Romanulu, aprilie 1871 (Anul 15)
1871-04-01
ANULU ALU CINCI-SPRE DECESE Administrațiunei în Pasagiu!ü Bumanu, $p. 1. — Bodaciliea Strada Colțea, IVo. 42. VOESCE ȘI VEI POTI! A BONA MIZßR^TE IN CAPITALE: unitații 48 lei;’sespinunl 24 lei; trei luni A2 lev; 1 lună, 5 lei. v. IN DISTRICTE: ' # ' “ trei ] Abonamentele între M laji'^'și,16'ale Inuel. Unu. ese «fflarjÂ|/5 ț>. nL. Ajjyroisfra&gld 20. n. franci. Francia, Italia și Anglia, Austria și Germania trimeff anunțuri Anunțiuri, pagina IV,5 linia 30 litere — 40 bani Inserțiuni și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisorile și ori-ce trimiteri NEFRANCATE voru fi REFULATE. — Articlele nepublicate se voru arde. trei îui -i7 jei ș i îuxia. ulei. .. unu aflu. 58 lei.. șeșe luni 29 lei; trei luni 15 leiuăluț^i 61^. SERVITIU TELEGRAFICI ANII ROHAXULUI. VERSAILLES, 8 Aprile. — Adunarea a decisă că toți primarii vor fi numiți de consiliere municipali. Comisiunea propune ună noă amendamentă, prin care se stabilesce ca primarii orașieloru, cari aă mai multă de 20,000 de suflete, se fiă numiți provisoriu prin decretă. Amendamentulu a fost o mare majoritate în biurouri, primită cu Thiers declară că nu va putea remăne la putere, dacă amendamentul ar fi primită de cameră. plarule oficiale publică numirea lui Mac-Mahon ca capă ală armatelor de la Versailles, compuse din trei corpuri, comandate de Ladmirault, Cisey Dubarrais și din reserve suplă Vinoy. Trupele de la Versailles au luat Courbevoie și Mont Neuilly. Lupta urmeza. VERSAILLES, 11 Aprile. — Ună îndouită atacă ală insurgențiloru la 9 Aprile asupra Chatilonuluî a fost respinsă. Canonada a urmată la 10 și ’n dimineța de 11 Aprile, între Mont Vallerien, Neully și zidurile Parisului. Generalulu prusian Fabrice a transferatu cartiarul ă seă generale în Saint-Denis. Favre va merge la Berlin pentru a grăbi inchiriarea păcei, și pentru a asi- REDACTORE EdGEVISTT CARADA. SUBSCRIERE PENTRU AJUTORULU INDIDAȚILOR IJ. Lista No. 2, încredințată d-nei Alesandrina Ion Ghica, Leon Bedard 100 fr., Paul Bedard 100 fr., Benjamin Teranklin Peixotto 200 fr., Charles Kretzulescu 100 fr. Total: 500 fr. Lista No. 44, încredințată din Gr.N. Manu, L. Panou 10 fr., Gr. N. Manu, 20. Lista No. 81, încredințată Administrațiunei Românului Z. Urlățeanu 8 fr., P. Suttzian 10 fr. Stoica Duțulescu 2 fr., S. Marcovici 22 fr. 70. bani. Lista No 20, încredințată dlu: Dr. Davila Zamfirescu 6 ír., G. I. Saffu 3, Victor Gschlacht 10 fr., M. Rindei v. Wien 2 ír., Goeianu 2 fr„ Pildman 4 fr., Iohanna Cloos 5 fr., Trohilu Gschlact 5 f. Ioneseu 1 f., Carcune 1 f., Gustav Rietz 10 f., András Frunah 10 f., Ch. Trauseh 11 f., A. Trausch i0. Lista No. 40, încredințată d-lui Dr. Davila. D-na Ivanca Petrescu 4 f., d-ra E. Maimarolu 4 f., d-ra. M. Merișanu 4 fr., copiii Dimitrie, Nicolae și Constantim Maimarolu 3 fr.. Din tipografia „Laboratorilor români“: P. Ispirescu 1 fr., Petre Jeorjan 1 f., M. Leșanu 67 b., V. Manolescu 67 b., T. Mărgăritescu 50 b., N Iordănescu 67 b., P. Vasilescu 50 b. cura pe Bismark de intențiunile guvernului francesc. BERLIN, 11 Aprile. — Guvernulu anglese se silesce a face se intervină trupele germane în Paris. D-nn membrii ai comitatului pentru ajutorulu inundaților, sunt rugați a se întruni Vineri, la 1 oră după amețit, la d. P. Casotti, calea Mogoșbiei, No. 36 (casa Reș) spre a hotărî întrebuințarea baniloră ce s’au adunatu pene acuma. (Servițiulu privată alu Monitorului.) PARIS, 6 Aprile. — Comuna publică următorul decretă: oricine va fi prevenită de complicitate cu Versailles se va pune imediată sub acțiune și se va încarcera; mn juriu de acusațiune se va institui în 24 de ore, pentru a judeca crimele imputate și în 48 de ore juriulu va da