Romanulu, mai 1871 (Anul 15)
1871-05-05
ANULU ALU CINCI-SPRE PECELE Administrațiunea In Pasagială ^oioana,Io. L — rredacțiunea Strada Colea, Ho. 42. VOESCE ȘI VEI POTIe abonamente IN CAPITALE : unu anu 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; 1 lună 6 lei. 1K DISTRICTE : unu anu, 58 lei; șese luni 29 lei; trei luni 15 lei; un lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei Unű esemplaru 20 bani. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci.) yVISTANȚXUEI Anunțiuri, pagina IV, linia 30 litere — 40 bani Inserțiuni și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisorile și ori ce trimiteri NEFRANCATE vor fi REFUSATE. — Articlele nepublicate se vor arde. Edițiune de sera DEPEȘI TELEGRAFICE (Servițiul O privată al Monitorului). Ronca. 1 i Maiă. — Ua telegramă a lui Pouyer-Quertier anunțță că s’a suspins tractaturii comerciale intre Francia și Germania, se aplică tarifele aparținând națiunilor mai favorizate. Germania a cumpărații calea ferată a Alsaciei și Lprainei. Versailles, in Maiă. — In Adunare Thiers anunțță că pacea definitivă a fost sub-scrisă ; situațiunea Franciei nu permitea ca condiții mnile puse înainte in preliminariile păcii se devină mai bune. „Nu pote însa se vă pune în vedere instrumentulu păcii. Noua situațiune ne permite a spune că Algeria este îndestulă înzestrată și periculele ce o amenință suntu în parte înlăturate. In urma interpelării lui Martener, privitore la responsură ce Thiers a făcută delegaților de la Bordeaux, Thiers a cerută Adunării unS votă de încredere, oferindă, la casă contraria, demisiunea sa. Votul de încredere a fostă adoptată cu 495 voci contra 10. Berlin, 12 Masă. — In Reichstag, Bismark anunță că, după condițiunile păcii, cea d’ântâia jumătate miliardă este a se plăti 30 zile după luarea Parisului, în numerareseă bancnote engleze, belgiane, prusiane sau olandeze, sau în polițe de prima cualitate; unu altă miliardă se va plăti până ’n Decembre 1871; evacuarea forturiloră Parisului nu va avea locă decâtă după acea plată; a patra jumătate de ună miliardă se va plăti la 1 Maiu 1872; celelalte trei miliarde trebuie se se plătescă până în Martie din anul următoră. o......... Bucuresci, ^ Floraru, 1871 Fericirea s’a revărsată peste guvernă ca undele Siretului peste șesurile pe unde ’și face calea. „Alegerile colegiului I, strigă el, astăzi prin Pressa, s au urmată cu cea mai perfectă liniște. Triumfală este completă. Oposițiunea n’a căpetatu de cătă 4 colegiuri în țară.“ Guvernulă ânsă nu se mulțămește cu arătă. Afundată luptă undele de fericire ale colegiului I, scormonesce în necuratele depuneri ale undelor, și, luândă unu pumnă din ele, se silesce prin Pressa a le arunca asupra tutoră partitelor”. Ecă ce spune: „Simtă încă câteva fapte forte semnificative prin ele înseșî, cari probazi natura manifestăreî țereî. Așii, de esemplu, la colegiulö I de Ilfova, d. I. Brătianu ’și-a pusă candidatura în contra d-lui Dimitrie Ghica, candidatulQ pârlitului ordineî. Amicii d - lui Britianu ’șî-au citit toti ostenela ca se facă a isbuti, conciliabulurî, bileturi tipărite și distribuite pe la alegători, venirea tuturoră la vota, etc. Cu tote astea d. I. Brătianu, ceia subscrisă în faimosulü manifestă de resturnare,a căzută, avendă numai 31 voturi, pe cândă d. Dinu Ghica a avut 151 voturi. „D. Ion Ghica, faimosul noui și fă alu Roșiiloru, și tată subscriitorulă