Romanulu, mai 1871 (Anul 15)

1871-05-01

VGESCE ȘI VEI PGTÉ A. BONA MENTE IN CAPITALE : unii anü 48 lei; șise luni 24 lel; trei luni 12 lei; 1 lună 6 lei. IN DISTRICTE : unú ană, 68 lei; șese luni 29 lei; trei luni 15 lei; un lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 18 ale lunei Unii exemplara 20 bani. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci.) ANUNȚIREÎ Anunțiuri, pagina IV, linia 30 litere — 40 bani Inserțiuni și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisorile și ori-ce trimitere NEFRANCATE voru fi REFULATE. — Articlele nepublicate se vor arde. ANULU ALU CINCI-SPRE PEDELE Adminiatrațiunea in Pasaginift ftonaanfl, Ho. I. — redacțiunea Strada Colțea, Io. 42. SAMBATA, DUMINICA 12 MAIU 1871 LUMINEZA-TE ȘI VEÎPI ARONAREA IN BUCURESCI, la Administrațiunea drumului. IN DISTRICTE, la corespondenții sei și cu poșta Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiune. TA PARIS Pentru abonamente : la d. DarraB-Halleyrain, R de l'ancienne comedie, 5. Pentru anunțiuri: la d-nii Drain, Thomas et C-une Rue Lepeletier, 28. EA VIENA Pentru abonamente: la d. G. B. Popovici, Fleiss Emarkt, 15. Pentru anunțiuri: la d-nii Haasenstein si Tof« Neuermarkt, H. inchiaiarea subscripțiunii PENTRU RĂNIȚII FRANCESI D. Aginte și consule generale ală Franciei ne faci onorea d’a ne adresa următorea epistolă: Bucuresci, 11 Marit. 1871. Dl^^dactore alu diacului ROMANULU Domnule redatore, Amflonare a ve face cunoscută c’amu primită epistola pe care ați luată ostenela d’a’mi adresa, cu data de astăzi, pentru a ’mi transmite lista donatoriloru cari aă depusă ofrandele lor, la administrațiunea Românului, în folosulă rănițiloră ș’alți prisoniarilor francesî. Totod’uă dată ați depusă în cancelaria mea și suma de 2790 fr. 31 pentru a completa suma de 7211 fr. 01 adunați prin îngrijirile d-vostră. Re’ncuindă cu acestă ocasiune sincerile mele mulțămiri administrate de Românului, îmi reservă d’a oferi directă d-ne! Comitele Zoe de Rosetti espresiunea gratitudinii mele pentru partea însemnată ce a avută bunătatea d’a lua la acesta operă de bine-facere. Bine-voit a primi, domnule, asigurarea considerațiunii mele forte distinse. A. Mellinet. Afară de acestă sumă, administrațiunea Românului a trimis o luptă liberare de chitanțe d-lu G. N. Alesandrescu,— casă ariulă comitatului, instituită anulă trecută pentru adunare de ajutore în favorea răniților francesî, suma toale de 1830 lei no! 10 bani, 4 oca trei litre scamă și 9 pachete fără arătarea greutății, cealaltă scamă, care compune partea cea mai mare, a subscrierii a fostă trimisescă comitatului, seă d-luîagate și consule generale ale Franciei, fără cerere de chitanță. Din causa serbătorii populare de 1 Maiu, tipografia fiind închisă, chiaruhi nu va ieși mâne. Bucuresci, 1871 Domnulă Româniloiu a revenită ieri sorá în capitale. Cu bucuriă damă Româniloră acestă scrie, ca se scie toți căci Bucurescu acumă potă adresa Capului Statului denundarea abuzuriloră și fărădelegiloră ce s’aă comisă, se comită și se voră comite din ce în ce mai multă. Ne pare asemene bine că Capulu Statului se află acumă în capitale, ca se potă vedea prin ochii sei, cumă ea este bântuită de bandele de pușcăriași, reorganisate și întărite prin punerea suptă ordinile lui Giambașiu, Popa-Tache, Knezu Cantacuzino, Hamalu, ș. c. l., n însuși prefectului poliției. Ne