Romanulu, decembrie 1870 (Anul 14)

1870-12-03

1002 mai frumóse sentimente de cart­etățile fragete sunt­ susceptibile. Rîurenii dorit, prin iubirea lorü către copii, m’a învățată și pe mine a vă iubi. Primiți din parte-mi, și cu acestă oca­­siune, vă fraternă strângere de mână. C. I Slăvescu. ROMÁN ÜLD 3 DECEMBRE 1870 STUDII ASUPRA FILIAN­ELORU Datoria publica. (Urmare.) Datoria publică ca una locü impor­tantă în budgetul­ Statului, ea se îns­crie cea antetă în capulă tutoră angaja­­mentelor, ca cea mai strânse obligațiune a Putere!, ca cea mai respectabilă din creanțe, ea represintând o sacrulă depo­­sită a încrederei generale. Datoria publică de­și nu este o ch­el­­tuielă proprie a ministerului de finance se înscrie case în capulu budgetului sau crescândă astă­feră cifra cheltuielelor­ sele, ea are tensă ună caracteru cu to­­tulă generală și corespunde la nisce an­gajamente luate de S tată, sancționate de legi și puse sub scutulă bunei credințe a țerei. Dacă creditulă publică cumă am zisă mai susă a deschisă guverneloră acestă isvoră nesecată de avuție, nu tote­a scrută sa profite de elă. Prin o tendință nesocotită ele a crescută și crescă din a Ji în­­ ji datoria loră fără se scie marginea unde se voră opri. Astă tendință o ve­­demă și la noi, guvernele lăsândă lauă parte teoriele iconomistelor­, a găsită mai ușoră de a împrumuta de­cătă a crea venituri. La începutul­ anului 1859 datoria Sta­tului pentru ambele părți ale României se rădică la lei vechi 28,964,905, sei lei noi 10,727,440 din care 7,582,988 privea partea de dinceco și 3,144,452 partea de dincolo de Milcovă, astăzi însă datoria nostră se ridică aprope la 450 milione lei noi fără ca a«i se intre da­toria rurală; ea se devide în datorie In­ternă și Externă. Datoria internă prove­nită din vechi împrumuturi, resilieri de contracte, condamnări judiciare etc. la începutul­ anului curentă se ridică la 11,934,000 (*) la care se mai adaugă datoria flotantă de lei 46,000,000. Da­toria externă provine din două împru­muturi și din concesiunele căilor­ ferate și a podurelor­ de seră. Se ridică și ea la cifra de lei noi 387,751,000. Celă ănteră împrumută făcută în străinătate a fostă acelă contractată cu banca oto­mană și frații Stern. Scopul­ împrumu­tului, după litera legei, era ca se acopere indemnisarea acordată locuriloră­sânte pentru secularisarea averiloră și 9­­­2 milione pentru cumpărarea materialului necesară armatei; ca sondă productivă pentru Țară nu a fostă de cătă asta de pe urmă cifră căci cea d’ăntâiu nu sa întrebuințată la distincțiunea ei, ce cu totul ă la altă ce­va. Cătă pentru împrumutură Oppenheim nu mai vorbimă nici pentru ce s'a con­tractată nici la ce s’a întrebuințată; am­bele aceste împrumuturi sunt­ amortisa­­bile în cursă de 22 ani. In principă suntemă contra împrumu­­turilor­,­deră vă dată faptulă îndeplinită numai putemă reveni asupra lui; décá énsé nu ne-amă ferită d’a face împru­muturi trebuia celă puțină se recurgemă și noi la acele mijlóce la care a re­cursă alte State creândă o cassă spe­ciale de amortismentu și dotând’o cu fondurele necesare. Suntă multe State care au datorii, cumă și pentru ce le-a contrastată ne este peste putință a o spune, vedemă însă că ele a­rătată prin tóte raidlócele a spori veniturile, a mic­șora cheltuielele și diferința a afectat’o la stângerea datoriei. In acestă condi­­țiune intră mai ântâiă Statutele­ Unite (America) care prin acestă mi­jlocă de­­ la In astă eumă intră și datoria viageră. la 1790 până la 1848 a stinsă că da­­toriă de 500 milione dolari seă 2,665 milione franci; chiară pentru anul­ 1868 escedentulă de 132,800,000 dolari a fostă afectată la amortisarea datoriei. In Ger­mania suntă âncă multe State a cărora escedente