manifestului’ ’șî-a pusă candidatura la colegială I de Teleormană și la Dâmbovija, a căzută ense, cu ui inimă minoritatea, în anbele aceste colegii. D. G. Boerescu s’a alesă la Teleorman și d. G. Cantacuzino la Dâmbovița. „Așia dore éti pén’acum’ cu doul principal subscriitori ai manifestului de resturi pare ca au cujură din colegiulu I, res pinși de alegători, avendu numai câte-va voturi. „Ce e mai multă: la colegiulă I de Argeșiă s’a alesă d. Iepurenu, ceea ce constituie să protestare mai multă contra elementului roșiu, și contra tutoră calomnieloră esploatate contra d-lui Iepurenu. nuelege-va oposițiunea semnificațiunea tutoră acestoră alegeri ? Nu scrme, nici nu credemă că fracțiunile demagogice vorű înveța să dată minte.“ Pentru ce guvernulu, în mijlocul splendidului se triumfă, uită că cei in adevărători, prin libera și sincera voința a națiunii, suntă blânzî și drepți, și uită acesta pân’ a se fos ori se spună cea-a ce scie bine că nu este curatură adevăru? Guvernulă scie bine că „nu este adevărată că d. Ion Brătianu sa pusă candidatura la colegiului-iă de Ilfovă. Scie forte bine că’amicii sei aă fostă departe d’a’și da, cumu zice, „totă ostenela ca se isbutască ș’a merge toți la votă“. Elă scie că’n pre Ziua [alegerii câțiva numai ș’aă propusă a vota pentru d. Brătianu, că mai nici oă lucrare nu s’a făcută și că cei carii aă lipsită de la votă suntu peste uă sură cinci-zeci. Elă scie forte bine că d. Ion Ghica n’a căzutu la Dâmbovița „c’uă infimă minoritate," căci 21 de voturi contra 33 este contrariusă de ceea ce spune Pressa: cifrele îi spună că, 7 voturi numai trecute de la cei 33 la cei 21, resultatulu se schimbă, și 7 indivizi scie bine Pressa că nu ucidă uă partită, precumă nici nu ducă la nemurire mă guvernă. Se trecemă ânse peste tote aceste și se renimă la cee-a ce guvernulă spune că este „mai mulții“. Da. d. Ie putem dobândi la Pitești 26 de voturi, contra 17, era un contra 1, cumS zice Pressa, care scie că 16 din cei presinți n’aă voită a vota pentru candidatură lord, n’am voită ca elă nici chiară în urnă, devenită ună mormântă alu voturiloru, se stă alăturea cu d. iepurenu. Se nu supărămă casé nici aci pe guvernă în cestiune de voturi. Da. d. Iepurenu a fostă alesă la Piteșci. Da, recunoscemă că acestă faptă merită cuvintele: „ce e mai mult“. Mergemă și mai departe și direma: este multă, și forte, forte multă. Sperămă că d’asta dată guvernulă este mulțămitu de mărturirea ce’I dămS. Recunoscându ânsă acesta „mai multă“— mărturită de ânsăși Pressa,— întrebămă pe guvernă, voindă a dobândi acesta „mai multă,“ nu se teme că póte va fi dobândită prea multa ? Ascultați, domni miniștrii, ascultați și cugetați, căci vă vorbimu cu cea mai deplină sinceritate. Nimica nu perde mai sigură guvernele, și chiară națiunile, decâtă acela „mai multă“, mai cu sumă cândă este pré multa. V’ați Zisă : — ar fi unu triumfă mare, decă Iepurenu ar fi alesă la colegiulu I de la Pitesci. Acésta alegere, v’ați zisă, ară dovedi că nu s’a versată sângele Românilor, piteșceni, ar dovedi celă puțină că vinovată a fostă acelă sânge și trebuia se curgă, ea se scape societatea de răulă ce elü îi făcea. Ei bine , acuma, că s’a făcută precumă ați Zsă ; acumă, că triumfalăve va fi pusă, credemil, în stare se puteți cugeta mai cu sânge rece, se raționămă puțină. Ați isbutită—fiă prin oricare mijloce, fiă chiară numai printr’uă simplă