Romanulu, septembrie 1870 (Anul 14)
1870-09-15
ANULU ALU PATRU-SPRE DECESEA J Administrațiunnea tu F&s&giulh Moman, Ho. L— Hedacțimea Strada Colțea Mo. 48. MARȚI, MERCURI, 15 și 16 SEPTEMBRE 1870 VOIESCR ȘI VEI PTJTE! ABONAMENTE S. n. L. n. Unu anu . ... în capitale 48 districte 58 Șese luni „ » 24 „ 29 Trei luni „ „ 12 „ 15 Ui lună zină „ Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. 6 Unu esenaplarü 25 bafiî. Fnncia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Ausria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 ANUNTItskî L. b. Linia de 30 litere.............................— 40 inserțiuni și reclame, linia ... 2 — SUMIMÉZATE ȘI VEI FI Pentru abonamente și anunțiuri a se adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea diarului In Districte, la corespondenții sei și cu poșta LA IAHIS Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegrain Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: La d-il Órain, Thomas et C-ie Hue Lepeletier, 23. EA VIEN A Pentru abonamente : La d. G. B. Popovicî, 15 Pleischmarkt, Pentru anunțiurî: La domnii Hansenstein și Vogler, 11. Neuermarckt REDACȚIUNEI „ROMANULUI“ Tours, 26 Septembre Grandiosű spectacule!. . . . Francia ’ntregă e’n piciore î Victoria este sicrră pentru Francesc, decă se va câștiga timpu. C. A. Rosetti. SRH VXTXU TELEGRAFICÜ Alili ROMANSIN VIENA, 24 Septembre. Thiers este asceptata de sora aci, el îi va repleca Îndată la Sant-Petersburg; va ședea mai multa timpu la Viena numai la ’ntorcerea sea de la Sannt Petresburg. BERLIN, 23 Septembre. Tours a fost luatu asta^i. TOURS, 24 Septembre. In negoțurile prealabile, Bismark a propusü ca condițiuni pentru Inchiriarea păcei ca tote fortărețele din Alsacia și Loraine, precum și fortul Mont- Valérien, se nă cedate Prusiei; aceste condițiuni au foste privite ca neadmisibile și guvernele francese va adresa uă proclamațiune, elpunându nouele măsuri de sporire a mijlocelore de apărare naționale. TOURS, 25 Septembre. Mai multe lupte fericite pentru armatele francese s’au data total Ziua de 23 Septembre în jurul Parisului. Alegerile municipale au fost amânate. In urma conferinței dintre Jules Favre și Bismark, guvernul francese a adresatöuă proclamațiune în care țice : Prusia VOGSCO Se urmaza ralarile penrtru a reduce pe Francia la starea unei puteri de a doua ordine; ea voiesce Alsacia și Lorraina péné la Metz; condițiunile pe cari le pune pentru Inchiriarea unui armistițiu sunt: predarea Strasburgului și a fortului Mont-Valerien. • Unora asemeni propuneri proclamațiunea respunde prin declararea unei lupte lavrrșionate. BERLIN, 25 Septembre. Bismark, cere ca condițiuni pentru închiriarea armistițiului, predarea Strasburgului și a Verdunului. Aceste condițiuni au fost respinse de guvernele franceze; predarea cetății Mont Valérien n’a fost cerută. TOURS, 25 Septembre. Mare luptă toti (Ziua de 23 Septembre, intre Pontois și Isky Adam. Alte Intâlniri au fost semnalate între țerănii francesî și convoiurî prusiane, unii arminstițiîi și va căuta sex și resiune, îndată ce se va simți în stare. „Deorece, adauge d. de Bismark, Francia ne a sililit de a face resboiuri, cereme siguranță pentru viitore ca despăgubire a eforturiloru nostre.“ FLORENZA, 22 Septembre. — Gazetta oficiale informă că perderile armatei italiane, în combaterea de la Roma, consistă în 21 de soldați morți și trei oficiali prinși. Trupele pontificiale, •*prnpuse de 4,800 indigeni și 4,500 străini, ThCt împreună cu prisonianul unü totalü de 10.700 de omeni. In urma unor desordine causate la Roma de populațiunea alețată în contra gendarmilorü pontificiali, Papa a ceruții generalului Cadorna se trimită trupe pentru menținerea ordinei. Generalnia a aderat la acesta cerere, Servițiu de particularii aici diariului „Lloyd de Bucuresci.