Romanulu, februarie 1871 (Anul 15)

1871-02-01

Din causa serbătorei de asîLToitT diaruli nu va eșimăne. AVII IMPORTANTE La administrațiunea diarului s’au primită următorele grupuri, însoțite de declarațiuni, fără numele trămițătorului: Bechetu, 27 Ianuarie st. n. grupă 115 lei 40 bani, No. 53, grame 160, înregistrată la No. 59, sigiliu P. R. Galați sau Brăila, 11 Decembre, grupă de 29 lei, 27 grame, înregistrată la No. 1456, sigiliu A. B. E. Focșani, 12 Decembre, grupă de 23 lei 50 bani, 24 grame, înregistrată la No. 1977, sig. I. R. Rugămă pe personele cari ne-am trămisă aceste grupuri se bine-voiescă a ne face cunoscute numele d-loră, și a ne trimite acte constătătore de predarea banilor la poște, ca se putemă regula espedițiunea foieî. Subscriere pentru ajutoru familiilor! nenorocite !ori victime de la 29 Mai! cu ocasiunea alegerilor! din Piteșci sub guvernul! d-lui Epureni. De la Craiova sa primită prin d. Pera Opran lei noi 236 după subscripțiunile făcute pe listele comitatului No. 29 și 31. Comitatulü în numele nenorocitelor familii mulțumesce subscriitorilor și alui Opran. Comitatul face apelu la tóte personele din județe ce au primită liste pentru acestă subscripțiune a trimite sumele adunate spre a fi distribuite acelora care după ce au perdută pe sprijitorî famiiloră îară suferă tote miseriile unei ierne grele. In ori ce casă listele se fie înapoiate spre a se putea da ună contă generală de sumele adunate. P. Președinte, Daniil Chirițescu Secretară, Negulescu, cu mare majoritate. La Paris, pene acumu alegerea a 6 candidat din 9 asigurată ; resultatul celorlalte trei alegeri este încă nehotărîtă. La Poitiers, lista lui Thiers trece cu 3/4 din voturi, înscriși frindü 78,281 algetori, și votanți 56,674. La Montauban, lista Uniunii liberale cu Mdeville și alții trece cu 37,000 contra aprópe 22,000 voturi. In departamentul Arriege, resultatulö pen’acum, cunoscuta asecută alegerea listei conservatrice. In departamentul Iodre, în 7 cantone din 23, lista liberale-conservari ce trece cu aprope 37,000 voturi. La Merpignan, ese lista republicană: Emanuel Arago, cu 22,508 voturi; Etiene Arago, cu 18,870; Gutter cu 22,061; Pierre Lefranc cu 20,181; lista oposantă a întrunită 8,900 voturi. In departamentul Hernault, lista fusiunii conservatrice cu Thiers și Dufaure care a aveau o majoritate de 4000 voturi, n departamentul Gironde, Bordeaux dă 75,178 voturi pentru lista republicană și 9,883 pentru lista conservatrice-liberale, resultatulö generală ale departamantului Gironde, afară din 3 cantone, dă 55,334 voturi pentru lista conservatrice-liberale pe care figură Thiers, Dufaure, Decauge și alții( și 32,428 lista republicană; în orașial Bordeaux republicanii triumfă. La Avignon, lista republicană pe care figurază Pin (?) Gent, Depards?) Gustave Naquet trece cu u majoritate de aprope 5000 voturi. SEB.VITXU TELEOSIAFICII AEIA ROMAS Hliui. BORDEAUX, 10 Fevruarie. Din alegeril' cunoscute in 20 de departamente. In 17 au reeșită lista conservatorilor și liberaliloră conservatori. In 3 departamente au fost aleși numai republicani. VIENA, li Fevruarii. A apărută oă proclamatiune a lui Napoleone către francesî, prin care declară că guvernul actuale este fără mandată că el este adevăratul represintante ală națiunii care pu’șî a manifestată regulată voința.1 (Serviniă privată ale Monitoriului). LONDRA, 9 Fevruarie.—Discursul reginei constată armistițiul! Intre Francia și Germania, énsé că resbelul va pute începe din nou peste câteva mile, afară numai decâ moderațiunea și prevederea vor anima pe biligeranțî. Anglia observă uă strictă neutralitate și speră că un pace compatibile cu onórea și securitatea ambor națiuni va ave locű; speră asemenea că resultatul conferinței va fi menținerea dreptului publică, politică generale ală tractatelară, și că revizuirea acestor tractate se va face intr’unö spirit da conciliare spre proba cooperațiunea cordiale a puterilor. In privința Orientului. BORDEAUX, 2 Fevruarie.