propagantă—a dobândi pentru voi voturile a 26 de proprietari mari din districtul Argeșiă. Acei omeni, în dragostea loră pentru voi, în dorulă loră pentru ceaa ce numiți Ordine, au fostă cu voi și pentru voi. Cu minte case a fostă din partede a le propune pe d. Iepurenu ? înțelepții sa se credeți că votul a 27 de alegători de la colegiululiu. póte reda vieța alegetorilor uciși ? înțelepții fu a sili pe cei cari astăzi suntă pentru ordinea vostră, se lovască, chiară în sufletele celoră uciși în alegerile trecute ? Ințeleptii este a sili pe acești 27 de alegători ai colegiului I se plece capulă în josă , cândă voră întâlni pe strade pe socrele și copii orfani ai alegătorilorű uciși ? înțelepții este se hrăniți ura între concetățiani, și cea a ce la rândul nostru zicemü că este „mai multă“ se fiți causa ca, mâne, poîmâne, cândă va trece orbia luptei, se espuneți p’acestî 27 de cetățiani se se descepte în dureri și lupte crâncene cu consciința loră? Și dacă nu puteți simți milă de suferințele la care i-ați espusă, cu nici ună preță nu trebuia se vă espuneți d’a rădica în contra vostră puterea cea mai grozavă a lumei: consciința omenescei! Ințelept, este se degradau și pe alegătorii colegiului, și pe cetățianii din Pitesci, silindă pe aceia a se comunica cu sângele ucișilor, și pe aceștia a pune se curbeze în anima soră rușinea, pene ce ea se producă resburarea? Acesta celă puțină este părerea vostră, și d’aceia nu numai nu ve pismuimu, dară vă plângemă sinceritate d’acerpene triumfuri. Vă plânîn gemă, căci asemene alegeri nu suntu, cumă ziceți — „vă protestare contra elementului roșiu,“ ciuăroșirea Albilor, prin afundarea loră în sângele fraților- soră. Acesta înțelegemă noi că este semnificarea acestoră alegeri, și v’o spunemă in totă sinceritatea, deși sciriS că fracțiunile rupte, prin revoluțiunile poporelor, din tulpina reacțiunii din întru și din afară, u’aă învățată și nu voră învăța nici uă dată minte. Și dovădă încă despre acesta, avemă chiară cele ce ziceți astăzi cândă proclamați triumfală vostru celă mai asolută. In adevără, ce mai voiți acumă? Totă țara s’a manifestată pentru voi, și c’uă unanimitate fără exemplu în lume. Pentru ce dorit, căndtt sunteți tari și nemuritori ca Dumnezeu, cele d’ântâiu cuvinte ce adresațî tutoră partitelor, suntă insulte, calomnii și amenințări ? Pentru ce mai vorbiți din nou de manifesturi de resturnare, de fi acțiuni demagogice, ș. e. l. ? De ce acumă, cândă națiunea v’a învestită cu acei suveranitate, nu sunteți buni ca tăria, și nu procedețî cu cei învinși cumu a procedată națiunea cu voi ș’ai vostru la 1 Iunia 1848, la 24 Ianuariă 1859 și la 11 Fevruariă 1866? Bă ați de s ’mă, căci cu procederile vaste dovedescă pe d’uă parte că nu credți că națiunea s’a manifestată în adeveră pentru voi, era pe dalta c’aveți planuri atâta de ucisetorie pentru națiune, încătă nu vă simțiți tari de câtă cât du veți putea dănțui în totă țăra pe mormintele tutoră partiteloră, precumă ați dănțuită ieri pe mormintele alegătorilor uciși ai colegiului alu Ill-lea din Pitesci, găsescă nimică mai inteliginte și mai dinastică de făcută, de cătă d’a trimite pe d. Colonelă Mărculescă, naintea unei comisiuni de revisiune ! Comisiunea ascultă și acuzarea contra colonelului pentru defăimarea adusă Domnitorului și apărarea, și pronunță deplină achitare. Se nu uitămă că d. Mărculescu este alegătoră la colegială I de