Romanulu, martie 1873 (Anul 17)
1873-03-01
192 vestreími veți da vremă dată ocasiune a ușa de acésta disposițiune a legii. Sculați, ve rogii , lungimea acestei scrisori și primiți asecutarea simțimintelor mele de considerare. O. Lahovari, Directore generale ală telegrafelor? și poștei orii. ROMANULUI MARTIU 1873 ADMINISTRATIUNEA DISTRICTULUI TECUCIU. Urmatorea relațiune, a cărei publicare ni se cere supt respunderea suptsemnătorului, este încă unii adausți la descrierea situațiunii generale în care guvernul actuale a afundată țara: 1873, Februarie 4. D-sori redactori ai ROMANULUI. Domni redactori, D. Dimitrie Rosetti, prefectă de Tecuciu, mi-a fácut două denunțări la parchetă. 1. A pusă pe comisarulă d. Polizu de mi-a 'nchiriată mă procesă verbale antidatată și falsă, atribuindu-mi că l’așî fi amenințată cu revolverulă când a venită acasă să mi amâneze la ordonanță. 2. Că, pe cândă funcționamă ca casiară generale la acestă judecă, în anul 1870, ași fi sustrasă bani publici. Intr’améndouö aceste acusări, tribunalele asupra celei d'ântâiă m’a achitată constatândă calomnia, și asupra celei d'a doua înalta curte de compturi gasindu-me în regulă, prin hotărirea cea dată, m’a descărcată de tóta gestiunea, în urma cărei hotărîri mi-am luată și garanția. In câtă privesce cnse purtarea d-lui D. Rosetti ca prefectă,mamă tânguită d-lui ministru de interne, care credă cu mare convingere că va face exemplu cu mnă asemenea funcționară. Ense îmi mai remâne încă a termina cu d-sea uă socotelă personală, ca omă de societate; de aceaa vă rogă, d-ni redactori, se bine-voiți a da publicității următorele cestiuni: 1. Ca suptprefectă în plasa Berbeciă, d-sea a influințată pe consiliul comunei Filipeni d’a impusă încă uă jumătate de tasă, nevotată, asupra băuturilor, și banii i-a luată d-sea, pentru ca se procure lemnele trebuitore pentru construirea casei comunale, eră lemnele nu le-a mai dată. 2. D-sea influințeză iărăși asupra consiliului comunei Filipeni și sustrage hanulu d-sele de la plata acciselor comunale, din care causă comuna a suferită uă pagubă cela puțină de 500 galbeni pe ană. 3. D-sea a ademenită totă pe același consiliu ca se-i confirme ună contractă de muncă agricole în numele unui însemnată numără de locuitori, supt făgăduință că va plăti banii în mâna perceptorului pentru contribuțiunile ce acei locuitori datoriați, d-lui n’a mai plătită nici pănă a fi și locuitorii aă făcută tóte muncile, cu prisosință încă peste îngagia măntulătoră. Í. La finele anului 1872 a mai fabricată o obligațiune de calibrulă celei d’ântâiă, fără cunoscința unui numără însemnată de locuitori, a silită cu putere brutală pe consiliulă comunale d’a confirmată-o. Consiliul comunale, vă^ăudă periciulă la care era espusă, s’a plânsă d-lui ministru de interne de tote aceste fapte și altele mai multe. O anchetă a fostă la facia locului la 13 cuvinte, compusă din d. procurore generale de Focșiani, care a constatată tote cele arătate de consiliu în presența locuitoriloră acelei comune și a d-lui prefectă D. Rosetti. Pe lângă acestea, d-nn redactori, la 17 și 19 curente amă arătată și că d-lui ministru, că d. D. Rosetti, ca membru al comitatului permaninte, lipsindă mai bine dună ană, fără se vie uă ții la servină, iea salarială de 3.000 lei noui. Consiliului judeciană, în sesiunea se a ilă obligă se dea banii înapoi, căci i-a luată cu rea-credința și se ’lu urmărescă; în