hotărîrea sea. Pentru esecutarea unui partizanu ală comunei de către cei de la Versailles, se va esecuta ună numără întreită din partea ceaaltă. Ori ce prisoniarü de resbelă va fi tradusă pe dinaintea unui jiumă, care va decide despre eliberarea sea ca zălogu. Raportul d-lui Clusert dice că gara de la Clamart a fostă ocupată JOUI, 1 APRILE 1871. EVENVEZATE ȘI VEITI ABONAREA IN BUCURESCI, la Administrațiunea jianului. IN DISTRICTE, la corespondințiî sei’ și cu poșta Pentru Anunțțuri a se adresa la administrații.ne. XIA. paris Pentru abonamente : la d. Darraa-Hallegrain, Ru de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurî: la d-nií Órain, Thomas et C-nie Rue Lepeletier, 23. LA "VILESTA. Pentru abonamente: la d. G. B. Popovicî, Fleisch markt, 15 Pentru anunțiurî: la d-niî Haasenstein și Yogler Neuermarkt, 11. București. " ST 1871 5 12 Priarfi Interesulu publica cere se constatama că ministeriulu Tell-Florescu - Costa-Foru - Cretzulescu primesc s a fi apărații și susținută ca și ministeriele Dumitru Ghica și Iepurenu. Acei ași omeni îi apără, aceaași sistemă îi susține. Organule de căpetenia alți ministeriului actuale este tota Pressa, și modul prin care ea dă susține este totă înjuriele și numai înjuriele. Cândăderă nișce bărbați, ca miniștrii mai sus- numiți, cari aă uă ’nsemnătate politică ațâță de mare, pe câtă le este și misiunea, suntă susținuți de către bărbații politici de la Pressa, și numai prin calomnii și injurii, credemă că faptulă acestuia este instructivă și d’uă mare ’nsemnătate politică. Acuma ca și ’n trecută, organul guvernului ne face favorea d’a ne adresa noué înjuriele cele mai alese și mai înalte. Far’ a ne ține sema că mamă făcută celu mai mică atacă personale miniștrilor actuali, că teamă abținută chiară d’a espune faptele lorü politice din trecută, pentru a deduce din ele pe cele viitore. Pressa, în loc d’a combate opiniunile nóstre ș’a de-monstra, că după deusa, ele suntă greșite, ne gratulezâ cu câte 4 și 5 colane de injurii ș’atacuri personale. Cu tote aceste, mărginindu-ne d’uă c’am dată în a atrage atențiunea miniștriloră ș’a publicului asupra acestui fapt, vomă respunde astăzi la câteva din imputările ce ne face Pressa, și vomă discuta cu cea mai mare liniște și cu multă curtenire. din Lăsândă în fursele cele mai alese numerele trecute ale Pressei suă parte din cele ce ne adresezá în Iliua de Pasul, reproduce că aduă parte din revista politică din urmă a tiiarului guvernamentale și dinastică: „Ceea ce ni se pare mai curiosă, este cinismul ă cu care diatulă Românulu de Jou, reproduce articule întregi din ziarele austro-maghiare, fără a le face nici uă comentare și fără a protesta contra unor puncte injuriose ce se aruncă asupra țarei nóstre. Ea âtică Românulu, —rădată așa de furiosă contra presei austromaghiare — se pace a fi a fi de acord în conjecturele aventurate de diare ca Lloyd din Pesta. Dacă acestă diară ungară, între altele, recunoste numai Turciei dreptul de a interveni cu oștire în România, la casă de turburării, conformă tratatului din 1856, elű aventureză, pe lângă alte prognostice, și opinia că ar fi esistândă în principate „uă partită considerabile care voiesce a supune din noă esaminări, cestiunea un vei Moldovei și a Valahiei“ (cui e fem. codrii viseză!). „— Intrebămă pe Românulu: cumă a putută se reproducă în colonele salenisce asemenea opinii austro-maghiare fără a le combate ? Mai întrebă mă pe Românulu cu pletele lungi și pe Informațiunile cu ochelarii pe nașă, cunoscă d-loră, scră tote, câte suntu în ceră și pe care pămenză, acelă partită considerabilii (?) ce pretinde Lloydul Pestei că ar fi esistândă în România? „Era ună timpă,—și pe atunci amicii Românului erau la