—La Ora D, lista republicană, cu Gambetta alesă în cap! trece DEPEȘI TELEGRAFICE afișate astăzi de direcțiunea telegrafelor! Despoelie, șese din lista moderată, printe cam Thiers, Trochu, Fremy, Charrette. WILHELMSHÖHE, 11 Fevruarie — Proclamațiunea lui Napoleon către Francesc țjlie: „In facia desastrumî țereî, imperatorele nu póte se tacă. In momentul captivității mele nu puteamă trata despre pace. Am lăsată ca guvernulu reginței, residendă în Paris, se decidă daca continuarea resbelului era necesariă. Se putea încă evita grozăvia nenorocirilor nóstre, dara atunci insurecțiunea isbucnii imperiulă fu resturnatu. Lăsând la vă parte justele mele resimțimente, am făcută urări pentru succesul apărării naționale. Acumu că orice speranță de victorie a dispărută, a venită timpului de a cere comptă uzurpatorilor. Gătă pentru mine, sdrobită de atăta injustițiă și a mari decepțiuni, nu vină astăzii se reclamă nesce drepturi pe cari de patru ori In 20 de ani mi le-ați conferită. In fața calamitățiloru ce ne inconsidră nu este locă pentru uă amicițiune personale, dară, pe cătă tunpă poporală Întrunită regulată în comisiile, nu va fi manifestată voința sea, dezona mea, ca adeverată rapresintante ala națiunii, va fi de a me adresa națiunii și de a’i dice , fată ce este făcută fără participarea vóstrá directă, este nelegitimit; nu este de cătă ună guvernă emanândă din suveranitatea naționale, care, înălțându-se mai presusă de egoismul partitelară, se aibă puterea de a vindeca rănile vostre, de a redeschide inimele vóstre speranței, precum bisericele profenate rugăciuneloră vóstre și de a aduce era în sîmă țere, munca concordia și pacea. BORDEAUX, 10 Fevruarie.— In Sada, cele patru d’ântâia liste republicane ’au alesă, Beauregard, Cahons, Limagrae, cu 36,000 voturi; Pages, Duport, ambeerie, Valon Roland, Ioachim Murat cu 26,000 voturi. In departamentul Creuse, lista republicană nu reușită ; vechia listă conservatore a fostă alesă. In departamentală Hautes Alpes, s’alesă lista pe care figura Thiers, Michel, Duchateau cu u majorititate de 3000 voturi; toți conservatorii de la Nantes, lista partidului conservatore trece cu Evalisse, Gaste. Intriga Vendea alege pe Trochu. In departamentulu Charente,nferieure se alegă Bethmont, Cordilat, republicani; toți ceilalți aparține uniunii iberale, Thiers, Dufaure etc. La Toulon, se alege lista republicană cu Brun, Gambetta, Ledru-Rollin, Barbaro, Lannier, Goumgibering. La Brest și în departamentul Finistere se alege Thiers, Let, Brenvenier, Demarnay, de Chamaylant, de Kirvansen, de Madelair, de Trevensul, de Magegan, de Kermingny, Trochu, de Portante, de Legge. La Lile, lista republicană trece cu uă pătrime mai multă în departamentul Nord, lista monarhică obține uă majoritate de 30 voturi dintr’un loc; golirea urnei s’a făcută încetă și cu greă, lista monarhiei va trece întreagă. BORDEAUX, 10 Fevruarie. — In departamentul Tarn, lista conservatore se alege cu aprope 55,000 voturi contra 18,000. La Agen și în departamentul Lot-et-Garonne trece lis a conservatrice Thiers, Chandordy, Bace și alți cu 58,000 voturi. In departamentulu Dordogne, se alege candidații conservatori. La Djon trei cantone ale orașiului dau 9,000 voturi candidaților republicani, lista lui Thiers obține aprope 2,500 voturi; resultatulu cunoscut! al câtorvva cantone câmpene este cu totul! conform cu acel! de la Dijon. In deparlamentul Morbhian, lista moderată trece 54,000 contral41000 voturi. In departamentul Loire, lista moderată cu Trochu