Romanulu, mai 1872 (Anul 16)
1872-05-05
ANULU ALU ȘERK-SPRE fIECELE VOESCE ȘI VEI PUTEA ABONAMÎNTE N CAPITALE: una anu 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; ui lună B lei. IN DISTRICTE: unu anu B8 lei; șase luni 29 lei; trei luni 16 N;uă lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. un exemplaru,20 bani. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru franci 20. Austria și Germania, trimestru 7 fl. arg.18 franci.AJSITMÜJK, anunțuri, pagina a IV, linia 30 litere — 40 bani, aserțiuni și reclame, pag. flI, linia 2 lei — — Scrisori și ori ce trimiteri NEFRANCATE vor fi PEFISATE. — Articlele nepublicate pe vora arde. SE SIVICIU TELEGRAFIC AliU «KOMA1VIJS.UI.» Versailles. 16 Main.—Adunarea a adoptat convențiunea poștale cu Germania.— Marchisală de Noailles s’a numită ministru plenipotențiarii la Wasington și Jules Ferry, ministru la Atene. Madrid, 16 Main. — In provincia Navarra nu mai este decâtă un bandă insurecționale, care este urmărită. Roma, 16 Maiö. — Cu ocasiunea disensiunii bugetului afacerilor străine, Venosta declară că relațiunile Italiei cu tote puterile străine simt amicali. Chiară puterile nacatolice susțină politica de moderare urmată în privința Papei. (Servițiulu privații alu MONITORULUI). Berlin, 2 Maiö. — In Reichstag s’a dată lectură bugetului pe anul 1873.— Bennesen propune de a se stabili un consulat generale la Roma; acesta ca consecință a refusului de a se admite Hohenlohe ca ambasadore. Bismark declară că afacerea Hohenlohe a demonstrată dificultatea de a se ajunge, prin intermediul ambasadorilorfl, la oă înțelegere cu Roma pentru stabilirea dogmelor fienunciate de curândă de Papa și că de acea este imposibile fiecărui guvernă de a fi de acordă pe asemenea base cu sântulă Scaună pentru restabilirea păcii religiose și, în fine, că este necesariă de a se regula acestă cestiune printr’un lege care se garanteze deplina libertate a consciințelor. Bismark arată că regretă multă refusulă lui Hohenlohe care este plină de simți minte rare de conciliațiune de cam a dată probe. Trebuie ânsă a se înlătura susceptibilitățile și a se lua în considerațiune poporațiunea catolică a imperiului; de acea se va numi ună altă ambasadare cu tote cară fi pre anevoiă de a se găsi ună omă care se reuască tote calitățile necesarii. Reichiagulă a adoptată partea bugetului relativă la chiăltuialele unui ambasadore pentru sântulă Scaună. Administrațiunea și Redarimica, Strada Academiei, No. 26. (A) Edițiunea de sera București, J Floraru, 1872. Monitorulu de ieri, — care s’a primită la Redacțiunea Românului, atunci cândă flaviulă era terminată, — publică în darea de samă a călătoriei Domnitorului mă teastă rădicată de Măria Sea la Craiova, spre respinsă la toasturile purtate de d. George Chițu și alți cetățiani. „Suntă fericită, a Rse principele Carol „I, d’a vede astăzii împregiurată acestei „mese cetățian” din tote nuanțele politice. „Sciți bine că numai din unirea partitei loră va putenasce fericirea și tăria țerei „nóstre și atunci, fiindă uniți cu toții, „vomă fi respectați și de străini și viitorul fi țereî va fi asigurată. Rădică a cestei toasta pentru unirea tutoră parti teloru. Traiescu România!“ Acesta apelă ală Capului Statului are, trebuie se aibă uă însemnătate, cu atâtă mai mare, căci și Domnitorului și miniștrii sei seifi că în tóte situațiuniie cele mari, cele grele, Românii au uitată tote desbinările Iorfi de partită, ca se șîde cu toții mâna spre a lucra la opera mântuirii patriei. Însă, în situațiunea presinte, după cele petrecute de la 1869 încoa și, în facia celoră ce se petrecă încă pe fiecare fi, mărturimă că nu ne putem bine da sema despre adeveratură scopu ală apelului ce se face partiteloru. Reproducând o dâră fără nici ună comentarii toastului M. S. Domnitorului, asceptămă ca faptele ce vor fi urmate ne de esplicarea lui. Totă în momentulă ensă cândă Capulă Statului rostesce în capitala României unice aceste cuvinte de împăcare, cândă face apelă la unirea partitelor și pentru fericirea și tăria ferei, miniștrii sei