bucurămă că Capulu Statului va putea cunosce prin Elă ânsuși că d-na Petre Grădișteanu a făcută cunoscută, prin denundare oficiale primului procurore ală tribunalelui de Ilfovu, că prefectură poliției este acumă d’a dreptură încorporată în batalională bătăușiloră și că progresul ă este atâtă de mare astăzi, încâtă pușcăriașii comandă și domniasca, cu propriele sale mâne, esecută înnaltele lord ordine. Ș’aci îndouiala nu mai póte avea locă, căci d. Petre Grăditeanu spune curată și limpede parchetului: „D. prefectuală poliției, uităndă respectură ce se datoresce unui betrănă și preotă, represintante ală divinității pe pământa, &’a purtată asupra nenorocitului preotă Stefan Vlădescu, la estremitățile cele mai necalificabile. Înjurându-lă, lovindu-lă și smulgându-i barba. D. prefectă, lovi de asemene cu mâna sea și pe ceîlalți douî onorabili cetățeni, Dobre Ion și Mihailă Cănescu.“ Ne bucurămă de revenirea în capitală a Capului Statului, căci va putea cerceta și cunosce că bandele sunt atîtți de oficiale încorporate cu puterea esecutive, în eÂt, pentru a nu cădea suptă măna justiției, se sparge dulapul, care conținea actele doveditore ale crimeloru comise, și spărgătorele dulapului este îndată numită prmnă-procurare, eră judecătorele care a descoperită crimele destituită. Se pare bine că Capulu Statului a reintrată în reședința sa, căci aci va putea afla prin foile publice, că prefectură de la Focșani, ca și prefectură poliției din Bucuresci, abătută cu propria sea mână pe trei cetățiani, va putea afla că crima a fostă constatată de către procurorele Ciurea, și că în Focșiani ca și ’n Bucuresci, celă care a descoperită crima a fost destituită și celă care a comis-o este și remăne în caltură represintante ală puterii esecutive. Ne bucurămă că Capul Statului a revenită în Bucuresci căci aci, citindă neapărată tóte foile publice, va putea audi tóte plângerile și suferințele țerei, va cerceta, va descoperi adevâruru și cunoscendă atunci prin Elă eusa-și crimele ce se comită, va putea se se curme, cerendă de la miniștrii imediata dare în judecată a culpabi iloră, și la casă cândă eî n’ar cuteza, temenduse de denunțiarea criminalilor se așeze de dreptulă ce-i dă și datoria ce’i impune articlul 101 din constituțiune, „d’a acusa pe miniștrii sastrămite „dinaintea curții de Casațiune și justiția.“ In ceva ce ne privesce pe noi, acumă ca și a trecută, ne vomă împlini datoria d’a publica tóte fără delegile ce ni se voră denunția, ș’a <jice necontenită Romănilorăuniți-ve pe terămură legalității, sicari fiindn că nu este uă singură putere omenescă care se nu se sdrobéscă pesie ’n sfîrșită d’acea stâncă a totă puterică, piariulă din Bucuresci Onuntele, dice astă di Presset, că mănține scirea publicată că s’a cerută de la Portă uă armată de 30.000 de Turci, pentru măginerea ordinii în România. E că propriele sale cuvinte: „Susținemu de positivă comunicarea ce publicarămă în no. 9 de duminică. „1. Pentru că corespondintele nostru, care ne o dete, este uă personă de multă greutate: „II. Pentru că mai multe jamie aă reprodusă acea comunicare: „III. Pentru că guvernulă, pe care-l privesce, și care era în dreptul ă seă, n’a venită ăncă se denunță disa comunicare. “ Placä-vă, domni miniștrii, căci e că cumă faptele vóstre ve supună chiară la lovirile organelor celoru mai devotate voue. Încă vă revoluțiunp, și