sesiunea din véra trecută, in calitate de prefectă, pune cestiunea din nod înaintea consiliului, ^scendă se revie asupra închiăiării din sesiunea trecută și s’o revace, căci d-lui numai a cerută și că, déca i-a dată, a primită, și prin urmare se nu ’să mai urmărască și se rámâse cu banii luați; însă consiliul li respinge propunerea și mănține închiăiarea de maínainte,cu tóte acestea nici pănă astăzi n’a dată acei bani luați pe nedreptă, fără se i-se cuvie. Prefectului D. Rosetti, ca supt prefectă la plasa Berheciă, în anul 1871, îi trebuia să sumă órecare de bani și, fundă că nu’i da nimeni, chiăma pe toți primarii din plasă și ’i sfătui se aloce prin bugete câte uă sumă de bani, pentru a se construi ună locale de suptprefectură, grajdă și cazarmă pentru călărași. Alocându-se bani, d. Rosetti sustrage banii din 10 comune și fostulă suptcasială George Dimitrașcu din 2 comune; localul de suptprefectură și cele-lalte nici pănă astăzi nu suntă făcute, séc celă puțină se se facă vr’uă formă de licitațiune sau publicațiune. Dovedă suntă adeverințele d-lui D. Rosetti c’a luată bani, pe cari comunele i-au și trecută la compturi ca chieltuieli. In vara anului trecută fostulă suptprefectă de Berheciă, George Stoenescu, prin raportă, arătă comitatului permaninte că servițiulă suferă din causa lipsei de locale , cazarmă și grajdă, și că banii alocați de comune prin bugete s’aă luată de d. Dimitrie Rosetti , fostă suptprefectă la acea plasă și actualminte prefectă. Ca persona privată, d-sea a cătată se’și esercite meseria și in străinătate. Acum câțiva ani s’a dusă in Basarabia rusesca și s’a adresată acolo la ună cetățiană onorabile și cu avere; d. Casu, spre a’lă împrumuta cu zece mii de carbone cu ipotecă în moșia sea dotale ce avea acolo. D. Casu aderă la acestă împrumută, merge la tribunale, facă formalitățile necesare pentru ipotecă ; d. Casu numără banii d-lui D. Rosetti și lasă adul de ipotecă în tribunale pentru a ’lă Înregistra și a ’lă primi a doua^i. D. D. Rosetti păndesce pănă ce d. Casu se retrage din tribunale și, la momentă, cere se i-se înapoieze adulă de ipotecă, supt cuvântă că nu mai are nevoie de împrumută. Tribunalele, care nu cunostea că i se numărase banii, îi înapoieze actulă. A doua zi, cândă d. Casu se presintă în tribunale se’și primesc o actulă, află despre acesta, alergă și denunță faptulă, uă poteră de Cazaci se pună in mișcare, prindă pe d. D. Rosetti și ’să ducă la d. Casu, unde d’abia a putută fi scăpată, prin grația și influența onorabilelui d. Casu. In urma acestoră fapte, întrebă pe d. Dimitrie Rosetti: cari ii suntă mijilocele d-sele d’a se scula dinaintea societății, și mai cu semn ’naintea mea, asupra căruia a aruncată calomniele arătate mai susă ? Eă credă că nu va găsi nici ună mijlocă, căci faptele sunt constatate prin acte publice, prin urmare vâna societatea întrega cine este d. Dimitrie Rosetti și intra cu o mână este încredințată administrațiunea județului nostru. Primiți, din redactori, încredințarea osebitei mele considerațiuni. Mihailo Nicolenu. Din proiectul în discusiune resultă că nu se dă asociațiunii alte drepturi decât acesta, d’a emite singură scrisuri fonciare. Ce ră! este ’n acestă măsură? Ore nu e mai bine ca, în loc de diferite naturi de scrisuri fonciare, se existe numai una, emanate tóte dintr’unl singur centru de emisiune? Avantagiul! cel mai mare în materia de credit! fondarl