putere,—cândă acestă diară, (care schimbă politica după venturi și interesă meschină de partită), făcea din numele de flohenzollern ună obiectă de cultă pene la adorațiune și spaima Austro-Maghiarilor. Paginile Românului din 1868 suntă de fadă. După acestă fiară, numele de Carol I era — precumă și este în adeveră — scutulă de apărare contra anarhieî și învasiei străine. Pe cândă Românulu ne totă spunea că Maghiarii au Să facă Invasie și se ia în ghită, el opunea acestui pericolu dreptu scutu numele de Hohenzollern, repetândă ca dinastia Domnitorului Carol I este garanția esistinței nóstre politice. Intrebămă pe Românulu celă politică (!?) de cândă situația s’a schimbată ? Ore de cândă Pruso Germania a devenită ună imperiă așa de putinte și pe preponderinte în Europa!? Seu de cândă nu mai suntă țd-niî roșii la putere! „Ceră ce vrea să scie bătrânulü redactorială Românului de politica cea adevărată. Decă amicii d-lui nu mai suntă la putere, mai bine crede se reproducă fără observații articolele din presa austro-maghiară, unde se vorbesce de revizuirea unirei Principateloră de.... abdicări și catastrofe, etc... țficemă deră Romanului ceea ce amăfi să și Lloydului din Pesta: „cui e fóme codrii viseză ! “ Apărători! cei nou! ai Tronului (!credu că miciloculú celu mai bunii de susținere și întărire este d’a pune necontenită în jocu pe principele Domnitorii). Ei credu că întărescii Tronule, spumdă în fiăcare numerü alü diareloru că Domnitorele este atacată de una sau două partite. Ei credu că servescu pe Domnitorii, inventându pe fiecare trimestru câte uă conspirațiune contra Tronului și făcendă, în numele Domnitoriului, poteci de sânge cari se conducă văduvile și copii orfani de la căminulălorii pâne la Palatu. El crede că voru mări iubirea și respectul națiunii pentru Domnitorii, bântuinduîi țera prin bande de pușcăriași, implendű temnițele cu omeni onești și inocinți, și dosariele afacerii Strousberg cu epistole particularie ale principelui Domnitor II. Nu acusămă , fiăcare cu sistema sea, cu opiniunea sea. Decă en să respectamu tote opiniunile, avemu dreptul, se criticămă și se combate cu opiniuniie și sistemele ce le credemu greșite, ș’acesta ame făcute, facema și vomă face. Pressa elice: „Era mă timpă cândă acestă darie, Românulu, făcea din numele de Hohenzollern uă obiectă de cultă și spaima Austro-Maghiarilor.“ Nu scimă căndă Românulu a atacată pe Domnitoră, nu ’nțelegemă asemene ce servițiu facă Tronului nouiiști adoratori, căndă că pe ăurmă se propage că noi ne amă schimbată credințele. Deră chiară decar fi asta, amu înțelege ca Pressa se ne combată, se demonstre că ne încelămă, deră nu se ne grâmădescă cu injurii și se ne numescă renegați. Se pate pre bine ca cineva se se nereda întrună pină ș’apoi se vedă că s’a ’ncelată: cine a uitată acea frase a nostră, cu care furămă pe morte combătuți, de la 1859 și penă la 1866? Acea sublimă rătăcire a nostră, transmisă din Iași prin telegramă : „Domnule este sublimă!“ Căndă éase în urmă vețurămă dace să o mă sublimă dă măna omeniloru celora mai pătați; că se ’nconjură de conseiințele cele mai tăvălite; că lasă ca națiunea se fiă jăfuită și bântuită prin felurite abuzuri; că prin cinismul guvernatorilorű împinge națiunea spre corupțiune ș’o face a nu mai crede în virtute, ba nici chiară în onestitate; cându veelurama că mai toți omenii onești, onorabili și patrioți sunt persecutați și pe fiecare trimestru aruncați în temnițe suptămine în osele acasărî de comploturi și conspirări; căndă vețlurămă că se pune la mezatu averea materiale și morale a țereî, că Statuia s’afundă prin jafuri și datorii, și jurămintele se calcă de către Domnu și toți aginții sei, intrebămă pe orice omü, amă fi fostă pre onești și patrioți decă, puindă persóna nostră mai presusu de interesele generale ale țerei, amu fi strigată mereă : „Nu ne-amă încetată, nu ne putemă înceta nici uădată. Domnulu este sublimă!