înscrisă, trece; din lista republicană se alege singură Dorian, în departamentul Haute-Savoie se alege lista liberale conciliatrice, în departamentul Bounties du Rhône, resultatulă probabile: cinci candidați ai comitetelor republicane Gambetta Pelletan, Ledru-Rollin, Marcnissa, București, ,J Ferrariü 1871. Interpelarea d-lui N. Blaremberg, relativă la scrisoria publicată de diamele germane și atribuită principelui Carol I, s-a discutată în ședința de la 30 ianuarie trecută. Deși declarațiunile făcute de guvernă au fostă forte îngânate, lipsite d’acea claritate, d’acea francheță cam singure, în asemeni împregiurări, lămurescă situațiunile și potă, pînă la orecare puntă, rechlăma încrederea, ele au constatată totuși ună faptă, acelaa că scrisoria era operea Domnitorului Romăniloră. Ministeriulă a asigurată însă că disposițiuniie de sofită cari au dictatu-o nu mai eshță astăzi. Adîncu mișcați, Adunarea a luată actu d’acestă decarare, și, repetindă espresiunea devolamentului seă către Tronă și dinastiă, cari făcu parte din instituțunile stabilite de constituțiune, a afirmat din nou neclintita sea oftrîre d’a pestra in tactă ,jlisa consttuțiune și a trecută la ordinea jăiei. Desbaterea aupra acestei cestiuni a fostă scurtă. După ce au vorbita D-il Blarembert, Iouă Ghica, președintele Consilului, A. Pascală, I Florescu și N. onescu, disensiunea s’a închisă, des erau înscriși mai mulți oratori cu diferite partite, și Adunarea a pccesă la votă. 92 din 106 deputțl au admisă propunerea de ordine de di formulată în sensul ă aresta mai susă. In urma acelei ședințe, în urma declarațiunilor în ea făcute de puterea esecutivă în urma votului datü de Adunare, ațelege ori cine că nu mai putem eși din reserva ce ne impuseseră lă filele trecute. Ori cari ară fi imresiunile nóstre personali, ori care apreciarea nóstru asupra faptelor și asupra discursurilor pronunțate, nu putemă de cătă a da locă, fără nici ună comentariă, dării de semă a desbateriloră Adunării, lăsândă ca țara se citescă, se nu diteze, se judece. Consacrămă dară cea mai mare parte a foiei nóstre de astăzi aceloră desbateri, și cum pe d’uă parte că satisfacemă dorința cititorilor, era pe d’alta că îndeplinimă uă datoriă imperiosă, punîndu-le câtă mai curînd fl și mai completă luptă ochii națiunii. In ședința de astățil, Adunarea a începută desbaterea alegerilor colegiului III din Bucuresci. Mai mulți din represintanțiî rereînă mersă, în zilele de 17 și 18 ianuarie, la diferitele secțiuni, și s’aă putută asigura, prin proprii loră ochi de modulă cumă s’aă sevîrșită operațiunile electorali. Raportulu comisiunii constatăndu regularitatea alegerii și cerînd validarea iei, a supusă tot d’uădată la cunoștința Adunării câteva protestări, făcute în urmă și venite la guvernărilile după alegere, prin care se denunțaă prezise abuzuri și violențe de tată de felulă. Deși convingerea tutuloră asupra gradului de veracitate al acelor protestări este făcută, deși consciința publică întregă și mărturia d-loră deputați ș’a tutoră cetățenilor, onorabili se rădică contra soră, d-niî Botărescu și Costaforu au avută cute^area, d-loră, cari s’aă ilustrată prin alegerile din 1861, ca și printele din 1869 și 1870, a veni se vorbescă de libertatea alegeriloră și se ceră invalidarea celoră de astăzi, în numele iei. Ună scriitoriă mare adisă, vorbindă d’ună faptă atroce, că era sublime de orore. Cine-va, audindă pe cei doui vestiți colegi ai d-loră Iepurianu și Dumitru Ghica, ar fi putută <^ice că erau subimi de cinismm. Acesta însă i-ar fi ceva noă și mar suprinde pe nimine. Constatâmă numai că adunarea a avută patiință și tăria de caracteriă, pentru care o felicităm, d’a-î asculta iată (jiua și astă-felă continuarea desbaterii s’a amânată pe mâne