Romanulu, august 1871 (Anul 15)

1871-08-04

Administrațiunea la Pasagiu Id Runi&nr .1«. 1. Redacțiunea Strada Cotica, N­r. 42. ANULU AL CINCI-SPRE­ fIECELE T­C­ESCE ȘI VEI PUTIe t abonamente III CAPITALE : unu anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; 1 lună 5 lei. IX DISTRICTE : unu anu, 58 lei; șase luni 29 lei; trei luni 15 lei; un lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei Unü esemplaru 20 bani. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. Amstria și Germania trimestru 7 fi. arg. (18 franci.) ANUNȚIURÎ Anunțiuri, pagina IV, linia 80 litere — 40 bani Inerți sunt și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisorile ei ori­ ce trimitere NEFRANCATE voru fi URFUSATE­— Ard­elile nepublicate se voră arde.­­ DEPEȘI TELEGRAFICE. (Servițiule privata ala Monitorului). Wells, 11 Augustö. — După am­edă, imperatorele Germanilor­ a sosit­ aci, unde a fost­ primită de imperatorele A­­ustriei, care purta uniformă prusiană. Im­peratorele Germanilor care era în uniformă austriacă, merse se întâmpine pe impe­­ratorele Austriei. Ambii imperatori au continuat și călătoria împreună. londra, 12 August. — Sir Alexandre Cockburn a fost­ numită arbitru ală An­gliei în afacerea Alabama. Paris. 12 Augustă.—Erí, consiliul­ municipale ală Parisului a votată împru­­mutulă de 350 milione, cu unamitate, fără uă voce. Versailles, 12 Augustă. — In Adunare era depusă propunerea centrului stângă pentru prelungirea puterilor­ lui Thiers pe trei ani și cu titlul­ de președinte ală republicei, cu condițiune anse că, daca în acestă intervală Adunarea se va di­­solva, puterile lui Thiers vor­ dura nu­mai timpul­ necesariă pentru constituirea unei noui Adunări. Președintele va exer­­cita puterea executivă ale căreia acte vor­ fi contrasemnate de m­ulți din miniștrii. Miniștrii sunt­ responsabili înaintea Adu­nării. Extrema dreptă a presintată ase­menea că propunere pentru continuarea și confirmarea puterilor­ lui Thiers. S’a cerută urgența pentru ambele pro­­posițiuni. Thiers a cerută asemenea ur­gența. S’a suspendată ședința pe 20 mi­nute și apoi s’a declarată urgența. Sorii din Russia constată că Impera­torele Rușiloră­a priimită cu cordiali­tate pe generaliuiă Le Fio. Ele asigura că Imperatorele a­espresă viul simpatii pentru Francia. Imperatorele regretă demembrarea de Frand­ă a Alsaciei și Lorenei. A demin­­țită asemene scomptură despre uă ali­­and­ă între Prussia și Russia. Purta înțelegândă în sfîrșită calea cea greșită pe care apucase a recunoscută pe noulă Ambasadore ală Eladei, d-nn Th­o upi. MERCU­RI, 4 AUGUST­­ 18Ț1,, LUCUNEZA­ TE ȘI vs! XT ABON .A. H . Jik. IN BUCURESCI, la Adminiatrațiunes­c iariulii. IN DISTRICTE, la corespondinții sei și cu pufft Pentru Anunțiur­­a ne adresa la administrațiune. t.a. paris. Pentru abonamente , la d. Darras-Hallegrain, Buf de Tuaoienne comedie, 6. Pentru auunțiurl: la d-nir Órain, Thomas et C-ni Rue Lepeletier, 23. LA VIENA Pentru abonamente la d. B. Q. Popoviol, fUlt markt, :16 Pentru anunțiurl: la d-n(l Haausesteln șt T# Neuermarkt, 11. București, £ Augusta Ce face Comuna Bucuresciloră cu fân­­tâna sonetății și a averii? Membrii Comu­nei au văsluiă că, de la numirea dumne­­loră și pen’acuma, întru nimică nu ne­amu încercată se le împedicămă m­ersulă, fiă chiară cu drumură de feru americană, intru nimică nu te amă supărată linișcea, fiă chiară căndă voi să se dea în între­prindere împlinirea impositeloră. Membrii Comunei spună că suntă aleși al orășia­­nilorű.