !.. (rîsete). Cea ce interesă pe cameră, ea constata decfi amicii nostrii,Ile d Ionescu, decă amicii liberilorü alegatori de la Ploeșca, au trecută peste limitele și prescrierile legii, decă au formată sau nu bande el ș’au coruptă pe cineva ca se scre,de se potă face în libertate alegeri și ca să se constate că aleșii liberi de adîn’aă întrebuințată mijloce reprobabile. S’adusă multe despre alegerea colegiului IV-lea. Mulți din cei cari aă vorbită, aă făcută alusiune la vorbele primului ministru „că colegiulu IV e uă minciună“. D. Prim ministru, respundendă a mărturită că adî numai e uă minciună colegială IV, s’acésta este ună omagiu făcută opiniunii publice! D-sea nici uă dată nu crezută că. colegiulă IV este o minciună. Să nu se supere junii miniștrii; d-sa nu vrea se fiă demagogă liberală, căci desprețuiesce pe demagogii autoritari. Ingerința guvernului in colegiul alfl IV-lea? Dară deca D. I. Brătianu însuși a mărturisită că fără voia sea a influințată în coleg. IV, dére cei alci? Despre ei nici nu mai e de vorbită! Se va ’ntreba însă: de ce coleg. IV trăiaste totă amicii guvernului? Acesta e uă filosofia ce trece pe d’asupra capetelor și miniștriloră. Nu disprețuiți poporală română <Ilie D- Ionescu, adresându-se miniștriloră... are și elă filosofia sea. Elu vă lasă să influințați, dérü vă lasă și totă respunderea, îmi place deșceptarea coleg. IV, căci acestă desceptare e vieța constituțională. De ce eu vă place și d-vostră, d-nî miniștri? De ce nu vă place coleg. IV de Prahova, care direți că e anarcică? Pentru că ne dă unu represintante care vă este cu totulă contraria! Poporațiunile rurale sunt d in adevără conservătore, și acesta pentru că ele au avută totudeuna mai multe beneficii de la țară, de la statula constituită și d’acea toto-de-una ele suntă supuse mai multă administrațiunii. A<fi ănsă începe a se emancipa. Nu mai e uă minciună ; minorele se emancipeză. Coleg. IV de Prahova a trimisă pe d. I. Brătianu ș a solut și ce trimite, căci scia că e unulă din ceî mai tari oposanțî. In Englitera multă timpă autoritățile comunale numină pe deputații comuneloră D. ministru de culte Cârpă se uită fisi la mine, dice d. Ionescu, și repetă frasa că în Englitera multă timpă autoritățile comunale numină pe deputații comune soră. Așia deră se pate ca comuna se trămui ; deputați, sașina făcută și Ploescil. Deci Ploescil potă fi ună clujbă republicană i d-sea sară spăimânta dară fi acesta ai realitate. .(rîsete). 5 Dară i-ară părea și bine, căci acest. I * arii proba că nu mai uă minciună nici chiară libertatea comunală ! ] Ploescil e orașială celă mai românesc din totă țera românască, și sciți de cel Pentru că elă e la polele munțiloră și i leră se opresce totă poporația flotante di Transilvania (aplause). Vreți să puneți acestă orașă sau ptu piciorul dorobanțului " . Deră vreți se vedeți de unde este ingerința? Faceți anchetă, cu tóte că s vede ,că n’aă fostă nesce briganți cei c se zice c’aă făcută ingerințe, cinisceci tățenî liberi și onești (aplause). Asia dareste pentru anchetă, căci prin ea se va constata că libertatea a prinsă rădăcini în eră și că ea nu mai pate fi de nimeni smulsă. D- Al. Lahovari, regretă și d-sea că . Iepurenu uu presinte ca se respundă lui mare oratore Ionescu. (D. Iepurenu intră în sala). Deși tenori fără esperiențâ va respunde d-sea. Valideze Camera a Il-a alegerea d-lui I. Brătianu, sea invalideze-o, numescă sau nu uă anchetă, ministerulö se va supune. Nu va lăsa cnse a se bănui purtarea guvernul! in alegerile de la Ploeaci. A pleda ca Ionescu, este a apledată acasă legitimi și acea scuză n’a că fostin^ La Ploesci n’a existata nici uă umbră de resiune administrativă (sgomote Întreruperi.) In Ploescu s-au facutű escitări; tonulu Presei locale devenise cutezătorii și acesta ba făcută se stea Z^e întregi la telegrafii, la conversate, nu numul cu prefectule și cu drocurore, déru chiaru cu d. Văcărescu a cărui onore face onorea d-lui ArionQ. (Protestări. D. Arionii: D-nu Văcărescu perturbatorii. Zgomote). . Amu statu In conversațiunî neîntrerupte tu d. Procurore de la Ploescî, care e udü Românii da peste Milcova, licențiată în dreptu și care nu avea nicî uă pasiune, ham Lam, ba tu déca a fostö vr’LD( candidați), déca prefectulu a eșitQ din programa arătată de guverne. Procurorele s-a afirmat ca nu, și elü trebuie se fie crezutü. Așia déja nu era nevoie nici de discursuri, nicî de amenințări. Era deschisă așia colegiului alü IV-10 și puteau face cu elü ce vreau. Funcționară nu mai a fi nici să valore în acesta mizerabile stare de azi, cuvinntele lorü nu mai suntu crezute și ne totu plâng, mai mereu de funcționari. Causa e ca a devenita mai preferibire a câștiga 5 franci la arșița sarelui de catü a fi funcționare. Alegera colegiului ale IV-lea, Z'Ce procurorulu, s’a facutu sub înființa funcționarilorü primăriei cari erau delegați, și a pompieriloru deghisați ai primăriei, cumu și sub d-lui Candiano.. . Vă voce: D. Candiano ca pompiaru de* ghisatu ? D. Lahovari, urmándu, .... a d-lui Candiano, a d-lui Stan Popescu etc., cari sugerau pe lângă delegați sau îi Înduplecați, era pe cei mai tenaci amenințândud că-î aruncă pe ferestru. Bată presiunea din colegiulö alu IV*1«3 de Prahova. Guvernulü a statu indiferiote, căci promisese a lăsa libertatea, dérü In aceleași timpii a mențina și ordinea. Ac ésta e in dolința colegiului alu IV-lea? guvernulu a lipsita la datoria sea, ce e drepta după cumv a și fosta acusate, căci pre a stata ioerte. Déju guvernulu era sub influențele celora template la Pitesci. De s’a mănținut el ordinea, nu e că armata S’a retrasu séa că garda din Ploesci a fostă prudiote. A fosta telegrafulö din Bucuresci care a totodata povețe de modestie și moderațiune. Décá acesta guvernu du putea mențina ordinea ’n țară, atunci nu mai putea sta pe aceste bănci. C’uă mână tremurândă miniștrii au iscălita disoluțiunea guardie din Ploiești, c’uă mână tremurândă, déra fermă, căci se putea atâmpla multe în Ploiesci. După disoluțiune au dat satisfacere și armatei, și opiniunii. Justiția judică: ea va condamna pe culpabili și va absolve pe morinți. Câtă despre Ploiescu," guvernul răspunde că nu contestă că acestă oraștu are unui spiriti favorabile unui partizanéu altuia. Nu d-loru énse, au disolvatu consiliele județiane și comunali. D-lorii nu le-au facutu nimicu Pluiesceniloru, ci numai Je an pro»