este ca direcțiunea se fie unică, ca una și singură se fie impulsiunea care ’11 dirige. Ce desavantagi! se găsesce acestei unități ? Și are la ’nceputul fundării creditului fondari lăsatu-s’a acesta instituțiune fără ’ngrijire, fără control! și la capriciul! oricuiva voi se ’nființeze că alta d’asemenea natură? Se repet! mere! că este privilegii, că proiectul! conține privilegiul!, că proprietarii cer! privilegiul!. Ei bine, unde!! găsesce guvernul! și cei ce susțin! sistema contrariă, unde găsesc! privilegiul! în proiectul presintați de proprietarii români ? Eu nu esiste nicăieri: este numai ca uă măsură preservativă, cacă garanția că acestă instituțiune nu va căde, d’aceaa o admitem! pe ea singură d'uă cam dată, p’uni termeni limitat!, căci voim! se mergem! încetl-încet!, dar! solid!. Și are cel ce susținea! acum un an!, împreună cu guvernul! și chiar! și cu noi, carii nu eram! destul! de luminați atunci, őre el nu propunea! privilegiul! pentru capitaliștii al căror proiect! se desbătuse intr'un comisiune speciale, care ’șî alesese raportare pe d. Manolache Costache Iepurean ? Interesele nóstre economice cer! ca se fim atenți la asecutarea și desvoltarea lor!. Prin urmare trebuie se luăm! din vreme tote măsurile necesarie ca se isbutescă pe deplini acea instituțiune prin care vrem! s’ajungem! la acest scop!. Se nu se uite afară de acestea că cestiunea creditului fonciarl nu este numai uă cestiune financiară, și asta a fost! și e considerată în tote țările unde existe. Creditul fonciarl are de obiect! se conserve proprietatea, se dea ’ncredere și valore acestui mare imobil, care ’n împrejurări anormale îșî vede prețul scăzut! în proporțiuni spăimântătore. Pe lângă calitatea că e uă cestiune eminamente economică și financiară, ea maî este — se nu perdenul un minut! din vedere, acesta — ș'uă cestiune naționale. Tóte cestiunile le-am tratat! din punctul de vedere economic!, însă nu e mai puțini adevărat! c’acesta este ș’uă cestiune naționale. Prin ea se desvoltă 'n stat! spiritul! d’asociațiune, încrederea. Monarciii cei mai mari, tóte statele, cu sacrificie, cu ajutore bănesci s’a! silit! și se silesc! a crea și desvoltă spiritul de asociațiune. Acesta instituțiune nu este privată , ci publică. Ore pradinte ar! fi, creie cea mai elementară noțiune de interese ar! fi s’o ’ncredințăm! unei asociațiuni străine, unor capitaliști, cari nu sunt! decât nesce intermediari? Noi, recunoscuți majori, e demn! se ne punem! supt tutela străinilor! ? Nu ar! fi nici prudinte nici onorabile. Banca de scumpt! și circulațiune la străini ? Dar! ar! fi se le dăm! comercial, industria și creditul nostru, și nu cred! cu aceste două institute , banca fundară și cea de scumpt și circulațiune, se va găsi un cameră care se le dea la străini. (Aplause). S'a <fii! că guvernul! a făcut! tótă popularitatea acestei cestiuni. Dar! totă lumea s’a ferit! de ingerința guvernului, și, dec’a făcut cine-va, ceva ’n acestă cestiune, aceia sunt proprietarii, cari a! cugetat!, s’a întrunit! și s’a convins!. E un simțiment! generale ale intregei țări pentru ca aceste institute se fiă române. (Aplause). In ce țară ele sunt! în manile străinilor! ? Mergeți în Anglia și propuneți se ’nființați d-vostră acolo uă bancă funciară și vedeți ce vă răspund! Englesia ! Grația domnului, ne-am luminat! îndestul! ca se ne cunoscem! interesele. Nu vom! goni capitalele străine , ci