Romanulu, decembrie 1870 (Anul 14)

1870-12-02

Afrudu ALU PATRU-SPRE­ PECELEĂ A^mlaigtrația Mie» lm g.s&gillaire lotad­­i, fio. I. — Badaoțu­m«», «Strada Colțea Mo. 48. MERCURI 2 DECEMBRE 1870 VOIEROE ȘI VEI Ptrife ABONAMENTE S. n. L. n. Unu anu .... în capitale 48 districte 58 Sase luni „ „ 24 „ 29 Trei luni „ » x­ " ^ Oni lună „ „ Ș „ », . ,6 Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. Una exemplară 25 bani. Francia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Austria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 1 anuntiub­ L. b. Linia de 30 litere. •••••• 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 ARTICLELE NEPUBLICATE SE VORU ARDE. — REDACTORI EUGENIO CARADA. X.UMINEZA­ TE ȘI VEX FI Pentru abonamente și anunți­uri a­re adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea­­ Ziarului In Districte, la corespondinții sei și cu poșta XIIA PATITS Pentru abonamente: La d.­­Darras-Hailegrain, Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiuri: La d-il Drain, Thomas et C­ie­nne Lepeletier, 23. LA VIESA Pentru abonamente : La d. G. B. Popovici, 15 Fleischmarkt. Pentru anunțiuri: La domnii Haasenstein et Vogler, 11. Neuermarckht Administrațiunea „ Românului. “ D-nii abonați din Craiova și dist. Doljin suntu rugați a se adresa, în lipsa d-lui Boreea Radianei, la d. I. Teodorianu, pentru abonamente noue și plata détoriiloru anteriori. Suntu asemene rugate orî-ce persons, cari déto­rescu administrațiuniî diferite sume, a grăbi cu trimiterea, spre a nu ne pune în neplăcuta pa­sițiune d’a reclama prin publicitate. REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRA­ȚIUNEA ROMANULUI primesc o mare numere de scrisori, ale căroru­portii nu este plătită. Se face deja din nou cu­­noscută că scrisorile, nefrancaze vor­ fi riguros, refusate. LISTA DE SUBSCRIERE în favorea rănițiloru Francesî și a familia lorü­lorii. D-luî redactare alu fliariuluĭ ROMĂNULU Domnule redactare. De vă­dată cu acésta, vă înaintezi și din parii’mi, spre înc#agiarea domneloră române, una pca seamă, pe care vă rogă se bine-voiți a o înainta în ajutorulü ră­­niților­ francesi, cărora le datori mă res­­pectută de lupta ce o dă pentru libertă­țile poporeloră, și rogă pe creatorii a­ le da biruință asupra inamiciloră barbari. Primiți, ve rogă, d-le redactare, asecu­­tarea stimei mele. O. Ioană. (Servițiulu privată alu Monitorului) BERLIN, 10 Decembre. — In ședința d’a seră a Reichstagului, legea relativă la schimbarea constituțiunii, cu adăugirea cuvintelor­ de imperiu și imperatore, a fost­ adoptată cu 188 voturi, contra 6. Adresa către rege, propusă de deputatul­ Lasker, a fost­ primită­ în contra dorințelor deputaților democrațî-socialiști. Oă deputa­­țiune de 30 de membri a fost­ alesă spre a merge se presinte regelui adresa în ces­tiune. După acea, d. Delbrück, președin­tele, a anunțiată închiderea ședinței Reich­stagului. VIENA, 11 Decembre. — Ziarele de dimineță anunț­ă că răspunsulă d-lui de Beust la duplica Rusiei, de­și redusă a­serțiunile principelui Gorceakoff, este con­cepută însă în termeni totă asta de con­ciliatori ca și duplica lui Gorceakoff. VERSAILLES, 10 Decembre. (Ofici­­ciale). — După luptele din zilele din urmă, pe cândii trupele nostre de pe lângă Le­ira credeau a se pute odihni, inamiculă, în mari forțe, încercă se iea ofensiva adl. 0 Decembre, dimineță, dară fu respinsă în­să combatere ce­a durată pene sera și în care artileria mai alesă a făcută multă. Una detașamentă de Prusiano, ce ple­case din orașiul­ Campagne pe calea fe­rată, și 50 de soldați de inf­anteriă au fost­ surprinși de inamică și