éra nu al bandeloră. Asia trebuie se fiă de vreme ce spună sașia este și nimene n’a protestată, afară de d. Kor­­lătescu. El spună âncăj că fiă­care a ’n­­țrunită mii de voturi. Cândă dore fiă­ care ,are mii de alegători și cândă alegătorii suntă mulțămirî, de vreme ce tacă, tăcu­­râmă și noi, pentru ca se nu tulburămă întru nimică armonia și deplina înțelege­re ce esiste între aleși șal ioră alegă­tori. Se ne permită casă doi membrii ca celă puțină pentru fântăna sănătății și a avuției generale, se-i întrebămă din cândă în cândă, ce a­ făcută și ce facă? Analiza chimică a constatată că acea fân­­tână conține bicarbonatii de feru într’uă cătățime extraordinară. Medicii spună că apa acestei fântâne este multă superfora apeloră de la Spa, Bussang, ș. c. 1. Ei spună c’acestă sorginte a sănătății ș’a avuției dă 24.000 de vedre în 24 de ore. D. doc­tore Obedenaru ne-a spusă că anemia bân­tuie atâtă de amară pe Români, nu câtă mai toți sincerescă și despre Inimică nu le mai arde la inimă. Ce facă dorü doi membrii ai Comunei cu acestă fântână, menită a ne msănătoși ș’a da Comunei ună mare venită anuale ? Place domniloră membril cr Românii se fiă bolnavi, sla­bi și nepăsători de ori ce se face și deorî­ce au se face ? Se póte, derii trebuie se le placă celă puțină se mârescă veniturile Comunei cu m­ă milionă și chiară doue mi­­lióne de lei pe ană. Ce facă déru, âncă, vă dată, cu isvorul­ avuției ce țîșâi din mila Domnului? De sigură că Comuna a și numită uă comisiune, compusă de me­dici și de architecți, și c’acea comisiune a și ’ncepută lucrările iei pentru a face totă ce trebuie pentru uă bună splontare a izvorului sănătății și avuției. Pentru ce cise Comuna ține’n taină lucrările iei cele bune? Aici, domni membrii, lăsați mo­destia și spuneți câtă mai curendă pu­blicului numele membrilor, comisiuniî ce au­ numită, și banii ce au­ pusă deja la disposițiunea iei pentru ca se ’ncepă în­dată lucrările ce se cere imperiosă da se face câtă mal curenda. Dumnevostră sciți că fie­care di ce trece este uă mare pagubă pentru sănătatea cetățianilor­ și pentru averea Comunei. Dumnevostră sciți că banii ce va chiăltui Comuna îi vor­ aduce ună venită de mii de galbeni în bani și în sănătate. Spuneți-ne dorit ce faceți , și ce ați făcută deja. N’a­­vețî bani? Déru pentru acésta lucrare sciți bine că n’aveți de câtă se cereți, și publicul­ ve va da totă în 48 ore. Na­ve­ți timpă ? Déru sciți caver­ă încă băr­bați ca do. Davila, Felix, Obedenaru ș. c. 1., ș. c. 1., cari nu suntă încă molip­siți d acea cumplita boiă a lenii ș’a ne­păsării, ce bântuie pe Români în genere. La lucru dorit, domni membrii, căci sciți bine că bărbați c’aceștia voră face iute, voră face îndată și bine. Deră cu epistola d-lui Korlătescu, ce făcurățî ore, domni membrii? Acordat-ați pre bâtăușiu lui Nicolae Grigoriu cea­ a ce v’a cerută? D. Korlătescu v’a spusă că a­­cestă bărbată este din banda acelora „cu carii totu’de-una v’ar fi servită la