din cele mai mari, ș’anunță venindă, și încă cu pași răpedi. Și ceaa ce este demnă de ’nsemnată, progresele iei cele mai mari se făcură în aristocratica Englittză. E că cumă o anuncia Independința belgică de la 6 Mai : „Cestiunea dreptului electorale alu femeelor, s’a presintat înaintea Camerei Comuneloră în ședința de la 3 Mas. Desbaterea a fostă forte seriosă și ea dovedesce că cestiunea acesta își face calea. Ensuși d. Gladstone, deși declară că nu va putea priimi în forma ce s’a presintata propunerea d-lui Iacov Bright, care cerea ca femeele se fie admise la drepturil electorale, totuși nu s’a arătat că s’opune în principiu la uă reformă, ș’a recunoscuții că este în adeverată cestiune ce trebuie studiată. Propunrea d-lui Bright a cădut a éase ea întruni pentru densa 150 de voturi contra 220.“ Pecată că nu s’a acordații deja la noi Gmeelorü drepturi colectorale. Ar fi fostă în adeverii unui spectaclu forte splendid'' și instructivă d’a vede cumu ar lupta eie cu bandele, cu Giambașiu, cu Popa Tache și cu d. prefecții ală poliției! Spre mai bună deslușire despre modulă cumă se facă astăzî alegerile la noi, ne oprimă astădî aci spre a lăsa cuventulă corespondintelui nostru din Ploiesci. Ploesci, 28 Aprile, 187). D-lui redactare alu țliaruluî ROMANULU. Domnule redactare. Sub guvernulă Lascară Catargiu suntemu mai râu de câtă sub statutulă lui 2 Masă. Atunci celă pneină guvernulă dicea francamente: „Se nu ve apropiați de alegerile mele că nu ve suferă“, și toți stamă la uă parte. Și la uă partea stată și d. Catargiu pena ce domnia-sea cu ceilalți români se puseră în capulă mișcării lui 11 Februarie 1866 și prin revoluțiune detronară acelă miserabile regiune. Ei bine, ce face astă-ijî d. Lascar Catargiu ? Se pute pre justifica, că apără dinastia cândi se servă de toți pe care domnia-sea i-a condamnată la 11 Fevrdaria? Astă-seri de apărători dă d-sea dinastii? Omenii corupți, ișiți din temnițe, scă ajunși la porțile lora, bătăuși de meserie etc. etc. Nimeni nu credea că ună bărbată ca d-sea, care avea ună trecută respectabile ,are se ajungă la acte ca cele pe cari le comite astăzi. Nu se gândesc c are d-lui câtă îi vaine acésta putere? Nu are în vedere cum s’aă dusă atâtea alte puteri cu aceleași procederi, și cari acum se căiescă amară de ce aă făcută? Deși tote măsurile sălbatice ce s’aă luată îndată după disolvarea camerei, ne făcea se cunoscem ce are se se petrecá, totuși n’aveam dreptă se acuzămă până ce ele nu se voră h vădută praticându-se. Acum ca alegerea delegaților, colegiului 4 le se făcu, suntemă în dreptă a vorbea că cumă s’a procedată. Primarii comuneloră aă foră chiămați rânduri, rânduri, chiară la la reședință, ca se li se dea instrucțiunile trebuitore. Apoi banii circulară. Agenții electorali o duceau într’uă veseliă. Sub-prefecții numiți ad-hoc, uniformați și însăbiați nu se scie după ce lege, cutrieraă satele, amenințaă și propagaă urgia contra partitei liberale, care a adusă în țară pe Strasberg, ș.c.l. Ciudați dinastici mai suntă actualii miniștrii cândă facă asemeni propagande sclindă că țera cunosce pre bine pe acela care a adusă din Berlină miserabila concesiune Strasberg. Ca se se bage tererea în primarii mai iudeendinți, administrațiunea atacătă se se acuse unii pe proteste absurde, chiămându-se cu mandate la instrucțiune. Pernă comerciante, onorabile, anume Pană