în Bucuresci procedă astăfelă încâtă se nimicescu cu totulu efectele declarațiunilor și domnesc!, se risipescu cu totulă buna impresiune ce ele puteaă produce. La accentele de împăciuire eșite din inima Domnitorului, miniștrii răspundă prin fapte cari nu potu decâtă a mănțină ș’a mări desbinarea. Astftfel, ei numescă prefectă la Vlașca pe d. Pavelă Pereță, care a fostă dată în judecată de Cameră, pentru c’a intrată cu baioneta în colegiile electorali, pentru c’a bătută și rănită pe alegetorii ce nu voiaă a vota după placulă administrațiunii. El sfâșie Constituțiunea și legea electorale însușindu-și atribuțiunile înaltei Curți de Casațiune și amestecându-se în operațiunea dresării listeloru, de la care suntă cu totulu esclușî de legiuitori; eî pună astă-felă, pe faclă și fără sfiială, puterea esecutivă afară din lege, rădicându’l orice dreptă la respectură publică, provocândă, cumă dice Uniunea liberale, pe cetățiani și împingendu’I Ia resistință. El disolvă, după cumă spune Noul, curierii, românii din Iași, consiliului comunale din vechia capitale a Moldovei, pentru c’a apărată, cuă energiă și demnitate în adevără românescă, Constituțiunea și legile țărei, pentru c’a declarată nule și fără valore otărîrile puterii executive, cari desființază regimele constituționale, autonomia comunale, libertatea electorale și însăși autoritatea înaltei Curți de Casațiune, ale căreia atribuțiuni cutază a și le însuși. Nu mai vorbimă despre trecută, întrebăm și ânsă dacă domnii miniștrii cred și că, prin asemeni acte săvârșite astări, răspundă la dorințele esprese de Capul puterii esecutive, decă credă că acestea sunt mijlacele de a ajunge la acea înfrățire pe care animalui pare a o ehiăma ? Monitorul de ieri publică ună comunicată în cestiunea celor 25 de milione de obligațiuni ce sară fi emisă de către compania Strousberg peste 245 de milióne ce represintă prețului întregii linie a drumului de forfi. La prima citire s’ar pare că comunicatulu dă desaiințire scriitorui respândite în acestă privință; ânsă luândă bine aminte, vedemu că nu este de icefi astfifelă. In adevără, deși foia oficial elice că scomptele sunt nefundate, adauge énsé îndată că constatarea obligațiuniloră nici nu s’a făcută âncă și că nu va începe de câtă luna viitóre. Décà constatarea nu s’a făcută, de unde sciu miniștrii că soliile respândite sunt neadevărate ? Și déci nu s’a făcută acesta constatare, care a fostă scopulu misiunii d-lui ministru de financie la Berlin? Ne aducem fi aminte că Monitorulű spunea pe la sfîrșitului lui Martin că d. Mavrogheni merge la Berlin spre a pune timbrulă de anulare asupra vechielor obligațiuni Strousberg, cari au a se preface în acțiuni sér a se achita de compania Bleichröder. Fostu-a acestu-a adevăratulă scapă ală călătoriei d-lui ministru de financie sau nu ? Déca a fostă acestua și dacă ministrulă și-a îndeplinită misiunea, cumă ne spune astăți că constatarea n’a ’ncepută încă ? Décá n’a fostă acestu a scopulu, și dacă d. ministru s’a dusă în Prusia pentru alte afaceri, póte pentru vr’uă nouă concesiune sefi operațiune financiară, cari suntă așia de plăcute marelui banchiără de la vistieriă, întrebămă: ce încredere putemă ave în încurcatele declarări ale comunicatului de astăzi, cândă ânsășî jurnalelerr consilieroră de miniștrii și decretele puterii esecutive încelá pe publică? Rugămă domü pe d. ministru banchiăru a fi mai esplicit și, a ne spune curată cea făcută la Berlin ? A constatată și anulată obligațiunile Strousberg ori nu ? Și dacá nu, pentru ce? Și dacă nu, pe ce se rezimă spre a asigura că nu s’au făcută uă nouă coțcăină cu emisiunea unui mai mare numără de obligațiuni ? Ceremă respinsă clară și netedă, căci sciințele ce avemă noi și pe cari, până la probe contrarie, suntemă detorî a le crede, ne autoriseză a repeți că s’aă emisă 25 de milióne mai multă de câtă se cuvenia. Ceremă respinsă clară și netedă, căci totă de negări ne opunea ministerială și ’n privința emisiunii obligațiunilor și domenialî și a sustragerii de la Curtea de Compturi, și mai pe urmă a