budgetare trecu la amortisa­rea datorieloru; acestă măsură însă cere o voință statornică și intelegintă din par­tea guvernăminteloră. In Anglia cassa de amortismentu s’a înființată la 1786 sub Pitt și a durată până la 1829 când­ s’a suprimată. In Francia acestă instituție înființată la 1800 reformată la 1816 esistă și până astă­ dî aducândă imense servicii Statului prin res­­cumpărarea datoriei. Asemene casa de ar fi esistată și la noi și dotațiunea sea nu ar fi fostă atinse, tesaurulă publică ar fi simțită o mare ușurare decă nu alta, celă puțină acea de a­­ scuti procentele și alte chieltuieli care le plătesce as­tă-dî aceloră ce se însărcineză a’î re­trage cu panele espirate; lipsa acesta o vedemă în tóte dilele, ea se esplică prin deficitele ce lasă budgetele nóstre mai în toți anii; cea-a ce nu s’a făcută la 1864 și 1866 se póte face încă astă­zî, căci „Mieux vaut tard que jamais“ și apoi done Case separate, vedemă că funcționeză chiară la noi Casa de Depuneri și cea de secundare a obligațiuniloru rurale, și am­bele cu resursele ce aă nu numai că potă face onore angajamenteloră ce sc a­deră încă după timpă vom­ aduce și tesauru­­lui imense beneficii. Datoria pentru drumul­ de seră Bucu­­resci, Giurgiu și pentru podurele de seră, nu o considerămă ca împrumută, și chiar astă­feră de le am considera, ele sunt­ productive: drumul­ de seră Offenheim este o curată operațiune comercială la care a participată și Statulă, elă nu a garantată capitalul, ci numai procentele de 7­­2 % la care intră și amortisarea, câtă pentru drumul­ de seră Strasberg, caracterul­ datoriei se schimbă, operațiu­nea după noi este ună împrumută făcută de Stată în garanția sea și vărsată în lăd­ele concesionarului spre a ne face ca­lea ferată, pentru ambele aceste datorii avemă a plăti procente în cursă de 90 ani, puindu-ne acu­să în cea mai bună ipoteză că drumurile nóstre de seră ar acoperi cu venitură lară 4­0 % totuși ne remăne de plătită anualeminte­lei 8,865,900 oră pentru durata concesiu­­nilor­ lei 797,931,000. Dacă datoria nostră a crescută așa de multă în 10 ani, dacă ea absorbe în pro­cente și amortismente o sumă atâtă de colosală, tre­bue se ținemă sema și de imensele îmbunătățiri ce s’a făcută în țară în acestă intervală. Vorbindă despre datoria flotantă originea ei după cum ă ne spune d. Joseph Garnier, originea ei este Anglese de unde s’a introdusă în Francia, și alte State și apoi la 1862 și la noi sub titlu de­ imprumutu pro­­vi­soriu. Este în genere cunoscută că încasarea veniturilor­ publice nu merge nici uă dată în raportă cu efectuarea chieltuie­­lilor­; căușele acestei neregularități la noi sunt ă: evaluarea exagerată a venitu­­rilor­, defectuositatea și neaplicarea stric­tă a legilor­ de percepere și lipsa totală de instituțiuni de credită, de aci rezultă că tesaurul­ este mai totă deuna în su­ferințe, în penurie; spre a remedia acestă reă s’a votată legea de la 5 Martie 1862, care a creată datoria flotantă, déra apli­carea acestei legi mai în urmă a deve­nită o adeverată plagă pentru Țară și te­­saură. Intr’uă Țară agricola numai ca nostră, capitalurile țară potă avea o în­trebuințare, acei ce le posede caută si­­guranța și avantagie bune la plasarea lor­; ca siguranță era tesaurulă publică ca beneficiă debândă de 10 și 12 % pe ană. Legea de la 5 Martie acordândă te­­saurului facultatea emiterea bonurilor­ pe termine scurte, cea acordată în același timpă și ună credită de lei noul 148,148 pentru plata de procente și compensarea acestei chieltuieli trebuia se se facă prin procentele ce erau ținuți se verse aren­dașii întârzietori, acelă credită care spo­­rinduse treptată s’a rădicată în 1870 la 3,400,000 și credemă că pene la finele anului va mai crește