nece­sități“. D. Korlătescu v’a spusă „că sun­teți datori recunoscință“ acestoră omeni. D. Korlătescu v’a <j*80 S­J 1111 uitați că „póte se mai aveți trebuință de dânșii. * Încă vă dată devit, în numele d-lui Kor­lătescu, a carui epistolă se află în archi­vele redacțiunii, vă ’ntrebămu­, ce s’a a­­lesă cu șandramalele bâtăușiului Nicolae Grigoriu? Nu ’ntrebămă pe d. ministru din întru ce­a făcută, în urma publică­rii epistolei d-lui Korlătescu, fiindă că ono­rabilele d. Lascar Catargi resplătesce hoț­ele și abusurile de totă felulă, numai in cea­ a ce s’atinge de prefecții și suptă­­prefecții domniei-séle, ve ’ntrebămă ânsă pe dumnevóstre, ce ați făcută cu magher­nița bâtăușiului, căci, décá fântâna săne­­tații póte ascepta, fiindă­că Romănia sunt­ anemici, bandele sunt­ voinice și nu potă ascepta. Asceptămă cu nerăbdare res­­punsulă la aceste doue ntrebări de mare interesă generale, și cum­ fiindă că d. Pri­mară, atâtă de onorabile și delicată în simțimintele sale, nu ne va sili se mai publicămă epistola colegului seu d. Kor­lătescu, nici se­ î mai amintimă cele ce ne spune d. doctorele Obedenaru despre efectele cumplitei bete a anemiei, care reclamă mereu forfi, feră, era cu bâte și ierü bâte. Cabinetul­ Radovici se silesce din tóte puterile sale a ascunde Romănilor, cea a ce face și cee­a ce se face. Deși arte ânse suntă silințele sale, căci, în timpii de as­­tă­zi, diariștii redă mai­totă. Asta, spre exemplu, în deșiertă cabinetul, Radovici negă prin Monitoră că nu făcuse din a­facerea Strousberg un cestiune ministe­riale, în facia Capului Statului, puriștii vei jură și spuseră că demisiunea fusese dată. Vineri séra, la 9—21 Mă. In deșiertă elă voi s’ascundă Români­ Ioră nota d-iuî de Bismark către Turcia și comunicarea făcută guvernului d’aer către agin­tele și consulele Germaniei. Mai deschiserămă portofoliurile miniștri­­loră și făcurămă cunoscută publicului că nota esiste, că data ^iei este 17(29) Iulie și are No. 1280. 1) Pentru ce case guvernulă făcu cestiune ministeriale a facia Capului Statului, pentru că lege pe care a fostă propusă-o eră Camerei fără a face cestiune ministeriale? Pentru ce guvernul ă a voită se schimbe Constituțiunea? Pentru ce a spus-o cu­rată în mes­igiul­ tronului ș’a arătată, prin petițiunea beizadeleloră, modificările ce voia se facă Constituțiunii ? Respunsul­ acestoră întrebări, cari n fondă sunt­ identice, timțândă la acela­și scopă, ni la dată presa din Viena, și ni’să dă acumă din noă­­ Jiariulu Pester Lloyd. Schimbarea Constituțiunii s’a cerută, căci „opiniunea publică în Germania ajun­sese la convingerea că, fără uă lovitură de Stată, România nu va pute fi păstrată pentru Carol de Hohenzollern, fiindă­că descending! Romăniloră la Dunărea de jos, încă nu suntă capabili a susținu­tă Constituțiune democratică.“ Nu este oasă numai atâtă. Pester Lloyd ne spune — cum­ă se va vede mai la vale, — că se urmăria reformarea Constituțiunii, fiindă-că astă­felu „s’ar fi creată uă situațiune plină de materii a­­prins étóre, câtă se póte mai periculoce.