le vom! atrage, ânsă vrem! ca chiara se siă aici , căci, precum ne am! emancipat! în politică , vrem! se ne emancipăm! și ’n cestiunile economice. D. Iepurenu, ministru de justiția, constată că toți trebuie se se felicite c’a asistat! la ședința de ieri și de aici, pentru ascultarea cuvintelor! d-lor Al. Golescu și V. Boerescu, care a! vorbit! în sens! invers! unul! de altul!. D. V. Boerescu, in sprijinul! opiniunii d-sale, a crezut! bine se citeze autorități și se spune că noi nu inventăm! nimic!, ci facem! ce s’a făcut! in alte state. Daca comisiunea s’ar! fi unit! Cu conclusiunile guvernului, n’ar fi a$i nici uă diferință ’ntre cameră și miniștrii. Comisiunea a adoptat! tote desavantagiele alipite de instituirea unui credit! fondar!, confusând! disposițiunile’n generale, păstrând! un sistemă pentru operațiuni și adoptând! pentru proprietari tóte desavantagiele alter sisteme. E dar! necesar! se vedem! ce s’a urmat! în alte state, care le a fost! sistema lor! și cum a! adoptat!-o delegații secțiunilor! camerei. Personalminte, pe d-sea unui a! cătat! a ’!! pune ’ntr’un falsă posițiune. Ca raportar e anul! trecut! al! comisiunii ce a lucrat! în acesta materiă, s’a arătat! părerile s’a constatat! că și atunci divergința de păreri era ’n punctul de aplicare. Ar ți i-se adreseza ’ntrebarea: cum ar î te contrazici singur!, de cea-a ce Ziceai ca raportare cu cea-a ce Zici ca ministru ? Posițiunea ’í ânsă nu este ecivocă. D-sea a fost! și este forte consecințe. Raportul să! de an! a fost! prédescifrat! și mere! combătut!, fără se aibă onore a fi ascultat!, studiat!. Comisiunea de an! s’afla ’n fața unei cereri din partea unei societăți: nu era nevoie nici de solință nici de esperiență mare ca se se admită un! credit! fondar! fundat! de capitaliști, căci acesta sistemă esiste. Comisiunea și-a dat! mare stăruință spre a studia diferitele sisteme și, într’unu mod! academic!, și-a pus! tote ipotezele. Deși nu s’a dat! atunci nici un semn! de vieță, totuși creditul! fondar! era vi! simțit! de toți. Minoritatea comisiunii — d. Plaiue, C. Grădiștanu și d-sea — propunea a se da concesiunea companiei de credit foncar! din Paris; majoritatea susținea altă părere. După ce cu toții a! convenit că trebuie concurență, membrii comisiunii, in majoritate — la conclusiunile sale generale — ajunseră la consecințe cu totul! contrarie, transformând banca foncară într’un bancă ipotecară : printr’un! singur articlu transitori!, după 2 luni de muncă, se restumase tóta economia legii. In privința capitalului, se admiseseră companiă cu garanții suficiente și cu bună reputațiune, care se aibă asociate alte bance de credit fondar, încât se dispune de 100 se! 200 de milione. S’a presintat! ânsă ș’alte obiecțiuni, că se pot! găsi ’n țară capitaliști cari se primesc proiectul! astfel! cum se elaborase și eram! întrebați , pe cine amu prefera ? In asemenea cestiune de credit! foncar!, principalul este se rădicăm! valorea pământului nostru naționale. Cu modul! acesta patriotismul! câștigă, ânsă interesele economice nu pot! cere se favorăm! pe capitaliști — fie eî chiar! Români — în dauna proprietății. Prin urmare cestiunea naționale nu trebuie cătată că proiectul! e suptscris! de A se! de B: cu cât! vor! veni din străinătate capitaluri care se facă concurență, cu atât! e mai bine. Astfel! cugeta comisiunea ș’acesta nu credea că e ceva antinaționale. Raportul! d-sele