Argeșiu și că fu chrămatănaintea comisiunii de revisiune în Zilele de 2 și 3 Mai, pe căndă alegătorii colegiului I votau pentru a aproba uciderea alegătorilor colegiului ala III-l e din Pitesci. In fada cântărilor de triumfă ale guvernului. în Teia unanimității prin care ne spune că națiunea s’a manifesară la deplină libertate și fără nici mă ielă de sugrumare, se trecemă în registrele d^cî încă unu faptă. D. Colonelă Mărculescu fu denunțată acumă câteva dile,— nu șcimS, seűnii voimă a sei de către cine, ca se nu mai damă peste sângele Pitesceniloră —ca să fi rostită întrună stabilimentă publică din Pitesci cuvinte defăimătore contra principelui Carol I, îndată domnii miniștrii nu N’a uitată nimeni că guvernulă, într’unulă din comunicatele sele ce precedeaă alegerile din aceste zile, declara c’a regulată de minune cestiunea Strousberg și c’orî ce se va mai face în acesta cestiune, se va comunica terel prin Monitori. Cumă se face éasé că în urma acestei promisiuni, arbitrii condamnă pe Strasberg la plata cuponeloru pe totă timpulu construcțiunii, și nici până astăzi acea sentință, d’uă însemnătate atâtă de mare pentru drepturile Statului română, nu se vede publicată în Monitorul Ce are de gândă guvernală ? Așceptare resultatul alegerilor, ca se întrebuințeze apoi acea sentință după cumă i-o da mâna,avândă uă cameră supusă ordinilor sale ?.. Podul de la Mărășescu pe Șiretă ală drumului de seră Strousberg a fostă ruptă și luată de apă. Acestă podă era construită în stălpi de zidărie și în seră. El era una din cele mai însemnate lucrări de arte ce trebuiă se fiă pe cala ferată Strousberg. Că crescere de apă a fostă destulă pentru a-l nimici. Din acesta póte vede oricine în ce condițiuni se facă lucrările și ce seriositate aveau raporturile oficiale, carii le declaraă de satisfăcătore. E câtva timpu de cândă Ziarele și corespondințele străine ne vorbescă despre uă seriosă neînțelegere ce se ivise între vice-regele Egiptului și suzeranul ă seă Sultanulă. Cesiunea era totă uă pretensine de violare a suzeranității din partea Kidivului, după părerea Sultanului, și de restrîngerea drepturilor vice-regelui Egiptului, după părerea acestuia. La ’nceputul acestei neî nțelegeri viceregele și aetpuse a pune armata pe picioră de resbelă și a fortifica gura canalului de Suez. Acxistă din urmă măsură mai cu sumă așață forte multă puterea suzerană și provocă mă schimbă activă de corespondință și esplicări. In Zilele din urmă, SultanulStrimise ’n Egiptă pe Navrâs-pașa cu misiunea d’a presinta directă Kedivului obsevațiunile Sultanului In urma acetei visile se zice că ne’nțelegere a s’ară fi netitu, că Kedivulă e gata a revoca măsurile ce provocaseră nemulțămirea Sultanului, ba chiar că va veni erăântuși la Constantinopol spre a presinta suzeranului omagiele sce și a se face astăferă împăcarea deplină. Uă corespondință din Constantinopole, cu data 28 Aprile a Independinței belgice, spune că a doua di generalul Ignatieff, ambasadorele Rusiei pe lângă Portă, avea se mărgă la Sultanulu în audiință solemnă pentru a ’i remite ins mnele ’mpodobite cu briliante ale ordinului sântului Andetă. Pentru ’ntâia dată mă țzaru ală Rusiei trimite să decorațiune unui Suiină. Déci diplomația a nanțată și densa cu progresule generale, apoi de sigură acelă progresă nu’l’ a făcută în ceea ce s’atinge de lealitate. MERCURI, 5 MAIU 1871 EtraISTEZATE ȘI VEI FI ABONAERA