Romanulu, ianuarie 1872 (Anul 16)
1872-01-15
UOESC E ȘI VEI PUTEA ABONAMENTE ^ CAPITALE: unu auű 48 lei; 8éae luni 24 lei; trei luni 12 le;uă, lună 5 lei. IN DISTRICTE: unu anu 58 lei; țese luni 29 lei; trei luni 15 lei;un lună 6 lei Abonamentele începi la 1 și 16 ale lunei. . . . " Din exemplaru, 20 bani. Francia, Italia și Anglia, pe trimistri franci 20. Austria și Germania, trimestru 7 fl. arg.18 france . ANUNȚURI Anunțuiri, pagina a IV, linia 80 litere — 40 bani, inserțiini și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Seri soci si ori-ce trimiteri NEFRANCATE vor fi REFESATE. a. Articlele nepublicate se vor arde. ANULU ALU ^ÉSE SPPE PECELE. Administrat fiurea în Pasßginiu Rmtíiii, l*e. 1. — Pedactiunea, Strata foRea, No. 421 PAMFATA, n JAKTAFIU 1875. (&) Edițiunea de sera w ■ im——mgaMCT Egg Bucuresci, Calindaru.. Guvernulu a chiămată ’naintea justiției (jiariele Adeverulu din Iași, Ghimpele, Daracală și Suveranitatea naționale din Bucuresci. Guvernulu este în dreptulü séu d’a da în judecată pe cei pe cari îi crede abătuți din lege, și prin urmare faptul este legale. Nu este care nici dreptu nici legale arestarea preventivă pentru delicte de presă. Pene ce jurații voru declaara culpabilitatea, guvernulü nu póte s’aresteze pe autorii unora scrieri ce elü, guvernulü, le crede abătute din lege. Cine nu vede că, dacă guvernulü își însușesoe dreptul d’a aresta pe scriitori pen’a nu fi judecați și osândiți, elü stabileșee prin acesta ceva mult mai grava decâtă censura și tóte măsurile preventive, espresa oprite prin articlulü 24 alu Constituțiunii? Prin arestarea preventivă, guvernulu opresce nu numai publicarea unui Jiariö, derű răpesce omului libertatea sea; elu pate asta-felu, mulți câte unulü, se ’nchidă pe toți juriștii, ș’apoi, peste 2—3 luni, se’i libereze, dechiarându că „nu este casa de urmărire.“ Póte guvernulu se trimită pe <jar"Ști naintea justiției deja nu póte se facă cea a ce făcu erl sérá arestândü pe d. Valentinonu, directore alü (siariului Suveranitatea Națională și nu pe girantele jarului ? Nu póte căci pe calea acesta întrebama, pentru ce s’aresteze numai pe directorele d. Valentineanu și nu și pe fondatorele, d. Băleanu ? Ancă ceva. Se chiamă d. Valentineau la parchete. Mandatula are data de 11 ianuarie, și poliția dă mandatulu tocmai la 13, lăsându-le și atunci, în lipsa celui chematu, unei persone străine. Judecătorele dă îndată mandată de arestare fiinducă chiamaturu, nef indul că este chiamata, n’a compărută. Déjü cu modula acesta, care omu póte scăpa de arestare, câi dă poliția se va juca cu mandatele d’a baba arba, și judecătorii vorü voi se facă acel-șî jocfi cu legea ? Póte guvernulu se trimită ’naintea justiției (jiariele pe cari le crede culpabile, dérii nu póte trimite de câtfi pe girantele jiariului sau pe autore, cândü articulu acusata este suptscrisü. Pe ce dreptu dérii guvernulu arestezá nu numai pe girantele, dérüâncă și pe administratorele Ghimpelui,, și pe directorele Suveranitâții? Acesta actü este ilegale și arbitrariu, este cea mai patentă violare a Constituțiunii. Póte guvernulu se trămită naintea justiției (si altele pe cari le crede culpabile, dérunare dreptü a face perchisițiunî, precumu a făcută ieri la administrațiunea diarului Daracalu, cumu a fäcutu Ghimpelui, cum a facutu Suveranității naționale. N’are dreptü, căci legea legilorü jice; „Nici censura, nici uă altă mesură preventivă pentru aparițiunea, vinderea sau distribuirea oricării publicațiuni nu se pote înființa. „Autorele este responsabile pentru scrierile sale, ori, în lipsa autorelui, suntu respundetori séu girantulu, sau editorele. “ Perchisițiunile dérit sunt ilegale, ș’avemu dreptulü și datoria se protest oik în contra lorü. Seimți că protestările nóstre nu potü tulbura pe do. miniștrii; dérü mai seimți că omulü nu