însă s’a lăsat! lasă parte și as!i se discută altul!. Care e însă posițiunea d-sele de a<fi ? Proiectul! de faciă e basat! pe altă sistemă. Guvernul a stabilit! óiecare principie generale și d-sea n’a avut! decât! se se asocieze cu colegii săi în primirea unora din părțile lui, reservându-se ânsă a combate unele puncte, neprimite de guvern!. Ce s’a ’ntâmplat! anul! acesta în aceași materiă ? D. V. Boerescu Zi ea că guvernul! n’are merit! în cestiune, nu i-a făcut popularitate. Nu e asta. Ministrul de finance a indicat! tóte sistemele și a dat tóte relațiunile, căci inițiatorii s’a schimbat! de 3—4 ori părerea, voia! se facă ceva, dar! nu scia! cum. S’a! suptscris! câte-va zecimi de milione. Ce se face cu ele? Esistele și azi? Și, daca guvernul! a făcut! circularea sa, acesta era u posițiune de nași! care invită omenii pentru ceremonia unui copil! născut! mort!. Delegatul guvernului de la Berlin d. Teodor Rosetti găsesce bine acele suptscrieri, ânsă ca nă ’ntărire de garanțiă, și ele sunt bune și azi. Sunt ânse împovărătore pentru proprietari, daca va fi vorba de ’mprumuturî printr’uă a doua mână. Fără vr’un benefici!, nu ’șî putea! pune la servitute proprietățile. In cașul! acesta trebuia! se se împrumute ’n străinătate, adică se plătăscă de două ori, îndată dar! după lămuririle d-lpî Teodor Rosetti, supt scrierile remaseră nule și cestiunea termina a doua fașă a sea. Atunci proprietarii s’asociéza din nou și propun! sistema in care se se admită supvențiunea. Acesta era ’ntocmaî ca acei tovarăși din care unul! pune palatul!, or! altul! gemurile, Déca proprietarii ’șî da! semă d’acestă instituțiune solidară, cum putea! numi un! comitat! ales! prin anticipațiune de proprietari și impus țării. Uă greșelă ’n sensul opus! s’a strecurat! și ’n proiectul! de faciă, ca guvernul! se numască consiliul! de administrațiune. Erore. Guvernul! n’are a se amesteca ’ntru nimic!. A dispărut! dar! ș’a doua combinațiune și, daca azi s’a presintat! cestiunea ’ntr’un mod! mai practic!, e grație guvernului, care a arătat proprietarilor drumul ce trebuia! se iea. Inițiativa e a lor!, meritul! e al ministrului de finance. D. V. Boerescu și raportorele a! citat! raportele de prin tote țerile despre creditul! fondar!, dar! n’a! dat! pe nicăirî peste cuvântul! de «privilegii». D. Teodor Rosetti declară că prin privilegii nu se ’nțeleg! prescripțiunile, că el! s’acordă institutelor! financiare, însă nu și proprietarilor! în asemenea materiă. In cestiune de privilegii sunt două idei: unitatea instituțiunilor! și pluralitatea lor. Voi! combate pe cea d’ântâii. Francia, voind! a consolida instituțiunile sale de credit!, a trimis! mnă delegat! în Germania, legănul lor!, spre a studia cestiunea. Acel! delegat! a fost! d. Royer și, după ce a studiat! profund! diferitele sisteme și mersul lor!, a găsit! óre care base stabilite. D. V. Boerescu a citat! ieri pe d. Josseau. Eî bine, ori de câte ori s’a dat! uă pre mare ’ntindere acestor instituțiuni, tot!de-una ele s’a periclitat!, ș’acesta o spune chiar! d. Royer. «Acesta ’ncercare de ’ntinderea operațiunilor este o« derogare formală la principiele Adoptate», Zice d. Royer. In Silesia, Pomerania și alte state ce compunea! Prusia era! 6 se! 7 institute de credit!. (întreruperi). In resbelul Prusiei cu Francia de la 1806, Prusia a perdut vre uă 4,000,000 de locuitori și și-a scăzut poporațiunea. Institutele din