Cristea, îlă pune la temniță, după denundarea unui iurtă de cai. Și lucru straniu pe furtă nu’lă arestezá. En se lucrulă înceteza d’a fi straniu cândă se va sei că adminstrațiunea spunea fără rușine că’să va ține închisă pene ce voră trece alegerile, refundă orice garanții sau depusă pentru densulă. Diua alegeri delegaților a sosi. Prin comunele rurali se fabrică numai actele alegerei, uă anchetă imparțiale ară constata adeverulă, eră în Ploiesci bandele și funcționarii ocupă forțe de dimineța cu ciomege și băutură localele alegerilor, în câtă alegătorii nu se mai pot apropia fără a se expune la scandaluri grave. Poliția, dorobanți și totă suflarea funcționarismului servilă este înșirată pe strade și pe la localele alegerilor. Secțiunele fiindă pre numerose bandele nu ajungă spre a ocupa tote posițiunile. Se întrebuințază dor fi alte manopere pentru ca alegerea se nu se facă. La u singură secțiune mai apărată de furia bandeloră se póte face alegerea și sa să delegați d-nii Candiano-Poppescu, Stan Poppescu, Tita Bălăceanu și alții. Omenii și dorobanții poliției voră de formă se se ducă cătună alegătoră pe la secțiunile coprinse de bande; déca alegătorulă se opune, eî îlă tîrăscă pe strade, îlă bată, precumă l’a bătută pe d. Chiru Vasile Plăpămarulă, în ajutorulă căruia aă sărită cetățenii de l’aă scăpată pe căndă era aprope . se-să pună în trăsură spre a lă duce se voteze. Pe ună june îlă rădică de la pofta școlei de băieți No. I unde era secțiunea III, îlă ducă la poliție și să aresteze fiindă că a avută curagiulu are vorbi liberă criticândă faptele loră. Comisarulă polițienescă Stefan, care a provocată scandală la alegerea consiliului comunale de la Noembre, care a fostă apoi dată judecății și acumă readusă în funcțiune, insulta și amenința pe alegătorii cari voiască a’șî esersa dreptulă la acea secțiune. Ei bine, judece acumă d. Lascar Catargiu umilă din autorii Constituțiunei nóstre, are poporulu Română este celă care abuseză de libertățile constituționale? Elăare are nevoie de modificarea Constituțiunii ? Se cugete și se bage bine de somn d. Lascar Catargiu, căci, „apa curge petrele română.“ Primiți, etc. X. UNII COMANDANTE DE GARNISONĂ OCULTII. Oitimii în Democrația de astăzi, Ce-o fi căutândă d. locotenentă-colonelu Costa-Foru, îndată după disolverea fostei Adunări și cândă trupa sea este în altă parte, în orașială Ploiesci? Comandante de garnisonă nu e, căci acestă poștă îlă ocupă d. majoră Paleologu. Prefecții nu e, căci slavă Domnului avemă mulă și acela este prea însemnatură și prea respectatură cetățiană Istrate Negulescu. Și cu tóte acestea d. locot.-colonelă Costa- Foru, dă ordine și ispravnicului și la toți slujbașii și toți ascultă de d-sca ca și caii unui circă de fiica celui care îi juca. Cărei puteri și cărui mizerű, se detorimii acésta minime ? Se nu fie óre d.locot.-colonelă Costa-Foru în Prahova, sabia acria cu care s’a lăudată mînistrulă Costa-Foru la Roman, că are se tac pe alegătorii ce nu voră vota după p’aculă guvernului? Ori ce ară fi ânsă, trebe se se lămurescu câtă mai curânda posițiunta acestui militară, contra căruia ca personă suntemă fericiți d’a nu avea nimică decisă, deră a cărui misiune prin echivocitatea sea a slăbită disciplina, căci amestecă pe ostașiă în politică, și totă d’uodată rănesce ș’uă mulțime de amoruri proprii cu dreptă cuvântă