“ Acestă scapă l’ama véijuta și noi, și mai de multă âncă amă făcută cunoscută că unulă din îngagiamintele ce aă luată miniștrii actuali este d’a deschide cestiu­­nea Oriuntelui, în momentul­ în care va voi Prusia și Rusia. Acesă momentă amâ­­nându-se d’uă-cam-dată, se amână și „în­cercarea d’a se guverna țera fără Con­­stituțiune sau c’uă Constituțiune forte res­­trînsă.“ Pentru ce guvernulă a presintată Ca­merei proiectele d-lui de Radoviei, și n’a făcută din ele cestiune ministeriale? Pes­ter Lloyd ne spune c’a făcută­ o fiindă că era o dreptă „a o crede supusă“ și fiindă­ că compta pe înrîurirea asupra iei a guvernului germană. „Guvernul­ germană se și încercă, doja în zadară, a’mpedica în Cameră vo­tarea acestor­ decisiuni. Splendorea Came­rei celei supuse nu era se aibă uă durată lungă și, pe cătă de surprindetóre fusese debutarea iei, pe atâtă de surprinătoriă trebuia se fiă și efectulă că tocmai a­­cestă represintațiune conservatore a na­țiunii, unica și — precum ă credemă — și cea de pe urmă pe care se putea re­­chima Carol, luă risce decisiuni și măsuri cari au provocată din noă periciulă unul conflictă.“ Pentru ce se refuză sancțiunea în timpă de 13 zile ? E că ce <zice Nâmțulă din Aus­­tro-Ungaria: „In fine guvernulă germană, fiindă a­­runcată din ambele aceste posițiuni, în­duplecă pe principele se nu sancționeze acele decisiuni, pentru ca astă­feră ele se nu potă ave putere de lege. „In refusulu principelui Carol I d'a sanc­ționa decisiunile Camerelor­, relative la conflictul­ drumululi de seră, credea guver­­nulă germană a fi aflată mi­jlocul­ d'a splonta încurcăturile romăne în sensul sex.“ Și pentru ce guvernul a făcu, în facia principelui, cestiune ministeriale? 1) Din erore tipografică sa sfisc­ieri 1230. „Refusul­ principelui începu conflictul­ constituționale, care apoi, cu ajutorulu puterilor­, avea se se termine în favo­­rea forței princiare.“ Și pentru ce apoi ministerială își re­trase demisiunea și legea se sancționă ? Fiindă că, ne spune curată Pester-Loyd, s’a re^utat ca nu tóte puterile primescă intervenirea, și că era priinciosă pentru inamicii României n’a sunată ăncă, fiindă­că învo­rea și di­fiiul­ă nu s’a făcută âncă deplină, Bursei rusesc­, Birzewija Vjlidomosti publică : „în casă cândă Tur­cia, împinsă de Bismark, ar trimite trupe în Principate și Austria ar ocupa Serbia, atunci și Rusia va ocupa părțile Moldovei perdute în 1856.“ Asta­felű déré, péné se se facă toc­­m­ela, Pester-Loyd ne spune că s’a luată urmatórea­otărîre. „Carolă iarăși este principele constitu­ționale ală Romăniloră, majoritatea con­servatore a Camereloră ’lu va susținâ și d­aci ’nainte, și elă ierăși va ’ncerca câtă­ va timpă se mergu mai departe cu sistemule constituționale, pene ce tóte se voră dărîma c’ună scomptă asurtjitoră. „Tocmai pentru că puterile voiescuse amâne acesta câtă se va pute mai multă, ele nu voră face din înstrăinarea drepturilor­ creditoriloră uă cestiune de esisnnță, fiindă că ori­și ce pasă for­țată trebuie se producă ’n România în­curcături neprevăzute, fără ca ele s’adu­­că ’n folosulă creditorilor, nici măcară m­ă bană. „ Deslegarea confusiunilor­ române deci nici de astă-dată nu va fi tăcută cu forța.