Romanulu, noiembrie 1872 (Anul 16)

1872-11-22

Redaclsmca și Administrațiunea, Strada Academiei, No. 26. MERCURI, JOUI, 22, 23 NOEMBRE 1872 ANULU ALU ȘESE-SPRE RECELE VOESCE ȘI VEI PUTÉ Ori-ce cereri pentru România, se adresezi la administrațiunea diariului. ANUNȚURI pagina a IV, apațiulă de 30 litere 40 bani In pagina a III, linia 2 lei. A se adresa LA PARIS: la d-nit Drain et Miroud, 9, rue Drouot, 9. LA WIEN A : lad-nii Haasenstein și Vogler Neuermarkt, II. Scrisori și ori ce trimiterinele rancate vom fi refusate.—Artierele nepublicate se vor arde. 20 BARI ESEMPLARULU. (A) Edițiunea de sera — —Massac; LUMINEZITE ȘI VEI FI ABONAMENTE In Capitale: nnüana 48 lei; șase luni 24 lî trei luni 12 lei; uă lună 5 leî. In Districte: ună ană 58 lei; șase luni 29 le trei luni 15 leî; uă lună 6 lei Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20 Austria și Germania, pe trimistru franci 18 A se adresa LA PARIS: la d. Darras -Hallegrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-nu Órain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA VIENA: lad. B. G. Popovici,Fleischmarkt, 15. SERVICII LA TELEGRAFICII ALU «ROMANULUI» Washington, 3 Decembre. — Congresulu Stateloru-Unite s’a întrunită. Mesagiul preșidintelui Grant, pentru deschiderea sesiunii, prevede că nici un causă nu amenință pacea, căci neînțelegerile au fost resolvate într’ună modă satisfăcătoră. America are multe motive de amiciția,către Francia, Rusia și Germania. Relațiunile cu puterile străine sunt forte amicale. BUCURESCI, 22 Brumară, 4 Iudrea. Luni sau descoperită pe deplină in Cameră, mulțumită agerimii primului ministru , atâtă ținta nestrămutată la care voiesce se alungă regimul actuală, câtă și neauzita cutezare cu care procede. Prima impresiune ce resimte oricine veljen dă uă cutezare asta de neaudită in mergerea regimului către mă scapă atâtă de opusă aspirațiunilor națiunii, este de-a se întreba : de unde’i vine atâta semeție, de unde atâta încredere în reeșită, căci numai încrederea póte explica uă asemene atitudine? Să ’i vină din servilismulă unealteloră cu cari s’a înconjurată? Ensé trebuie de sigură se scie că uă asemene încredere nu are de temelie decâtă cele mai laște simțiminte, și că nici uă dată lașitatea n’a fostă ună aginte ală adevăratei puteri, ci, din contra, ea este tristulă atribută ală slăbiciunii. Se’i vină pre Cutezare«, din atitudinea lipsită de ori ce vigore, de ori ce solicitudine pentru respectură legiloră, pe care o păstreză Camera, chiară în fața actelor celoră mai revoltătore , precum infamele procederi ale poliției către nesce arestați fără apărare? Dórii mai ântâiă trebuie se nu’și facă sensușî regimulă nici uă ilusiune asupra originii majorității acestoră Camere; ș’apoi cine nu sciede că tocmai ființa unoră asemeni Camere, care probeză falsificarea deplină a legilor țârei, însemneza in tote Statele marele epoce de peliculă pentru puterea falsificatóre ? care Cameră era în adevéra mai supusă, mai plecată tutoră ordinilară guvernului, decâtă ultima Cameră a lui Vodă-Cuza, și cumă își arată ca ore devotamentală către acelă domnă , în iiua cândă eră câțju? Neputendă dâră presupune pe puternicii cjilei destulă de mărginiți la minte spre a se întemeia pe asemeni susțineri, trebuie neapărată se căută mă aiurea sorgintea semeție! de care dă probe; aiurea trebuie se găsască curagială dea nu mai ascunde că totă acțiunea se aminteșce la derîmarea pactului nostru fundamentală, și la rădicarea unui edificiu curată reacționară pe ruinele acestei Constituțiuni, în care în deșertă mai căutămă soliditatea ce trebuia se se păstreze unei instituțiuni întemeiate pe voința națiunii; de multă deja ea a devenită trista jucărie a aceloră ce n’au altă nimică sacru, de câtă aspirațiunile loră spre reforme „de-uă estremă reacțiune,“ cumănuiseră chiară cei de la Pressa. Semeția regimului nu póte deci se ’și aibă originea, decâtă în susținerea din afară. Tendințele lui spre uă „reacțiune estremă“ suntăvădite, declarate netedă, mai