Marți, mesureloră de precauțiune oi trebuiescă luate, spre a evita uă mare calamitate pentru locuitorii Bucurescilor”. Credemă c’ar fi bine ca se se convuce îndată uă comisiune de cetățiani notabili și de omeni tehhnici, spre a se consulta asupra mit^’locelorü celoră mai eficaci și celoră mai puțina costatorie prin cari s’ară pute preveni reală. Soirî comerciali sosite astăzi în Bucuresci anunță uă mare inundațiune în Viena. In Leopoldstadt și cartierurile basse ale orașiului, apa s’a rădicată abia de susă în cătu nu se póte comunica de cătă cu luntri. In țara nóstra asemeneaă mare cantitate de ninserin a căzută mai în tote părțile. Și cumă suntemă în luna lui Fevruarie și nu mai putemă spera topirea iei treptată, trebuie se ne așteptămă și noi la așia inundațiuni. Părțile base ale Bucurescilor, mai alesă voră fi tare amenințate, căci împrumutură de 10 milione făcută de comune pentru lucrări de utilitate publică, în cari intra și regularea Dămboviței, s’a mâncată totă, în acești doui din urmă ani, fără a se face nimică, asclută nimică pentru asigurarea Capitalii. Atragemü deja de timpuriu atențiunea comisiunii interimarie și a guvernului asupra ADUNAREA DEPUTAȚILOR!). Ședința de Sâmbătă, 30 Ianuariu 1871. Tribunele camerei gem! d'un! imens! și ’mbulzitu numeră de auditori; mulți stau prin curte și pe la intrări. Deputații se consultă în ședință secretă în anticamera sălii de ședințe publice, péna la ora unai dup’amérji, când ședința se deschide, sub președința d-lui G Costaforu, președinte. Presinți 109 d-nl deputați. Sumarulu ședinței de ieri se aprobă fără discusiune. Se citescă comunicatele jilei. D. deputat maioră Boianu își dă demisiunea, pentru neacordarea unui concediu. Adunarea I acordă, după propunerea d-lui L. Eraclide, un concediu de 15 file. D. Ion Bratianu depune oă petițiune a locuitorilor din Calafat, privitore la porturile din Romănia Mică, și anunță să interpelare d-lui ministru de finanțe în acestă privință. D. Bratianu mai observă că sunt deputați noul aleși șî ale căror titluri nu sunt verificate, D. Cogâlnicenu observă că au a se discuta grave cestiuni și represintanții capitalei ară trebui se fie represintați în numeră. La ordinea dilei fiindă interpelarea d-lu N. Blaremberg, i se dă cuvîntul I. D. M. Blaremberg. Ceea ce mă aduce la acestă tribună, nu este încrederea în forțele mele, ci numai importanța escepționale a cestiunii ce-mî propi! a trata și solemnitatea ocasiunii. Rădic! glasul! astă-iiî ca se îndeplinesc!, uă datorie imperiosă, uă datorie austeră și ingrată și acesta fără a’mi face cea mai mică ilusiune asupra respunderii, neajunserilor și primejdielor! ce o însoțesc! fatal!, și pe care declar! că le primesc! mai din nainte, și fără a cere d a le împărți cu nimeni. O fac! fără ilusiuni dar! și fără slăbiciune ! Voi se întreb! pe d. prim ministru și președinte al consiliului, cum! n’a desmințit! Dncă pene acum! prin vocea Monitorului nă scrisore iscălită Carol, și care tace în acest moment! jurul! pressei, scrisóre care nu este decât! pe o două parte un! requisitori! în regulă în contra națiunii și a pactului fundamental, era pe de alta un! program! din cele mai alarmante, și care după mine nu pare se fiă decât apocrifă. Ea e apocrifă, pentru că nu e una măcară din aserțiunile ce conține, în contra căria faptele se nu proteste cu energie. Ea e apocrifă, pentru că nu acela care a declarat! atingêndu pentru prima oră pamântulu nostru că din acel moment! a devenit! Română, ar putea după ce a ținută în mări cinci ani destinele acestei țeri, după ce a împărțită cinci ani bună și roua ei furtună, se dedică că un! puternic! magnetă îl! atrage spre că alta patrie, că acel! magnet! n’a încetat! un! singură minut! de ași exercita influența mea.