fostă nevoită ânsuși a recuniasce că eramă forte bine informați. Și fiindă că vorbimă de comunicare și suntemă în cale d’a cere deslușiri, se mai adresămă d-lor miniștrii de financie și de interne încă următorele două întrebări: Ce s’a făcută cu cele 72.000 de galbeni ai Episcopului de Buzeu? Acumă câteva septemâne Monitorulu ne-a spusă că s’au cheltuită întrebuințele Statului; ânsă noi amă întrebată atunci: în ce buget și anume s’aă trecută la venituri ca se potâ fi legalminte chiăituitî? Monitorulu n’a respinsă nimică. Prin urmare repetimă întrebarea. A doua întrebare este acesta : Se scie câte reclamări s’afi rădicată contra d-lui prefectă de Dorohoiă: se scie că d. supt prefectă Moruzi și-a dată demisiunea, suptă cuvântă că „prefectul ă scă este pré tălharu,“ se scie că acestă prefectă este cumnatulă d-lui ministru de interne și că d-sea a declarată că „și-a „pusă în adevără rudele în funcțiuni, dorit „că acele rude sunt„ ómeni de ordine și „onești.“ Nu voimă a contesta nici una nici alta din aceste aserțiuni, întrebămă ânsă, este are adevărată că, după cererea girantelui casiărului de Dorohotă, fâcându-se că revisiune casei de către parchetă și de inspectorele financiarii], s’aă constatată lipse mari de bani? Este adevărată că, între altele, s’a constatată că prefectură Ventura, cumnatulă d-lui ministru Catargiu, a luată din casiăriă 47,000 de franci și 200 galbeni ? Este adevărată că s’a găsită în casă uă chitanță a sea în care dice că ié acei bani pentru împregiurărî d-sele cunoscute, căî va restitui în patru luni de zile și că promite totă concursulă seă casiărului, spre a nu suferi nimică fa casă de inspecțiune? Și décá tóte acestea ară fi adevărate, cumă consideră d-nil miniștrii aceste procederî, cari într’uă țeră civilisată n’aru pute se-și aibă deslegarea de câtă pe bancele curții cu jurați? Déci suntă adevărate, ce ne mai spune d. ministru de interne de rudele séle, funcționari, omeni de ordine și onești ? Așceptămă responsulătru alimentarea capitalei cu apă. Consiliul comunale, fărâ’a face nici uă înșciințare, făr’a publica nici uă condițiune, violândă prin urmare legea comptabilității care cere licitațiune pentru ori ce întreprindere, a intrată în tratare cu uă companiă străină și a și adoptată în principiu uă propunere pentru servițiul apelară. D. Gottereau relevându neregularitatea acestei procederi, cere publicarea condițiuniloră cu cari Comuna voiesce a organisa acestfi serviții și concurință pentru darea lui în concesiune spre a pute orașiulă obținâ cele mai multe avantagie posibili. Deși străină, D. Gottereau dă astafele că dovadă de mai mare respectă pentru legi, de mai multă dată pentru interesele orașiului de câtă constliulă comunale însărcinatu cu apărarea loră. Spațială lipsindu-ne ne mărginimu pentru astăzii a reproduce adresa d-lui Gottereau, reservându-ne a reveni asupra acestei însemnate destifiul, în care este vorba de decim! de milione. Imperatorele Austriei a plecată prin ținuturile Ungariei inferiore și mai alesă în Banat dl. Publicămii mai la vale uă reclamare ce a adresată d. Alfrede Gottereau d-lul primare în privința procedării consiliului în cestiunea dării unei concesiuni penicomotele respândite de către jurnalul Românulu, în privința obligațiunilor Strousberg, suntă cu totulu nefundate. După selința ce are guvernulă, constatarea obligațiunilor și nici nu s’a făcută âncă, și nu va începe de câtă luna viitóre, care se va face după ordinea numerilor. Interițumea rea cu care s’a făcută publicațiunea Românului nu pote atinge pe guvernă. Este ună comitată ală detentorilor de obligațiuni care este interesată mai multă decâtă oricine în asemenea cestiuni. Acestă comitate ar fi fostă celă d’ântâi și se dentinde faptului, decă ar fi fostă adevărată. (Comunicații) (Monitorulű). Reichsratulă Cislaitaniel s’a întrunită la 7 Maiă st. B. Precum și s’aude ânsă elă va aveaă scurtă durată, căci ’n jumătatea a doua a lunei lui Iunie se va ’ncchide. In adunarea de la Versailles s’a comunicată la 7 Maiă proiectului de lege relative la compunerea