cu semn în ședința de Luni a Camerei, și recunoscute de chiară cei de la Pressa. In asemeni tendințe nu se pote nici uă dată spera concursul țârei, căci imensa iui majoritate este naturală se nu aspire decâtă la progresul liberalismului, eră nu la întorcerea spre ună imorală regimă personală. Prin urmare, singurului sprijină, singura încurajiare pe care trebuie se se regime regimul actuală, precum s’a inji mattî la noi reacțiunea din tóte timpurile, este celă e ce le vine din afară, este acea politică prosoungurescă pe care o cântară atâta timpă cei de la Pressa, și care temăne este că va veni timpulă când dei înșiși voră fi năbușiți de densa. Misiunea d-lui Iepurenu la Berlin, necurmatele peregrinări ale miniștrilor, pe la cabinetele străine, purtarea mai multă decâtă servilă către consulii străini, și în specială către cei austro-unguresci, ne spună în destulă, că totă acțiunea națională a regimului spre a se pregăti pentru campania sesiunii actuale, a fostă de-a tripoza cu străinii, spre a dobândi sprijinulă loră în acele „reforme de uă reacțiune estremă“, cumă le numesce Presta, adică în nimicirea Constituțiunii și tutoră legilor nóstre liberale, spre a readuce acelă regimă regulamentară, după care suspină în gura mare d. Iepureni, ori de câte ori se presintă ocasiunea. In urma acestoră tripefagiuri, în urma tutoră perigrinărilor, miniștriloră pe la cabinetele străine, și în ajumilă deschiderii sesiunii actuale veni și d. Iepureri la putere, cu totă prestigiulă ce-i da pentru regimă adăparea la sântele sorgințî ale Berlinului, venindă, elă declară solemnă tutoră magistraților din Iassy că guvernulu este astudî mai tare decâtil totu-de ima, apoi aceaași declarare, bancă mai energică espresă, ar fi fostă dată de același ministru unoră magistrați din Bucuresci, cândă deja justiția erau în cercetarea infamielor comise de poliție. După ce făcurămă acesta scurtă espunere a pregatirilor regimului pentru sesiunea actuale, pe lângă care mai amintimă manifestul domnului Iepurenu și critica ce-i făcură cei de la Pressa, se vedem ce ne descopere agerulă primministru, în ședința de Luni a Adunării. Se făcuse interpelarea asupra barbariei și brutalității cu care poliția urmase în privința arestaților din sera de 10 curentă, se descriseseră ororile ce se comită de poliția, care a ajunsă se se tăvălescă cu uă neaudită cutezare pe tote legile și Constituțiunea țerei, readucândă în capitala României ună regimă mai sălbatecă decâtă chiară în Turchestan sau Avganistan. Acestă interpelare se produse în mijlocul acelui corpii efectivă ală României, ce are sânta misiune de-a face legile și de-a veghia la respectarea loră, și în locă ca un suflare de indignare se ardă obrazură regimului și se lă silescă a păstra celă puțină aparențele respectului de legi, astă-felă la atitudinea acestui corp, încâtă agențilă prim-ministru găsi cutezarea de-a se glorifica de călcarea legiloră; cu teză chiară a afirma că le va călca mereu, căci legile suntă rele, mai buna e voința mea discreționară, și că prin urmare numai atunci când Camera va distruge legile in ființă, spre a le înlocui cu cele pe cari le voiesce regimul, ele vor pute fi respectate. „Atunci, și nici atunci!“ Se ni se arate ună singură Stată organisată din lume, și încă ună Stată constituțională, în care miniștrii se nu se credă obligați a respecta de câtă legile cari le convină, în care se se scrie ună deputată și se întrebe pe ministru:—pentru ce ai călcată cutare lege? Și ministrulă se respumsă : *• —Legea este rea, de aceea am călcat-o! Se ni se arețe ună singură Stată din lume unde ună ministru se cuteze a se rosti astă-felă în miijloculă Camerei, fără ca ea se se rădice de ’rulată ca ună singură omă și se’să nimicescă, și atunci ne îngugiămă a renunda la ori ce oposițiune, ba a deveni chiară susțiitorii acestui regimă. A se împăca case cu un asemene stare de lucruri, ară fi a admite să perpetuă anarcie, ca, stare normale, ară fi a admite schimbare legiloră și a Constituțiunii, cu fiece schimbare de ministeriă. E ca propriele cuvinte ale primuluiministru, astăfelă cumă le găsimă reproduse chiară în cjiarculă Pressa: „Legile și procedura nostră au garantată numai pe hota și pe tâlhari, eră nu și autoritatea. Nu se pute administra cu legile cari suntă acumă.