se degradă de câtü atunci, cândü recunosce ilegalitatea și nu opune forța morale puterii brutale și ilegale. Presa francese și străină. A impune primele produse, sau a pune imposite pe venite, pe câstigul, este uă cestiune cu totulü economică și de dominiulu sciinței. D. Thiers a făcut din acestü imposita cestiune de Statü. Actulul președintelui Republicei este cu atâta mai grava, cu câtu mai ântregă industria francese și camerele de comerciu din Francia au protestată contra sistemei de imposite, propusă de d Thiers. Admițândă dorit că Camera, spre a evita catastrofe politice, va adopta sistema de imposite propusă de d. Thiers, ce se va face ore, cându fabricele francese nu vor mai pute concura cu cele străine și se vomü ruina și fabricanții și lucrătorii? N’avemü inimă d a desbate cestiunea p’acesta terémn, și démü ne mărginimă în a relata faptulü ș’a deplânge acesta gravă greșală a bătrânului Președinte al junei Republice. Greșierele guvernelorü în anulü trecutu și ’n celü care ’ncepu se țină șiră și pare că crescu din ce în ce mai multu. Guvernulu austro-ungarü stăruiesce în a fi în capulu guverneloru cari se prăvălescu din gresiele în greșile. Pe lângă cele ce ne relată corespondința nostră din Viena, pe care o publicăm mai la vale, se faceam aci cunoscută ră diariulü La France dice;— „omulu bonavu, astă-iiî, este imperiulu Habsburgilor. Astafelu tótu presa rusă este mai d’acordu d a ausțina că complicările viitorie la Dunăre vor disbacui“ • Unü altasiariü, le Messager du guvernement adauge; „crisa austriacă este cea mai gravă cestiune europenă din câte suntü la ordinea ideî.* Totu acesta înepe se ftă împresiunea generale în Engliteza și h sensulü acesta a vorbiții mai daună de, la Liverpool, capul apartitei conservatóre, Lordul Derby, Lumea Intrega se preocupă de grava situațiune în care se află Austro-Ungaria și Turcia , lumea Intrega se ingrijesce de luptele pentru cari se pregatescü tote națiunile și tóte naționalitățile, și din totă lumea noi, și numai noi, nu voimü se ’nțelegemă și se lucram, celu puțină pentru a face din nou cunoscută Europei situațiunea nóstra, s’a atrage ’n favórea nostră acele puteri cari— ca Italia, Francia și Englitera — au mari interese pentru a ne susține ca națiune și ca Stată! In acésta critică posițiune, noi nu putem alta de câtu se constatama realat, și s’a rézama periclele, căci jíicătarea nostră )jice ; — cu sila poți se-i lei omului, derű nu poți se-i dai! — Actulu d-lui Thiers, d’a face, dintr’uă cestiune cu totulă economică și șciințifică, uă cestiune nu numai de cabinetd, démüâncă de Stată, este criticată mai de tot. Se scrie din Croația Corespondinței Slave de la 20 ianuarie: „Serbulü Miletici este la Agram, unde lucreză în sensula slavă. Capii partitei naționale, carii au luată parte la negă tiările din Viena, au fost descuviințați și au perdutu direcțiunea partitei lor”, care a trecutu în mânele naționaliștiloră celora mai naintați. DEPEȘI TELEGRAFICE. Servițiulu privată al”i MONITORULUI. Versailles, 22 ianuarie. — Adunarea deputation a votat cele două decizi adiționale asupra zadarului și impositulu de patru centime pe fiecare nacheta de câte uă sută de chibrituri. Paris, 23 ianuarie.—Consiliulu de resbelűi în afacerea asasinării otagiilor, a condamnată pe Genion la morte și pe ceilalți la diferite osânde. Berlin, 23 Ianuarii. — Prin rescripții regale, consiliariulü infima, doctorul Falck, este numită ministru al cultelora . Bismark a trimisă deja copiă de pe acesta rescriptu ambelor camere ale dietei. Madrid, 22 ianuarie.