“ FERIERE, 23 Septembre, lOj ore sera. Alaltăiere s’a pututu observa de pe înălțimele ocupate de’naintea Parisului, că în stradele Parisului au avutu locö focirî violinte de tunuri și pusei. Pen’acuma nu s’a pututu afla cari au fost partitele saö părțile de parte care s’au luptată. SCHWERIN, 23 Septembre, séra. Telegrama marelui duce comunică : Cu ocasiunea luărei Toulului nici uă perdere din partea Germanilorü. FERCIVEI? 23 Septembre. Garnisóna Tonului, prisonieră de resbelü, conforms condițiunilor: capitulați^ de la Sedan. ECAPAVES, 24 Septembre. (Ofiemio). p, capitulația fortului Toula cădută în mânele nóstre, 109 oficiați, 2140 ómeni, 120 cai, pajurea gardei mobile, 197 tunuri de bronz, și provisiuni forte însemnatare de munițiunî și obiecte de echipare. (Serviciulu private ale Monitorului). BERLIN, 22 Septembre. — Monitorulu prusiană, publică două note ale d-lui de Bismark către ambasadorii Confederațiunii Germanieii de Nord, pe lângă guvernele neutre Cea d’anfâiti, dată de la Reims, în 33 Septembre, pune in vedere necesitatea de a dobândi, la contra unui noi atacű ale Franciei garanții mai bune decâtu buna-voința sea garanții materiali. „Putemu basa cererile nóstre pe impregiurarea de a rădica unu obstacole la veriune atace ale Franciei în contra fruntarilor germane și mai alese în contra fruntarilor Germaniei de Sud, cari sunt neapărate, întindându acele fruntarii spre Vest și dobândindö fortărețele cu cari Francia, ne amenință.“ Cea altă notă, datată de la Meaux, în 16 Septembre, criticându circularea d-lui Jules Favre, țice că Germania nu cugetă a se amesteca în afacerilore interiore ale Franciei deja, pe câte timp, fortărețele de Strasburg și Metz vald aparține Franciei, Francia va conserva, în facia Germaniei, uă atitudine nu de defensivă, ci de ofensivă ; ea va opri orice pace ce s’arü inchiria cu densa ca Bucuresci, 15 Răpciune, 1870. Vedenda mersulu lucrurilor, veeendü figura măreță a Republice francese care, prin mărimea ideieloru ce represinte, domnesce și se nalță chiaru d’asupra nenorociriloru Franciei, în revista nostră d’al-altăierî scriamă: „Ne asceptàmu ca guvernulu Franciei se primescă a două desdaunare de resbelț, căci în definitivu, Francia trebuie se îndure pedepsa de a fi suferită atâția ani unui guvernu care o ducea la peire. Armata francese a plătitu vai! cu prisosa susținerea atâția ani a acelui regime! Déru atâte miliarde, dera derîmarea forturilor, déra chiarü neutralisarea Alsacei și a Lorenei, acestea nu eredemu nici uă dată ca Francia se le primiască, și va preferi mai bine se sacrifice péné la cele mai de pe urmă aparatoriialüiei, cu convingerea că singură menținerea atâta timpű a unei lupte teribile va fi d'ajunsu pertru a nimici tote puterile Germaniei, ș’a permite apoi Franciei se se rădice gloriosă și neumilită de luptă cenușia sângerândă, care’î va șterge și culpa d’a fi îngăduită atâția ani una regiune care a adus-o în cumpena în care se află, și umilirea învingeriloră suferite.“ Ceaa ce prevedeamu, este astăzi una fapta împlinită. Una vesbelă de morte, declarat de întrega națiune contra năvălitorilor, s’a ’ncepută. „Grandiosű spectaclu !“ ne strigă din sînulu Franciei directorele acestui diariu: „Francia ’ntregă este ’n piciore!