“ Aceste cuvinte le rosti întegrală, constituționalulă și sapientală ministru, omulă de ordine de la președința consiliului de miniștrii. Acesta este ultragiură cutezătură pe care în mijlocului Camerei îl aruncă legiloră țârei. Camera tăcu și protestările câtorăva deputați cu animă română și independente, se perdută în recere pustiiă ală simțimintelor majorității. E tristă, tristă de totă ună asemene spectaculă, și decă acestă Cameră ar represinta în adevĕra țara, s’ar pute repeți cu dreptă cuvântă adagială, că „orice poporă merită guvernulă ce are.“ „Pe ce Camera nu preface legile , adauge primul ministru, dându mai multă putere guvernului, și mai multă garanție pentru esecutarea legiloră ? “ Aci e totulă: „se se prefacă legile, dândă mai multă putere guvernului.“ Și decă cu puterea ce-i o dă acumă legile, nimică nu mai este sacru pentru densulă; decă numai cu acestă putere se reinființeză torturele cele mai escerabile, se bată cetățianii pe strade, se bată in poliție, se reinființeză beiliculă, etc., ce va fi órecândă vă prefacere a legilor, va da și „mai multă putere guvernului? “ Vai de sărmanulă poporă română ! Déca acumă este prada celoră mai grozave dragonade și jafă din partea autorităților administrative, fără nici ună freă, ce voră deveni ore atunci? Nu vomă căuta nimică mai multă în discursul agerului prim-ministru; nu vom observa cumă însuși recunosce că tóte infamiele poliției în sera de 10 curentă se făcură „dintr’uă intrigă de actriță,“ ceea ce confirmă cele ce se spuneau despre rolul demnului prefectă al poliției, în acestă afacere, nu vomă demonstra asemene supremului ridicolă de-a voi apoi se dea nn seamă ce însemnătate fluierărilor, din sera de 10 curentă, de-a pretinde că acesta „ținteșce ceva mai sosa,“ după ce deja recunoscuse că totul este „uă intrigă de actriță ;“ nu vomă releva nici insinuațiunea nedemnă că tinerii cari aă fluierată eraănesce instrumente: instrumentele cui?... Dacă nu se simte roșindă, s’o spună de prim-ministru! — Asemene nu ne vomă ocupa de frasa, ajunsă mă feră de monomanie în gura inteligentului ministru că „cu ajutorulă lui „Dumnezeu voi regula pe toți aiștia cari făcu instrumentă din aiști tineri.“ Vomă întreba numai pe integrală ministru, cumă se face că „n’a regulată pe „aista cinstita ruda dumisale, care a „furată 40.000 lei din casa judeciului, „și reguleză cu atâta furie pe aistia ti„nerî, cari n’aă făcută de câtă a fluiera „uă actriță?“ Ore faptă cinstită este aiasta a dumisale? — Atâta ’să întrebămă. Cea-a ce am căutată case a constata, n’a fostă aceste mici mi,serie de amănuntă, ci scopulă netedă espresă, atâtă în manifestulă d-lui Iepurenu , câtă și în destăinuirile Pressei, câtă și în cuvintele lămurite ale inteligentului primministru; acestă scopă stăruitoră ală regimului este ajungerea la sistema despotică prin nimicirea Constituțiunii și a legilor în vigore. Primul- ministru spuse limpede , că decă nu se voră nimici aceste legi, va trece mereu cu desprenă peste densele, căci altă felă „nu póte administra“ ; spuse totă atâtă de lămurită că voiesce legi cari se dea „mai multă putere guvernului,“ și se garanteze nu pe inculpați, ca orice lege înaintată, ci „pe autoritate,“ care e garantată prin faptulă chiară că e autoritate. In aceste reforme, în adevĕra „do-uă estremă reacțiune,“ cumă Jise Pressa, totă rețjimulă îlă acceptă de la străini, căci chiară cândă nară ii védite tripotavi 1le cu străinii, este absurdă de a crede că sprijinul națiunii pate fi pentru uă asemene operă. Ună mare peliculă națională și socială zace în acestă situațiune. Trei puteri sunt dotore și interesate a lă înlătura, prin readucerea respectului Constituțiunii și a legilor în vigore. Aceste