“ Cum énsé se va face d’uă cam-dată deslegarea sau noua încercare de desle­­gare ? Acesta ne-o spune Neue-Frie- Fresse, și vomă cerceta­ o mâne. căci asta­­dl credemă că este de trebuință se ne oprimă aci, pentru ca se lăsamă timpă cetitoriloră noștrii se cugete și se admire patriotismulu, inteligința și dinastismulă Cabinetului locotenintelui domnescă ală­­ revoluțiunii de la 1866. Gitimit în „Pester Loyd” cu dată din 8 August, următorele: „Candu cu puține luni mai ‘na­­inte d’acesta, în urma conflicte­­lor­ din Principatele­ Dunarene, se desbătea ca una ce aprope sicura isbucnirea crisei în Bucuresci, res­­turnarea principelui domnitore și schimbările politice ce stau în le­gătură cu acesta, lumea avea so se convingă că România prin săritu­rile sale necalculate de mai nainte în vieța’I de Stată este în stare a oferi puterilor­ europene surprise cu totul­ neașteptate. Oă Cameră din nou alesă—a doua „chambre introuvable“ — pro­cură partitei conservătdre a ordinii fa­ță cu a Roșii oră, liniștea ma­jorității, și fulgerile concentrate a­­supra României fură înlăturate, fără peliculă. Majoritatea­ conservatore și ună guvernă corespundărorii aceș­tia oferiră principelui Gerol I posi­bilitatea de a -șî consacra luminatele sale talente de guvernare Principa­­telor­-Unite și a conduce viața poli­tică și sociale la fericirea libertății, a moralei, ordinii și constituționa­lismului. On totală pe neașteptate periciulă acută fu îndurată! Déra splendarea Camerei celei su­puse nu era se aibă oă durată lun­gă și, pe câtă de surprinejetóre fu­sese debutarea iei, pe atâtă de sur­­prindători trebuia se fie și efectulă că tocmai acesta represintațiune con­­servatóre a națiunii, unica și — pre­cumă credemă — și cea de pe urmă pe care se putea rezima Carol, luă nisce decisiuni și măsuri cari aă provocată din noă periciulă unui conflictă acută. Camerele, în contra demarșelor­ străine și cu deosebire­a celoră din partea guvernelor­ germane, au re­­fusată proiectele de ’nvoiela, făcute pentru terminarea conflictului esi­­stente în cestiunea drumului de seră cu consorțiul u Strousberg. Dejii nu se opri la refularea ’n­­vuielei propuse, ci votară următoa­rele decisiuni cari nu apără cuă consciințiositate alasă interesele cre­ditorilor­ străini: „Concesiunea drumului de seră Strousberg s’anuleză prin arbi­­trațiă, posesorii obligațiunilor­ dru­mului de seră română se se con­stitui în societate care se iea asu­­pră­ și drepturile, dérai și tóte dato­­rințele concesionarilor­; dacă socie­­tatea acesta nu se constit­uie î n de­­cursură unul termină fișată, atunci se se prețuiască lucrările gata ale drumului de seră și materialulu, și posesorii de obligațiuni sa se des­­păgubască numai corespun­zăteră su­mei ce va resulta din acea prețuire; în casă eventuale, guvernul­ va ave se porte grija de susținerea li­­nielor, deja gata, acordându’i-se pen­tru scopul„ acesta ună credită de 5 milione“. Creditorii străini, ale căroră con­tingență mai însemnată se află în Germania, se refură neî ndreptățiți și apelară la guvernele loră pentru protegiarea intereseloră loră ame­nințate. Guvernul­ germană se și încercă, dâră în zadară, a ’mpiedeca în Ca*­merd votarea acestoră decisiunî și nud ree și a ’ndupleca pe Senată a le respinge. In fine, fiindă aruncată din ambele aceste posițiuni, îndu­plecă pe principele se nu sancțio­neze acele decisiunî, pentru ca astăz­­ieră ele se nu potă ave putere de lege.

Next