“ „Luptă între țeranî francesî și convoiurî prusiane," ne cfice serviciulu nostru telegrafică. Asia doru lupta în care Germania s’a incăierată ăncă de la ’nceputu, căci totu ce este validă în statele Germane a luată armele, abia acumă este totă astă-felă îmbrăcioșată și de națiunea francese» acum abia începe „spectaclulă grandiosă“ ală luptei unei națiuni întregi, care a arborată stindariuluî emancipării omului ș’a națiunilor, contra năvălitorilor, luptândusuptă stindariuluî dreptului divină. Vomă vede ală cui va fi triumfală definitivul Vomă vede decă forturile Parisului, cu numeroșii sei apărători, și mai cu semă deca sute de mii de forturi, cari suntă pepturile fiecărui Francesă de orî ce clasă, nu va antrena trufia preoțiloră dreptului divină și nu va face pote chiarü pe servitorii loră de astă dî se véi lá unde suntă condă'șî m 'Veda^dar nu y vtt sângele de câtă pentru propria loră aservire. Acesta este triumfală celă mare, singurulă demnă d’a ’neuuna cu laurii victoriei fruntea măruță a Republicei,naintea căreia tóte națiunile suntă surori și toți cetățianii luptători luptă același stindariu contra despotismului și sclaviei! Ama spusă, în rândurile pe cari te amu citamu mai susu din revista nostră d’alaltăierî, că „singură măn ținere multu timpu a unei lupte învierșiunate va fi d’ajunsu pentru a nimici tóte puterile Germaniei.“ și e că deja că d-nu C. A. Rosetti, în posițiune d’a vede lucrurile d’aprope, spune că „victoria este sigură, decă se va câștiga timpu." Victoria este sigură, pentru că ’nacesta timpu Francia intrega se sedlă și deja hărțuirile necontenite și ’n diferite localități, despre cari vorbescu depeștele publicate mai sus), ne aretă că armata prusiană este obosită printr’uă neliniște ne-curmată și prin perderi de toti felul. Victoria este sigură, pentru că lupta prelungindu-se, ierna care nu s’anunță tocmai blândă s’apropie, depărtarea armatelor de basa germană este mare, prin urmare aprovisionarea forte dificile, și cetăți formidabile ș’apărate de adevărați eroi resista încă tutorii silințeloru ce se fac și spre a le lua. Decă cetățuia Taul a pututu resiste atâta timpu și respinge cu glorie trei asalturi? C ând fi n’avea de câtă tunuri de arama și 2140 de gardi mobili, derit Parisulu, dérü Strasburgulu, dérü Metzuin, cu tóte puterile loru de apărare, se nu putu resiste celu puținil totu atâta timpu și se consume prin acestă singură resistență puterile Germaniei? Acesta ni se pare peste putință! Respingemu ori ce ideie de resbeli civile în Francia, în Paris, și cutezama a desminți de mai ’nainte orice solie prusiană, care ar anunța uă asemene enormitate. Cine se facă uă revoluțiune contra revoluțiunii, chiar atunci cândü inamiculă nu este pe pamentul patriei?... Acesta nu s’a mai vădutü! Déju nu se scie óre — despoții o sciți acesta pré bine — că chiar atunci cândüuă revoluțiune, resbelului civile în fine, este aprópe d’a isbucni, este d’ajunsu a se declara unii resbelu cu străinulă pentru ca veleitățile de resbelu intestină șe fie ‘ cu totulü nimicite ?.............Și se potă óre isbucnită revoluțiune adi în Paris, cându ela este cetatea în care palpită inima Franciei la vederea drapelui republicană, cândü se scie că mai întregii Parisulu este republicană, cândü se scie că chiarü suptü depotismü ela a alesu, c’uă imensă majoritate, tocmai pe acei ómeni cari suntú acii în capulü guvernului ? .. Déru nu vede oricine, ckhtrii‘ oM mar vorbiți de prusianismu, chiar înalții strategici și omeni de staz, cari purta toasturi pentru gloria armelor prusiane, că asemene lucru este cu totul peste putință? Vă depeștă a Lloydului, pe care o publicămă mai susți, spune că Prusianii arăti v&juta dându-se tunuri și pusei pe