trei puteri sunt : Camera. — Domnulă. — Națiunea. Vomă vede, care din trei își va înțelege datoria, își va îngriji celă puțină interesală. Ancă uă autoritate pălmuită! Președintele judeciului Mehedinți a fostă pălmuită de directorulă prefecture!. Ore totă instrumentă a fostă și acestă directoră? Cu uă răpediciune ne mai amjită, s’a judecată chiară astăzi d. A. A. Florescu, junele ce pălmui pe demnulă prefecții ală poliției. Tribunalulă îlă condamnă la maximulă pedepsei: doi ani de închisore. Vomă reveni. Citmă în V Independance helge: In ședința de la 27 Noembre a camerii deputaților Italiei, ministrul afacerilor esterne a respinsă interpelărilor ce i se adresaseră ’n privința politicei generale. D. Visconti-Venosta a declarată că guvernul stăruia ’n politica sea de moderațiune către partita clericală, spre a lăsa ca acestă partită se’și demasce singură programarea, care nu e alta decâtă d’a înarma totă Europa în contra Italiei pentru restabilirea puterii temporare. Madrid, 28 Noembre. — Liniștea, ună momentă tulburată în unele puncte ale Spaniei, supt protestă de conscripțiune, s’a restabilită. Banda rădicată de Areos și comandată de Carrasco a fostă bătută și ’mprăștiată de colonelele Guerra. A lui Linares a fostă înfrântă și ’mprăștiată de comandantele Guerrero și, dup’uă luptă de 24 ore, insurgenții din Murcia au fostă siliți se dea fuga ’n tóte părțile, lăsândă în stradele orașiului și ’n apropiare de densulă ună mare numerü de morți și răniți. Citimă în lebie de: „Numenului adreselor, cari afirmă Republica, identificând interesele conservatorilor cu instituțiunile republicane, e atâtă de ’nsemnată, încâtă nu ne e cu putință se le semnalămă pe tote. Lyon și Marseille, ca și cele-lalte mari orașie din Francia, aă trămisă preșidintelui Republicei adesiunile loră la programa’i politică espusă prin mesagie. Petițiunile datorite inițiativei private seu cari emană de la asociațiuni de totă felulă, s’acoperä de supt semnaturi.“ No. 24, Paris 97, rue de Rennes. 26 Noembre, 1872. Dlorü redactori ai ROMÂNULUI. Domni redactori, Europa totă, lumea ’ntrega are ochii țintiți asupra Franciei. Omenirea din amendouă lumele ș’a oprit ă resuflarea pentru a vede ș’aluji ce se petrece astăi la Versailles. Astăzi—așia dicturii—drepta și centrală dreptă se voră afirma, voră resturna pe d. Thiers, îlă voră înlocui cu generăzii Changarnier, Mac- Mahon "simu Duce trecme, voră pune tunurile nainte___bamă........... humă.........și ’n câteva ore monarcia se va reașeza triumfătore pe cadavrulă Republicei. In acestă gravă situațiune sunteți pe deplină șirum, d-nn redactori, că ’n acestă momentă mé afla deja ’n cale spre palatulă lui Ludovik ală XIV ca s’audă bubuitură tunuriloră monarchiei și ca s’o ve<să eșindă, jună și splendidă, din sângele celă roșiu ală Republicaniloră, cum a fostă eșită Afrodita din pântecele cele albe ale mării Mediterane. Ei bine vă amăgiți forte, căci ecum e liniștită — și mai liniștită decâtă oricândă — încolți și o rulă meă de la rue de Rennes. Ceva și mai ciudată. Suntă acum 10 ore ale dimineții. Scena se va deschide cam pe la două ore după amiazii; în locă derà d’a me duce s’asistă la marea represintațiune ce aă se dè astăzi cei mai de frunte actori ai monarciei, mi-a venită ciudata dorință nu numai se stau în cămăruța mea, demű încă se vorbescă cu dumnevostră dă acum chiară despre cele ce dă a se petrece de la doué pené la 6 ore sera în sala teatrului de la Versailles. 1) Timbrată poștei va dovedi că epistola mea s’aspediază astăzi i nainte d’a se sei în Paris care este țesătura dramei Kerdrel, cum vor interpreta-o comedianii a trei monarchie cari voră juca astăzi, în facia Franciei ș’a lumii pe scena teatrului repausatei monarcal. Telegramele, ce se voră porni de seră de la Versailles, ve voră pune în posițiune se cunosceți, mâne chiară, resultatulă acestei monstruóse represintațiuni; că ensumî ve vo să vorbi printr’uă altă 1) Camera ține ședințele sale la Versailles în sala teatrului lui Ludovik al XIV.