—In ședința de astăzi a Cortesitorü, după ce ministerialü a făcută cunoscută programulü său, Camera, cu 170 voturi contra i 22, a dată ministerialul unu votü de neîncredere; președintele consiliului a mers a se dea compt regelui despre acesta rezultatü. Londra, 16 ianuarie. Astă séra au avută locu în Londra câte-va desordine. Republicanii au năvălitu într’una meetingă regalistă din Knightsbridge ș’aă dată afară pe președinte. Cântaă Marsiliesa Poliția, care s’afla afară, a păstrată una rolă pasivă. Vestitului bătăușiă Popa-Tache a fost și condamnată dilele acestea, de către tribunalele din Prahova, la 6 luni de ’nchisore, într’unul procesă ce-i s’a intentată pentru escrocheria. Eră una casă unde canonulu VI alu sfinților sl apostoli de sicuru că nu ’și póte ave loculu, și 'nțelegemă ca n ci caterisirea se nu se potă aplica. Ș’apoi și canonulă ș’ori ce pedepsa ară fi de prisosu" în privința „bandeloru“ Grațiarea va veni ’n coronda, i’acesta ca și la ceilalțî, se mustre pe tribunale pentru uă sentință atâtă de cutezătore ! Londra, 17 ianuarie. Regina va deschide parlamentul în personă. Contriotuiü Societății noului cablu atlantică s’a suptsemnat. S’asigură că e asociată cu societățile actuale ale cabletorii atlantice. Viena, 17 ianuarie. Gazetta oficiale pubică uă scrisóre autografă, cu data de 15 ianuarie, prin care d. Holzgebau e numită ministru de financie al imperiului austro-ungarü, afară de acesta mai primesce ordinulu |Corónei-de ferit de clasa I, ca recunostință pentru însemnatele serviție ce-a adusu piariulü oficiale publică și numirea d-lui de Pretis la ministeriul de finance ale guvernului cisleitana. Viena, 17 ianuarie. pianele Pesti Napló, Lloyd și Reforma, basându-se pe soirile primite din Agram, consideră ca nereușită încercarea compromisului cu partita naționale. Hag», 17 ianuarie. Cea d’ântâiă cameră a adoptată, cu 29 voturi în contra 6, tratatul cu Englitera, privitoru la cedarea posesiuniloru olandese de pe cósta Guineiei. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI ABONAREA IN BUCURESCI, la Administrațiunea Ziariului. IN DISTRICTE. L corespondinții sei și ca poșta Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiune. TaA. 3? VRIS Pentru abonamente: la d. Derras-Hallejfrain, fcue de 1 ancienne comedie, 6. Pentru anunțiuri: la d-nií Órain et Micoud, ? Rue Rochechouart. 1.A* WIEN A Pentru R ^ Popovici, Fleischenstein și Vogler Pentru anunț: Corespond, particulară a ROMANULUI. Viena, 16 ianuarie, 1872. Refresulu și impresiimea ce produse asupra Nemțirorii și a partitei guvernamentale atitudinea luată de Poloni, cu ocasiunea desbaterii adresei, se póte numi deconcentrare in gradulu suprema. Lovitura Polonilorü i-a desceptatü din insulu loru deliciosu, în modulü celü mai neașteptatu. El se credeau așia de șiruri, sau celu puțină își dau aerulu că suntu așia de șiruri de posițiunea loru, în câtu nimica n’ar fi fostu în stare se ’Î facă a șiovâi. Déru era că oposițiunea polonă le rupse masca și ’i arătă la tótu goliciunea și miserabilitatea loru politică. Nu mai încape nici uă molouiélá că, paräsindu Polonii parlamentulu centrale, domnirea Nemțilorfi s’a sfîrșit și iarășî c’unü fiasco cumplite, care probeza ’n modulu celü mai eclatante irrapabilitatea le d’a guverna. Sortea cabinatului actuale face, în aceste momente, numai în mâna Polonilor. Secesionându ei, Reichsratul ü e sparta și rămâne unui fragmentă lipsită de copii și de piciore. Nereușindă principele Auersperg a reține pe Poloni de la realizarea intențiunii lor, isbucnirea unei crise parlamentare și tot fi-d’aădată și constituționale, va fi uă cestiune de puține zile. Ce va urma dup’acesta în imperiul „improbabilitățiloră“ astăzi nu póte nimeni pre- Vrde. Interesante este ’mprejurarea că nici guvernul, nici partia fidele constituțiunii nu vrea se primescá asupră’și responsabilitatea unei none crise. Organe le lorü se acusa reiproca și ’și taie imputările c»ie mai amare d’a fi provocată critma și rațiune în care fiice momtntu póte aduce constatarea brieriloru ș’a neliniștiriloru ce le incorcA. După cumu se