straiele Parisului, ș’adauge destulă de clar carű fi fostă uă luptă intestină. .... E tocmai casula d’a se dice „flămândulu codrii visézii." Póte c’acele focuri erau încercarea unora nouă arme, menite tocmai a nimici pe privitorii lor, înveseliți de a-,li In nici una ea stiensă vă luptă între concetățiani, avemă cutezarea da face acestă afirmare. Șicum că ’n orî ce casă, chiar în cele mai favorabile Prusianilor, lupta luptă zidurile Parisului va fi lungă și eroică, oferimű arji cititorilorü nostrii carta parisului cu tóte LUCRĂRILE SALE DE APERARE. Pe Scena represintată de acestă cartă, se desfășiară și se va desfășiura marele spectaclu al luptei unei mari națiuni pentru a sfărîma ghiarele unui putericit navalitorü, cari s’au înfiptă pen’aprópe de anima iei. Speramadérit a face uă plăcere cititorilor, dându-le posibilitatea d’a urmări pe cartă mișcările tutorii puteriloru armate, urmărire atâtu de necesarie pentru înțelegerea deplină a peripețiilor marei drame, alü cărui ultimă acta se pute încă se nu fiă jucată suptü ziduirile Parisului. Spațială, ocupată de planul Parisului și de esplicările de cari este însocită, ne pune în imposibilitate d’a pute respunde acta modului în care esploateză Pressa, împretdă fără cruțare colonele sele. Gestiunea isgonirii betrănului Italiană Bidischini. Pentru adi atâta numai puteru elice, că, chiară de S’ar fi făcută de orî ce culpabile d. Bidishini faoiă cu coreligionarii se poiticî privi din Italia, acésta nu pate pe guvernulu românescă, și isgonindulă, relă a călcată în modulă celă mai nerușinată și legile țerei, și vechiele și frumósele datine de ospitalitate ale României. Bine ... se exhemă ca Pressa, ă Bisdischini a fostă ună bătrână înrăutățită , déra junele confrate ală nostru din Italia, d. Alesandru Panozzi, pe care guvernulü l’a isgonită a-l altăierî din România, și elă a trădată pe Orsini, pe care guvernulü și-a dato, se vede, misiunea da’lă resbuna ? . . . E că deru uă nouă fără-de-lege, mă nuoă ultragiă făcută datineloră naționale, și suntemü fericițî d’a juté da celă puțină noi ospitalitate, în colonele diarului epistolei pe care ruuele nostru confrate și consangiană ne oi adreseză în momentul ă d’a fi isgonită d’uă putere nelegiuită, de pe ospitaliabulă pământăală a României. „Loc. Colonelu Antoniu Costiescu anunță cu plăcere tutorii rudeloru, și amiciloru sei căsătoria sea cu domna Alesandrina Salimen. Ceremonia religiósă se va sevârși Joul, l7/29 ale curentei, în biserica Crețulescu, calea Mogoșoaiei. GARIBALDI. Dinluna lunga arliciu, publicată la duarulü Movimento, resuții cu Garibaldi e asceptare, dinmalu la Lyon, prin depeșia prefectului d. Challemel-Lacour. D. Challemel-Lacour sine d-lui Canzio, ginerele lui Garibaldi, la Geneva: „Asceptàma mereu pe Garibaldi; înrolările urmeza. Vine? Ce face? D. Canzio trimite în acesta privință uă telegramă lui Garibaldi la Caprera. Telegrama e oprită din ordine ministeriale, in virtutea articlului 20 din reglementuli telegrafice, care Jice c autoritatea are drept, da opri trimiterea telegramelorü „cânda sunte periculose pentru securanta Statului, contrarie regiloru j,ereî, ordineî publice saö bunelorü moravuri.“ Cu loto astea Garibaldi serie d-luî Danzio următorulu biletu : Caprera, 13 Septembre, 1870. Scumpulu mea fiu, N’amo nici une responsu de la guvernulu francese; și quella robaccia, care se numesce guvernulu italiano, me tine prisoniarü Ala teü, G. GARIBALdI. Etä ce gasimü in Movimento. Acestu diariu adauge că neutralitatea Italiei e motivul invocata de guverna ca s’opresca pe Garibaldi d’a’sî părăsi insula,