consiliului de resbelă care va ave se judece pe mareșalele Bazaine Adunarea a adoptată urgința asupra proiectului. Amicii mareși ale lui respândescă vorba că elă ânsușî doresce se fiă judecată. D. Thiers pare c’a reușită se se’nțelege ca comisiunea pentru reorganisarea armatei. In ședința de la 4 Maiă cestiunea fu pusă unu momentu la ordinea diler, ânsă, dup’unu incidinte provocată de d. d’Audiffret-Pasquier, se amână votându-se numai conclusiunile comisiunii privința cumpărării materialului de res nbelfi, care tindea la numirea unei comisiuni care se examineze starea arsenalelor înainte de resbelfi și adoptându-se ’n principia controlulă civile asupra administrațiunii de resbeln. VINERI, 5 MAIU 1872. LUMINEZĂ-TE ȘI VEI F2 ABONDAJEKELA. IN BUCURESCI, la Administrațiunea diari-ului. IN DISTRICTE, la corespondinții sei și cunoști Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiile. HA J?A KI © Pentru abonamente: la d. Darras-Hallegrain, Ru de l’ancienne comedie, 5. Pentru ânunțiurl: la d-nil Órain et Micoud, 7 Ru* Rochechouart. LA WIEN .A. Pentru abonamente: la d. B. O Popovici, lie markt. 15. Pentru anunțiuri: la d -nil Haasenstein și Verei Neuermarkt, 11. lași timpă bateriele de lai traiseuse, cari făceau parte din artilerie, se vom da infanteriei. In apropiare de Linz (Austria), scumpirea din aoă a berii a cansată noul turburări și desordine. Duminică, la 4 Mai, câteva sute de ameni aă date năvală prin berării cerândă scăderi a prețului berii, ceea ce li s-a și acordată. (fr. des étrang.) Erupțiunea Vesuviului a ’ncetată. Ce de perderî și ce de morți, mai alesă din imprudință și curiositate. Regele Victor- Emanuele a venită în personă și caritatea publică a dată nenorocițiloră numerose ajutore. Dup’uă corespondirnța arianului Wanderer, conflictulu serbo-turcu în privința Mali-Zvornikului și Sakarului pare aplanată, căci trupele destinate a merge la fruntaria serbă să primită ordine de a se opri la Sirajevo și la Travnik. Germanii lucreză cu multă ardere la derîmarea fortificațiunilor a Strasburgului. Cele două lunete, cari na intau spre zăgazurile Micului Rin au dispărută și acumă se dărîmă și zidurile ce aparau cetățuia. Cu tote astea se crede că Prusianul nu voră face se dispară meterezurile maî nainte de sfîrșirea forturiloră, ceea ce se póte trăgăna mai mulți ani. D’acumă pân’atunci multe evenimente se pot întâmpla. (Coresp. slave.) Cu tote asigurările pacifice ale nariei oră oficiali, înarmările Rusiei constituiescă cea mai constante preocupare a guvernului tratului. Brigadele de artilerie, după ultima decisiune a ministrului de resbelu, se vor compune d’aci ’nainte de șase baterii în locui de patru. In ace Corespondința particulară a ROMANULUI. Viena, 6 Maiti, 1872. După ce guvernamentala dietă boiemă ’și făcu datoria, alegêndii deputați la parlamentulu centrale din Viena, în 4 Maitii se suspinseră lucrările pe timpii nedeterminatț. Mâne, 7 Maiü, se va redeschide sesiunea parlamentului centrale, în care, după cele petrecute și dieta din Praga, cabinetul Auersperg — Unger va dispune de majoritatea necesară, pentru a urma și mai departe cu sistema adoptată de a terorisa pe Boiemî. Aceștia, indignați în supremulți grada, persista cu constanță și cu consecință, demnă de imitată, în decisiunile luate d’a absinta de la dieta impusă cu forța și d’a rămâne în pasivitate absolută fapia cu măsurile teroristice ale guvernului austriacă. Astăfelă cestiunea boieră, departe d’a’și fi luată soluțiunea pe teremură constituționale, va deveni una din căușele celebre ale Austriei, care se va termina printr’uă catastrofă înfricoșiată. Ea devine pe totă momentulă mai amenințătorre și se apropie cu atâtă mai repede de momentul isbucnirii, cu câtă atitudinea guvernului austriacă ieamă caracteră mai reacționară și mai provocătoră. Eventualitatea unei revoltări cu mână armată a Slavilor din imperiul dualistă se discută în ambele părți ale imperiului, cu celă mai vită interesă, deoarece solidaritatea și alianda tuturoră Slavilor din Austro-Ungaria este ună faptă incontestabile,