vorbesce, Polonii iritați așteptă numai momentulü favorabile d’a ’și lua zina bună de la parlamentă, și că ei vor fi urmați și de ceilalți deputați ai fracțiunii federalistice este mai multă decâtă probabile. Semnalămă acesta stare de lucruri acceptândă deslegarea de la evenimentele viitore. Pe câtă timpu politica internă ajunse ’ntr’uuu nou stadiu de crisa, politica esternă se mărginesce în schimbări diplomatice. Se fiă dre acestea măsurile prin cari va ’ncepe a se manihsta pasivitatea activi ce a promisă cornițele Andrassy că va desvolta pe teremură politicei esterne? Se pare, fiindu că, pe câtă de limbută și de neobosită era cancelariulu Beust în scrierea noteiorii diplomatice, p’atâtă de tăcutu și de misterioșii este cornițele Andrassy. Precumü se noulu ministru de esterne ar fi avendu intențiunea d’a lăsa publicarea corespondinței diplomatice în așia numita carte roșie, ce se obicșnuise a fi presintată pân’acuma delegațiuniloră. Acesta ar fi unii semna că cornițele Andrássy nu voiesce a fi controlată de opiniunea publică în afacerile sale politice. D’unu timpu íncece s’a născut ă uă discusiune séu, déca voimti mai bine, vă certa între siariele englese și cele unguresc!, privitóre la cestiunea, ala cui merită este daca Austria nu s’a încurcată în resbelule franceso-prusiana ? Alți concellerui Ansartului Beust drasy? Péné a<fi nu s’a putută da sentința definitivă asupra acestui casă delicată. N<4 din parte-ne credemu că și unul și altul suntă în același gradü de culpabilitate și amendoul demni d’a fi condemnațî pentru perfidia și lașitatea ce-au comisü facia cu poporul francese. Astăzi, Austria are se sufere mai multă prin consecințele ce-a avut st resbelurü franco-prusianü. La Sedan Austria și-a perdutu și ultimulürestu de autoritate politică ce mai rămăsese, după catastrofa de la Sadova. De atunci, ea trăieșce din grația atota-putericului imperatu alü Pruso Germauiel, căruia ’i urmeza în calitatea unui satelitü de rangu inferiori. Acesta este resbunarea Franciei pentru perfidia și lașitatea austriacă. Pe cândüda Cisleitania Nemții se pregătecu a ’și părăsi posițiunile Jora strategice de ofensivă și a se retrage p’uă basă de operațiuni defensive în contra principiului federalistice, ce naratiză in moda concentrică asupră-le, în Transleitauia Ungurii se pregatescü pentru campania electorale ce sa va desinde în eureida, pentru noua periodă legislativă a dietei din Pesta. Deja dup’acuma partitele politice incepe a desvolta uă activitate considerabile ’n organisarea elementelor și factorilor electorali. Daca nu ne ’mătă semnele ce le am pututu observa pân’acuma, apoi d’astă-dată lupta promite am cruntă și înverșiunată. Dupa<uma ne putem ascepta a citi înfiorătorele raporturi despre bravurele săvârșite de către cortesii unguresc. Barbarismul asiatică își va serba, în deplină libertate, orgiele sale tradiționale cu alcoolii și cu sânge omenesc”. Comilia. Roma, 16 ianuarie. piariulü l'Opinione anunță că ministrul lucrurilorfi publice va introduce modificări în transportulű diamelară, părăsindü monopolulu Statului. DIN SFERA INSTRUCȚIUNII PUBLICE. Atât iî Independința belgică, câtă și farțele italiane confirmă spirea că camera Belgiei a adoptată propunerea Ca limba italiană se fiă obligatoriu în s<6lele Belgiei alăturea cu cea francese și cu cea englesă. Cu ocasiunea desbaterilor, se făcură multe laude progresului ce face Italia și legiloră séle literali, și se propunea legislatoriloru belgiani, ca modelă, codicele italiană. La noi limba italiană era ondiniöra obligatorie în gimnasie, clu puțină în capitale, pe câtă sormă, mai târiiiă se făcu facultativă și numai în licee. Acesta sortă era s’o ajungă și limba francese, căruia a detorima totul progresulă nostru, prin cunoscuta programă pusă în dezbaterea consiliului generale din tomnă trecută.