făcuți pri­­soniarî. Craiova, 8 Decembre, 1870. D-luî redactare alu pianului ROMĂNULU. Domnule redactare. In beneficiu­lă rănițiloru ambeloru na­­țiuctiî, germană și francese, s’a esecutată uă producțiune teatrale, prin persone par­ticulare, cu permisiunea autorității locale, care rezultă în 140 franci. Cu onere­vă reuită prin acesta 70 fr., ca jumătate din suma sosa menționată, ru­­gâ­n­­du-vă se bine-voiți a-I comunica la adresa destinată pentru răniții națiunei francese. Primiți, d-le redactare, osebitele mele considerațiuni. Pentru comitată Math. Adolf Hubert. Amploiată la drumului de forfi. Vă damă rom­anä, 1 și jumetate oca scamă. Elena Z. Christovici, 2f 5 drumuri scamă. sshvitiu telegraficu Alili UOBSA SUJIIUH. BORDEAUX, 11 Decembre. — Guver­ nultt și corpură diplomatică aă sosită aici Gambetta anunță de la cartierul­ gene­rale al­ lui Chanzy, cu data de 10 De­cembre, că Chanzy își păstreză posițiunile sale de trei zile, respingându pe Prin­cipele Carol, căruia îi causeza perdem­­ende. Jumătate din armata de la Leira îngagiată pâné acuma, este în­destulă spre a face neputinciose cercările (term­en echec) armatei disului Principe. BORDEAUX, 12 Decembre. — Ua de­­peștă a lui Gambetta din Tours, 11 Decem­bre, din e: „Chanzy a făcută silințe admi­rabili, încununate cu succesă. Elă pro­tege linia rîului Lóira, fără a cede ună degetu de terému. Me ducă la Bourges unde se află armata a doua.“ București,­­ Indrea. Ministerium­ a primitü ieri unu vota de desaprobare de la Aduna­rea Deputaților­, cu ocasiunea in­terpelării d-lui Agarici, în privința unui imposită asupra vitelor­, ile­gale stabilită și percepută de gu­­vernu. De­și d-nii miniștrii au re­cunoscută că interpretarea dată le­gii, prin stabilirea și perceperea a­­celui imposită, a fostă rea, de­și aă arută aerulă că primescă ună votă interpretativă ală Adunării, pe care îlă voră pune îndată în lucrare, și prin urmare de și­nă părută și aci că nu facă din acesta interpelare uă cestiune ministeriale, totuși ori­cine póte vede, după proporțiunea ce d. N. Ionescu a dată desbaterii, după stăruința Ministeriuluî d’a se­amăna cestiunea, că votulă dată ieri nu este că simplă interpretare a unei legi, ci vă curată și netedă desaprobare a Ministeriului, care călcatu-o. In adevără, 0că, în resu­mată, cuvintele d-lui N. Ionescu: „Ministrulă,­­jice oratorele, recu­nosce că s’a călcată legea, că s’aă luată ilegale bani de la locuitori Ce trebuie se facă Adunarea? Se lase a se urma acésta violare ? Este cu neputință. Acestă cabinetă ne-a adusă în mesagiă cuvintele lui Montesquieu despre controlulă le­­giloră și aplicarea loră, și ată că a­­cumă amă suprinsă uuă abusă de putere, făcută de acestă cabinetă, con­­tinuatoră ală unui abusă de putere precedinte. Cetățianii s’aă despuiată fără lege, fără dreptă, de averea lorű. Faptulă este brutale. Ela nu este isolata, ela s’a aplicată pretu­tindeni. Ce trebuie se faca Ministe­­­­rială ca se satisfacă interesele lo­­­­cuitorilo­r violate, opiniunea publică j indignată și legea călcată și des* ] prețuită ? Se facă amendă onorabile. < ■— D. ministru dă din cap[. — A­ ]­dunarea însă, adauge d. Ionescu, i se va face, d-nn miniștri, se vă­­ plecați capulu!