indignate. N’aveți încredere în comandantulă garnisonei ? Spuneți-o curată. N’aveți încredere în corpul ă din garnisonă ? Décá însă n’aveți încredere într’uă corpii, care e departe d’a fi amicul nostru, dară căruia suntemă siliți d’a recunosce și noi și d-vostră că in timpă de 2 ani a fostă modelă de disciplină și de conduită, dacă n’avețî încredere într’un asemenea corpă, ni se ideeă, în care dintre corpurile armatei ați pute se aveți încredere, și atuncî de ce nu înființați posturi de asemenea comandanți de garnisonă pretutindeni, spre a pute mai bine printr’ună astfelă de mijlocă impune voința d-vostră autorităților militare și civile, ca, cu perderea prestigiului disciplinei și a moralității armatei, se câștigau câțiva deputați și câțiva partizani. Prefecți oculți sciamă c’aă esistată în România, dâră de comandanți de garnisonă n’amă audită până acumă. PRIMUL AVERTISMENT DATA DE JUSTIȚIE MINIȘTRILOR CRIMINALI Ș’AGINȚILOR OLORÜ. Cine nu cunosce cruzimile și mișeliele ne mai auzite, comise în Giurgiu de autoritățile publice, cu ocasiunea alegerilor din anulă trecută , și anume: cumă prefectură și procurorulă, însoțită de o știre cu baioneta întinsă, năcălcată, fără a fi chrămați de cel în dreptă, sanctuariulă colegiului alegătoriloră, cumă a maltratată, bătută și alungată pe pacinicii alegători, și cumă a făcută apoi cu baioneta un simulacru de alegere pentru candidaturu guvernului. Majoritatea alegătorilor o protestă la Cameră. Ea rândui anquetă parlamentară. Anqueta constată tóte nelegiuirile. Ia Cameră însă numai are 60 contra 40, în loc de două treimi, aă votată pentru invalidare, oeră de altă parte, guvernulă fu invitată d’a da în judecată pe prefectă și procurară. Ministrul Cariagdi, conformă votului Camerei, dete ordină formală procurorelui generală de pe lângă curtea de apelă de aici, d’a chiama în judecată pe ambii criminali. Alaltăder! Marți se înfocișră, cumă aflămă, acésta caută importante. Fotolială ministerialu publică era ocupată de însuși procurorulă generală Dr. Borșă. Partea civile era represintată de Dr. A. Papiu Ilariană și de Stoenescu , acuzatură, de Dr. Lahovari, Dr. Cantili și Pală. Arare oraă fostă la curte desbateri mai importante și mai instructive. Procurorele generale, contra ordinului formală ale ministrului întemeiată pe votul Camerei, a găsită cu cale de a disculpa elă însuși pe prefectură Pereță, cerendă de la curte cacesta se nu fie citată și judecată, ci se se chiame numai procurorulă Scurtu. Ce e dreptă, ministeriulă se schimbase, și din procurare generală în requisitoriulă se spune că condeiulü seit este sclavii. Asupra unei interesante cestiuni prealabili puse asupra acestui punt de d. Papiu, Curtea decise că Pereță nu e dată în judecată, prin urmare acțiunea publică asupra prefectului remâne liberă și deschisă pentru viitoră. Procurorulă generală va respunde la timpă pentru cea lăsată în nelucrare în privirea d-lui Pereță ordinulă formală ală ministrului. Procurorulă era liberă d’a cere achitare, dérit, fără contraordine, n’avea voiă d’a da la o parte ordinală formală ală șefului seă pentru darea în judecată a d-lui Pereță. Cu acestă ocasiune, d. Papiu, cu totă autoritatea sea de fost profesoră al procurorelui Borșa, adică câteva cuvinte de învățătură, bine-voitorie de răagere, la adresa acestui procurară ce au jlisă că condeiul ăscă este de sclavă.