cu 25%. Dacă A­­dunarea și Guvernulă ară fi fostă mai scrupuloșî, mai avari, unii în acordarea creditelor­ pentru procente alții în paza legeri împrumuturiloră provisorii. Statulă­nară avea astăzi pe lângă alte datorii și pe acea flotante de 46,000,000 n’ar­ fi pusă în acestă posițiune de a vedea esigințele crescândă și a nu putea face onore îngagiamentelor­ sele, și apoi după cum a dis’o d. Manolake Costache decă aceste capitaluri n’ară fi fostă absorbție de Stată ele ară fi venită astăzi, în crasa în care suntemă, se ajute comerțul­ și industria Țarei. Legea împrumuturilor, provisorii, sed a datoriei flotante este ună argumentă mai multă pentru noi că nu sistemul­ financiară este ceă ce neapli­carea sea sinceră aduce relele de cam­­buft‘rimă. Fiindă că am vorbită de datoriile di­­feritelor­ State și ale nóstre, credemă că am aduce m­ă servin­ă lectorilor­ noștri puindu-le în vedere tabloul­ unoră ase­meni datorii în raportă cu populațiunea și curecetele budgetare După acestă tablou în Sinteza u­ă individă plătesce 8 fr. 50 bani ca contribuțiune anuală, în România 14 fr. 58 bani și în Statele­ Unite 69 fr. 42 bani. Analoghia cnse ca datorii ajunge asupra unui individă, în Turcia cu provinciele 63 fr. 79 bani în Francia 314 fr. 4 bani, în România 96 fr. 68 bani, în Statele­ Unite 425 fr. 44 bani și in Statele pontificale 1034 fr. 50 bani. Acumă după normele generale statistice admițându că fie­ce familie se compune din 5 individe, partea unui con­tribuabilă la recete este: în Sinteza 42 fr. 50 bani, în România 72 fr. 90 bani, în Statele­ Unite 347 fr. 10 bani. Când­ aceste State ară hotărî să-și stingă de­finitivă datoria, ună contribuabilă ară tre­bui se plătescă vă dată pentru totă­de­­una, în Anglia 587 fr. 50 bani, Statele­ Unite 2127 fr. 20 bani, Austro-Ungaria 1087 fr., Baden 1209 fr. 45 bani, Ba­varia 1080 fr. 75 bani, Belgia 728 fr. 80 bani, Danemarca 895 fr. 40 bani, Francia 1570 fr. 20 bani, Grecia 1716 fr. 55 bani, Mexicul 1024 fr. 35 bani, Prusia cu confederațiunea de Nord 409 fr. 50 bani, Portugalia 925 fr. 65 bani, Rusia 602 fr., România 483 fr. 40 bani, Spania 1347 fr. 20 bani, Sveția 806 fr. Țările-de-jos­ 417 fr. 60 bani, Turcia 318 fr. 95 bani, W­urtemberg 1144 fr. 90 bani și Statele pontificali 5172 fr. 50 bani 11). Zestrea adusă Italiei de Roma este multă mai superioră de­câtă pre­tinsa zestre adusă de Moldavia României. Spre a închiria acesta relațiune se relevămă și raportulu detorțelor­ flotante către bugete; acestă raportă este: Prusia cu confederațiuna 6^ la sută, Anglia 12f la sută Turcia 27fff la sută, Austro- Ungaria 41f la sută, Francia 44f la sută, Rusia 45Țff la sută, România 68f la sută. Terminândă acestă parte sedicem îm­preună cu Joseph Garnier: „Statele se se ferescă de datorii, căci dobânda datoriei „încarcă irapositulu; impositură sărăcește „mai ântâiu pe contribuabilă și apoi spo­rește chiăltuielile producțiunea rădicândă „prețura productelor” de care consumă­­„totulă nu se póte apropia; împrumutu­rile și datoriele suntă să piedică pro­­ducțiunei și consumațiunei; ele suntă „să causă permanente de sărăcie". A. Duca, vechii directori ale comptabilității generale. (1) Datoriile sunt­ relevate la finele anului 1868, împrumuturile făcute de atunci încoce nu intră aci. I Datoria publică a României relativă la ianuariu 1870. POPULAȚIA RECETE BUGETA- ANALOGIE DATORIA. ANALOGIE RAPORTULU STATELE­R . DATORIE FLOTANT INDIVIDE. RE ANUALE. PE INDIVIDE PUBLICA TOTALA PE INDIVIDE LA RECETE. Anglia cu posesiuni. . . 191,835,000 1,814,799,775 9 46 22,473,147,050 117 50 222,402,500 12 ^ g America (Stat.­Unite) . . 31,260,580 2,170,163,744 69 42 13,299,472,615 4^44 Austro-Ungaria................... 