“ In urma acestora cuvinte ale d-lui­­ Ione­scu, cu toată cercarea d-lui Bo­­­­sianu d’a le alina efectulă, s’a vo­tată trecerea la ordinea c­ilei, mo­­­­tivată pe speranța că roua inter­pretare a legii se­­ a curma. Nu este țară in lume, unde m­ă asemenea votă, precesă de asemeni desbateri, mară fi considerată de gu­vernă ca să dovadă că nu mai pote merge cu A­dunarea. La noi însă se vede că.d-nii miniștrii du na voiă de ceva și mai directă, și mai positivă, spre a înțelege. Acceptândă­derii ca Adunarea, după cum ă i-a prevestită d. N. Ionescu, se-i facă în fine a-șî ple­ca capulă înaintea legii și a suve­ranității naționale, se trece că la ună altă incidinte, ce­ s’a produsă în șe­dința de ieri. Se desbătea interpelarea d-nului Blaremberg, relativă la construcțiu­­nea căileoră ferate. Și cum­ că desba­­terea va urma a doua <^i, căci ora 5 se apropia, mai mulți deputați au părăsită ședința. Cu tóte aceste s’a cerută și s’a pusă la votă cu bile închiderea discnsiunii. Votarea s’a terminată după 5 ore, fără se se fi prelungită prealabile ședința, precumă prescrie regulamentulă, li­nii deputați, după ce aă votată a­­supra închiderii disensiunii, re­ Jénda că nu s’aă prelungită ședința, și­cum­ prin urmare că votarea asu­pra fondului interpelării nu se mai putea face de­câtă a doua cli­­mă plecată. După proclamarea votului asupra închiderii dirențiunii, adică după 5 ore, biurculă a prelungită ședința și a pusă la votă prin sculare și ședere, cu micuță nu­­­­meră de deputați ce se afla fa­­c­ă, trecerea pură și simplu la or­­­dinea­­ flilei. Acestă procedere, —■ ‘ prin care s’a erusă, s’a evitată vo­­i­tulă majorității camerei, într’uă ces­­­­tiune a sa de importante pentru țeră — constituie uă veghiază vio­lare a regulamentului Adunării. , Lăsăndă la­să parte prelungirea ședinței, căci scrmă că se voră ră­dica contestări asupra orei și că biu­­a roală va afirma că s’a făcută la 3 timpu. Regulamentul ă sa violată i prin chiar o modulă votării asupra­­ propunerii de trecere la ordinea bilei. In adeveră, articlul­ 78, pre­­­­scrie că votulă prin sculare și șe­­­­dere nu se pate face de cătă pen­­­­tru articlele în parte ale unui pro­iectă seă propuneri. Votulă pentru 3 luarea în considerare sau asupra­­ unei propuneri în totale nu se pute a face de cătă prin apelă nominale înscă prin bile. Prin urmare, o repetită onouă dată, votulă dată eri, deși s-a admisă ca regulată, nu póte fi considerată moralicesce ca astă-felă, și ne este permisă a flice, cu dreptă cuvântă, că opiniunea Camerei nu s’a es­­presă în cestiunea căiel­­ ®i ferate; ea a fostă înlăturată prin treia manopere pe care nu voimă a o califica. Ne mirămă cumă în ședința de astă­ dî nu s’a rădicată protestări contra unui asemene președinte, care póte de­veni forte periculosă pentru Adunare. Sperămă totuși că printr’un nouă in­terpelare sau propunere, Adunarea va căuta a repara greșala făcută și a exercita cu seriositate acelă con­trol, pe care i-lă cere întrega națiune, care vede cum se înlătură contractul, cumă își bată jacă concesionarii de interesele țerei, și acesta cu înalta aprobare a puterii executive. Vomă discuta, într’ună numeră viitoră, aretările făcute în Cameră de­­ ministru în privința acestei însem­nate cestiuni. Vomă areta atunci din nou cumă guvernală a măn­­ținută, contra votului Camerei din sesiunea trecută, traseălă de 140 kilometre pentru linia Piteșci-Cra­­iova, spre a ocoli Dealul­ Saru și alte dealuri sau văi, și a scuti pe concesionari de construcțiunea unui tunelă și alte’’și lucrări de arte Vomă areta cumă se facă gafele și vomă cerceta din nou déca ele suntă în raportă cu importanța lo­­calităților­, conforme cu cele din Prusia și cu disposițiunile conven­­țiunii teh­nice careservesce de ca­ieta de însărcinări concesiunii. Pen­tru astă­di ne mărginimă a aduce aminte d-soră deputați că de la denșii și numai de la dânșii, țara mai speră uă îndreptare. Ei trebue prin ur­mare se-și facă datoria, se numes­­că uă comisiune de cer­ce­tare par­­lamentariă