IN BUCURESCI, la Administrațiunea diabiului. IN DISTRICTE, la corespondinții sei și cu poșta Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiune. X-A. PARIS Pentru abonamente : la d. Darr&g-Hallegrain, ft de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiuri: la d-mis Órain, Thomas et Onne Rue Leperetier, 28. LA VIEISTA Pentru abonamente: la d. G. B. Popoviel, Fleischmarkt, 15 Pentru anunțiuri: la d-nii Xraasenstein și Vogel Neuermarkt, 11. D-luî Lascar Catargiu, președinte de cONSILIU ȘI MINISTRU DE INTERNE, și un COPIE ZIARULUI „ROMÂNCLU.“ Domnule ministre. Cu venirea mea în Pitesci am luată hotărârea a ve da relație de tóte ilegalitățile ce se comită de către agenții direcți ai guvernului cu ocasiunea alegerilor. Eu, d-le ministre, totă vă stimă, și speră că până în sfârșită veți perde răbdarea, și nu veți mai suferi ca în numele d v. se se violeze Constituțiunea, căci, precum mi-ațî zisă în convorbirea ce amu avută cu prilegiul alegerii membriloru municipali din capitală, nu d-vostră, oare ați votată d’impreună cu mine Constituțiunea, veți tolera—ori din ce partită va ved— trunchiarea mea. Aici s’a inchiriată trei procese verbale că se face propagandă pentru schimbarea formei de guvernă, în urma cărora patru cetățiani din Argeșiu, trei din comuna Arifu, ținută din comuna Furduienii și șapte din Gibea au fost aduși și interogați pentru acestă presupusă propagandă, din cari unii se țină arestați la cazarmă. Douî comercianți din Piteșci sunt arestați la temniță sub acusațiune pentru nedisciplină, ca gardiști, contra legii. Sub-prefectură de Găloșisci a ruptă acte de alegere a delegaților aleși în comuna Furduiesci, numindă d’a dreptură pe alții. Sub-prefectură din plasa Podgoria neisbutindu a face, ca și în comuna Goleșeil, se se alegă de poruncială delegații, a zisă că nu’î pasă de alegerea acestora dupî delegațî, căci elă dispune de 83 de delegați din plasa sea. Permiteți-mi, domnule ministre, se vă întrebă dacă și d-vostră credeți că alegerile suntă libere, și lasă la justa imparțialitate ce vă caracteri să se ’mi spuneți din ce partită suntă acei blasfemați, precum i-au desemnata dv., totă în acea convorbire, carii cugetă a compromite viitorul țărei. Suntă ei din partita celoră ce voiescă menținerea Constituțiunii, sau din partita celoră ce cu orice piață lucrezá pentru violarea ei mergândă până a fi.ee propagandă ca deputaților guvernamentali se li se dea manda imperativă de a cere modificarea Constituții noi și cari se vădă susținuți de impiegații guvernului? Primiți etc. Stefanu Coleseu. DEPUTAȚII ALEȘI LA COLEGIULUI-iă. Argeșiu. — Manolaebe le puteau Brăila. — C. Crețul scu B.,<ăă. — Eugenia Ghica Belgrad — G. Fo<șa. Botșianu. — Nea Mavrocordatu. Bazâă. • V Vlădianu Cuhula. — Gr . Bugescu. Covurluiu. — Lisear Catargiu Dorohoiă. — Plagina Dâmbovița. — Graltscuzino Voijiă. — A. Stilbeiu Falciu. — M. Cogălnicdau Fâlticenî.— N. Gsnea. Gorjă. — Z. Briștanu Ilfovu. — Dimitrie Ghica Iași. — Măvregheni Iliomița — N. Crețulescu Ismail — Tulcanu Mehedinți. — G. Costaforu Muscelu. — Ștefan Golseu Nămțu. — Colonelă Roacovanu Oitu. — George Manu Prahova. — T. Văcărescu Putna. — A Balș Râmnicu Sărată. — C. Grădiștănu Râmnicu-Vîlcea. — A. Lihovari Romimați. — Fărcășianu Roman. — Calimachi Catargiu Tecucî. — Teod. Sturdza. Tutovă. — Man. Costachi. Teleorman. — C. Boerescu Vlaiul. — I. Sturdza. Vlașca. — Tătărajuu