“—? Scrmă că dinasticii de aui, după ce la ’nceputul Domniei lui Cuza ne dă sfâșiată, fiindă că, întrună momentă de speranțe și ilusiuni patriotice, amă scosă acea amăgită strigare, totă de ușii apoi, căndă Domnula își călca jurămintele și prăvălia națiunea în prăpastie, ne criticaă că nu mai susținemă că Domnulă este sublimă , cu tote aceste noi staruimă a crede că ne amă împlinită datoria de omü onestă, cănd amă pusă interesele naționali mai presusă de persona nostră. P’acestă principiă, de vomă ave nenorocirea se ne ’ncelămu în viitoriu, cumu ne amă fostă încetată în trecută, nu ne vomă sfii d’a mărturi camă fostă amăgiți, ș’astă ieră atacurile Presset p’acestă teremă voră fi cu totulă în favorea nostră și în deiavorea causei ce s’arată car voi se servescă. Pentru ce, țlice Pressa, publicămă țjisele diariloră austro-magghiare, fără se le combatemă? Acestă a doua acusare este totă atătu de potienitare, cătă și cea d’ântâiă, pentru causa ce s’aretă c’ar voi se servescă. Nu deră noiamă pusă asemene cestiuni, și nimica nu se pote imputa celui care este silită se respundă pentru ca se se apere. Amă reprodusă articliî din jiariele austro-maghiare, fiindă c’amă crezută că este interesulă națiunii ca ea se scie ce se zice despre densa, ce se pregătesce în contra iei. Mărturimă Öusa c’amă credutu că cei carii suntă sinceri susțiitori ai guvernului ș’ai Domnitoriului ne voră mulțămi că neamu apținută d’a respunde diarnelor din Viena și din Pesta. Organulă guvernului nu crede totă asta íelu, și ne ’mboldesce a vorbi. Nu vomă satisface, énse parte, d’uă camu dată numai în Vomă fi mai înțelepți de câtă organele miniștrilor, și ne vomă mărgini numai în a rădica ună mică colță ală velului, și acelua chiară forte puțină și cu multă delicateță. Ce dice Neue Freie Presse ? „Poporulă română este cădutu printr -un tirania secularie și hidosa“. Ce puteama respunde noi la acestă acusare ? Că n’a fostă tiraniă ? Nu, căci ea a fostă și se svorealesce pentru a reveni. Se denunțiâmă pe cei carii au susținută și susținu tirania ? Deru acesta amă făcută-o în timpă dumă pătraru de soclu. Ș’apoi n’aru fi șli să are Pressa c’atacări personale pe patronii iei? Ce mandice Pressa austro-maghiară ? „Una guvernă bună trebuie se pună „străini în tote funcțiunile cari reclamă „uă responsabilitate seriosă, soliță și activitate“. Ce puteamă respunde la acesta? Că nu este adevărată ? Demü ce făceam ü, decă Pressa ne punea nainte pe Ambron ? Dacă Pressa ne spunea că acestea aă fostă cuvintele proprii ale foștilor consilieri ai Tronului, cari aă numită ș’aă susținută pe Ambron? Și decă respundeama, mar fi țlisă Pressa guvernului actuale că trecemă peste capetele miniștriloră ș’atingemă epistolele particulare puse de către consilierii Tronului în dosarul Strousberg ? Ce mai spune Neue Freie Presse ? „Prin forță s’ară pute pune să punte „peste abisu.“ Decă fjiceama că nu este astăfelă, n’ară fi disă Pressa c’atacămă guvernele Dumitru Ghica și Iepurenu și principiei« guvernului actuale ? Pressa maghiară zicce: „Românii au antipatie pentru Nemți, din causa închipuirii că suntă de origine română. Românii privesc cu invidie la fructele activității nemțescî, la cultura nemțescă, la coragiulu de interprindere nemțescă. Pe lângă acesta se înălțară tóte fantasiele născute din himera unei Daco-Romanii, în giuruiu speranței basate pe neobositele intrigi ale lui Napoleone și astăfelă furia desamăgirii se îndreptă firește asupra Nemților, cari culcară în piciure incelăciunea napoleoniană.“