din sînul­ Adunării, care cu ajutorulu unoră­ameni compe­ting, — din cei neîngagiați în a­­cestă cestiune prin raporturi și acte anteriori, — se lămurescă și partea financiar­ă și partea teh­nică a Ges­tiunii căilor­ ferate, se descopere și se spuie țărei adevĕrulu. Acesta as­­cepta națiunea de la represintanț s ei și sperămă că el nu vor­ înceta asceptarea ei, parte de peștele guvernului francesc, — care, o repetimă, nu se feresce d’a declara francă și leale perderile sale și nu exagereza nici­nă dată avan­tagiele dobândite, —• depeștele rancese, țlicomă, ne facă cunos­cută că jumătate din armata de la Lóira, comandată de generaliul­ Chanzy, ține de mai multe zile în edhec întrega armată a Principelui Carol și-i înfige perderi crude. Cea­­altă parte a armatei, ală cării car­­tieră generale este la Bourges și care mai n’a fostă îngagiată pân’­­acumă, va lua în curânda ofensiva. Situațiunea Franciei nu este dore de­locă asta precumă ne-o presin­­teză telegramele prusace. Otârîrea­uvernului d’a se retrage la Bor­deaux, precumă observă și fiarele străine l'Etoile helge și altele, ne arătă că Francia este decisă a con­tinua lupta și că ea are credință în succesulu armelor­ séle. Trebuie dorit se ne așceptămă la nouă și seriose bătălie, ală căroră resultată finale avemă credința că nu va fi desfavorabile causei libertății și civilisațiunii. Depeștele din străinătate, sosite astăzi, confirmă cele ce amă țlisă în numerele trecute. Chiară acele din Versailles, prin relatarea de noue lupte pe rîul­ Leira, date de numerose forțe francesi, sunt­ ne­voite a recunosce că armata de la Leira nu este asta nimicită pre­cumă se pretindea filele trecute și precumă a voită Moltko se facă pe Trochu a crede, spre a-l să scote din Paris. Ele suntă încă nevoite a mai muta vocea și a nu mai cânta victoriă cu aceeași cute o are ca acumă câte­va zile. Pe d’altă Mai tote Iliariele au publicată­­ filele acestea ună prospectă ală unei societăți de asigurare și credită în România, ce este pe cale de a se forma, suptă numele de Dacia. De­și între personele ce suntă în capulă acestei întreprinderi vedemă unele nume de ómeni, pe cari nu ne­­amă deprinsă a-I vede asociați la fapte românesci și folositorie națiunii, cu tóte acestea ideia d’a forma uă companiă românescă d’asicurare, adică d’a se opri prin acestă modă în țară uă mare parte din nesce însemnate capitaluri, cari astăzi trecă în străinătate, ne pare a merita atenți­unea. De acea­a ne facemă datoria d’a semnala acelă prospectă, ehlămăndă asupra cestiunii luarea aminte a omeniloră competing. Despre noi, ne reservămă a ne pronunța mai categorică asupra acestei afaceri, îndată ce vomă ave Statutele Aso­­ciațiunii, căci prospectură publicată și memorandulă împărțită nu cu­­prindă de câtă nișce considerațiuni generale asupra utilității unoră a­­semeni institute și avantagie foră ce ară resulta pentru țară, când­ ele s’ară­tace de capitaliști români. Copie după petițiunea adresată Sena­tului și Camerei de arestați­ pitestenî, victime de la Mavrodolu. Atrocitățile ce au suferită județuluAr­­geșiă, au întrecută totu, la ce m­ă omă s’ară fi putută gândi. Cr­imele ce s’au «omisă în alegerile ca­merei n’au încetată: ele se continuă până acumă, înainte de a vă nara faptele, luămă îngagia mentală înaintea lui Dumnedeă și d-loră vóstre de a nu arăta de câtă aadevărulă celă mai consciințiosă. Elă se resumă astă-felă: In­­ ziua de 29 Maiu, la ora 7, ne­amă adunată cu toții la biserica Mavrodolu unde urma se alegemă deputați. Fără se se facă cea mai mică nevrânduielă, fără se se dea­uă palmă, fără chiară uă mică

Next