35,553,000 748,452,497 21 05­7,730,168,290 2^40 308,649,174 41­­ g Baden . . . . . . . 1,434,970 38,319,507 26 70 347,113,827 241 89 Bavaria. 4,774,470 217,861,515 45 63­1,031,997,522 216 15 Belgia. ..................... 4,897,800 174,691,700 35­00 713,912,214 145 76 Danemarca . 1,862,800 61,710,295 33 13 333,595,080 179 OS Francia cu colonii . . . 41,113,300 2,056,022,969 50 00 12,923,718,073 314 04 922,746,400 44­­ g Grecia......................... 1,348,500 29,225,101 21 67 462,960,000 343 31 11,700,000 40^ g Balia............................... 25,528,000 804,516,742 31 50 „ „ „ „ Datoria Baliei nu ne este cunos-Mexico............................... 8,287,400 97,475,438 Î1 76­1,697,871,287 204 87 „ „ cută, după budgetu se plătesc e­a­ Prusia cu confed. Nord. . 29,907,000 800,700,871 26 77 2,449,463,265 81 90 52,000,000 6 ^ - m­arii procente și amortismente fr. Portugalia cu insulele . . 8,320,400 103,378,757 12 42­1,540,345,651 185 13 „ „ 359,167,030. ’ î Persia............................... 5,000,000 49,125,000 9­82 „ „ „ „ Are reservă în numerarul franc Rusia cu provinciele . . 80,241,000 1,943,389,751 24 22­9,661,113,408 120 40 885,620,504 451 , 118,750,000­ România. 4,610,000 67,230,512 14­58 445,685,754 96 68 46,000,000 681g Spania cu colonii. . . . 24,616,000 672,015,445 27 30­6,632,600,000 269 44­1,202,604,956 179 . Statele pontificale. . . . 723,100 36,469,058 50 39 748,053,900 1,034 50 Sveția și Norvegia . . . 4,174,000 240,611,280 57 64 673,157,195 161 27 44,890,-580 18^$ Svițera............................... 2,510,500 21,362,632 8­50 „ „ „ „ Nu are datorii. Serbia............................... 1,220,000 14,798,240 12 13 „ „ „ Idem. Țerele de jos” cu posesii. 24,357,000 464,580,370 19 07 2,033,312,217 83 52 Turcia cu provinciele . . 41,115,000 703,295,125 17 10­2,622,963,300 63 79 192,500,000 27* g Wiurtenbergulu . . . . 1,778,400 48,229,550 27­12 407,231,032 228 98 TABLOU de rețetele și datoria publică a diferitelor­ slate in raportă cu populația. LEI B. 675,252 „ 511,637 „ 105,145 48­4,131,66667 750,000 „ 318,874 „ 24,269 „ 260,192 33 370,371 „ 58,310 „ 2,500,000 „ 1,893,71850 335,122 „ 11,934,557 98 20,673,750 „ 30,531.000 „ 10,975,122 55­9,867,990 „ 50,370.000 „ 251,100,000 „ 14,233,333 33 387,751,195 88 DETORIA INTERNĂ Observațiune Amertisabilă la 1871 Stinse în 1870 plătită la cerere Idem Pentru emanciparea Sclavilor. . . . Restă din împrumutură națională . . Restă din deposite judiciare . . . Pentru productele date armatelor. . . Despăgubirea pentru resiliarea concesiunei de bancă Hertz........................................... Cauțiunile arendașilor....................... Diferite detoriî mărunte..................... Condamnări judiciare sentințe definitive la­­ p­si­ribile în 1870 financie și lucrări publice...........................­ . Restul­ datoriei către Godillot .... Idem Restă din fondurile Zappa și Alesandru Ion I. Idem Datoria către Godillot pentru Hale . . . Idem 1871 Pensiuni și recompense naționali . . Ajutore mensuale de la cleră . . Amortisab. în 1871 Plătibilă la cerere sigibile în 1870 Detoria Esternă. Detoria Sternă .... „ Oppenheim.............................. „ Constr. drumului Bucuresci-Giurgiu. „ Podurile de seră...................... . Calea ferată Offenheim calculată pe 219 chilometre...................................... Datoria calea ferată Strasberg calculată pe 930 khilometre aproximativă .... Datoria pentru indemnisarea locurilor sfinte Re capitulațiune. Datoriă internă..................................... flotantă.................................... esternă» 5) Se stinge în 1886 prin amortisare. Idem în 1888 Idem în 1875 Idem în 1880 Idem in 1960 Idem în 1962 11,934,557—97 46,000,000—­­ 387,751,195—86 445,685,753—86

Next