Silesia sunt mai vechi, pe când poporațiunea era mai mică. După d. Royer, centralisațiunea escesivă aduce cu sine abuzuri și aduce staturî majore onerese. D. V. Boerescu a spus că Francia și-a consultat omenii de știință în acesta materiă. Acei omeni a avut! să se pronunțe pentru 2 idei. Să vedem! ce Zice d. Argout, directorele bancez din Francia. D. Argout Zice că vă la asociațiune solidară cu gre! se decide cineva : trebuie a se cunosce, a fi legați în relațiunî ceî ce se asocieza. Diversitatea localităților! dér! atrage după sine pluralitatea institutelor de credit!. «In Francia, Zice acel! autore, solidaritatea inspiră uă repugnațiune idiofobică, căci fiecare vrea a’șî păstra libertatea avutului să!». Deci, Zice d. Argout, nu se pute arunca totă Francia ’n același calup, făr’a se respecta autonomia localităților isolate. D. V. Boerescu citază pe d. Wolonsky. Dér! era de sistema centralisătore și susținea asociațiunea prin capitaliști, éi nu prin proprietari, cum zice raportorele, care ’n acésta cestiune s’a încetat!. «In Germania împrumutații sunt solidari, cu tote astea e temere că ’n Francia uă asemenea societate de proprietari nu va prinde rădăcini și trebuie oă societate de capitaliști fără vorbele d-lui Wolonsky prin care susține sistema capitaliștilor, or! nu p’a proprietarilor!. D. V. Boerescu. Destul! că susține unitatea. Legea scumptului e aceași. D. Iepurenu, urmând!, susține că nu numai unitatea, dar! și privilegiul! este combătut!. Cuvântul! de privilegi! implică restrîngerea cuiva în favorea altuia. Monopol! sau privilegi! e tot! una , monopolul! tutunului e un privilegi! ca numai regia să’l! vânză, pentru câștigul statului. D. Stolojan! a Zisă că guvernul! acorda privilegi! străinilor!, capitaliștilor!, și’l! refusă Românilor!, proprietarilor!. Dar! ce este ’n proiectul! de faciă? Nu e cineva respunzător! numai de partea împrumutată, ci și cu celelalte proprietăți și garantez! și pentru alții. De când! cu principiul de solidaritate mutuale, nu pote fi credit! fondar! prin proprietari. Căci ce va sed că el!? Ca proprietarii se ftă respungetori, cu averea lerii, pentru aceia cari nu plătesc! , alta sistema de societăți prin proprietari nu esiste. La sistema prin capitaliști esti respunzător! de cea-a ce te-ai împrumutat!, or! pagubele le garanteza mi! capitale depus! deja și sicur!» Nu pote fi in interesul proprietarilor! d’a Cere acest! privilegi!. Constituindu-se societatea și găsindu-se peste un anu altă combinare care Se scumpteze maieftin!, ce ADUNAREA DEPUTAȚILORU. Ședința de Mercuri, 28 Februarie, 1873. Supt președința d-lui D. Ghica, ședința se deschide cu formalitățile obicinuite. Se continuă desbaterea asupra creditului funciar I. D. V. Boerescu, continuându ’și cuvântarea ’ncepută din ședința președinte, iși propune a insista astăzi asupra cuvintelor de «unitate a societății proprietarilor!!» și de «privilegi!.» In ce consta privilegium? In dreptul! ce se dă de ună centru de direcțiune, de unui punctă centrale ale acestui instituti d’a emite numai cu scrisuri foncare, astfelu ca 'n tota țara se esiste uă singură formă de litere de gagii, de scrisuri foncare, și acea direcțiune se mai aibă singură dreptul! de control!. Acest drept! dér! nu este decât se esiste oă singură sorginte pentru creanțele acestui institut!. Astfell cnsuși d. Iepureni, nu raportul! se!, constată că acest! privilegii nu este altceva,