Romanulu, februarie 1874 (Anul 18)

1874-02-01

100 voltarea pacifică a forțelor sele intelectuale și economice. Celelalte proiecte mai principale, menționate în discursu, sunt relative la invalizii militari, la îndeplinirea serviciului militarii, la administrarea veniturilor și chieltuielelor Statului. Discursul termină astăfelă : „Relațiunile nóstre estemare neautori să a nutri convicțiunea că, ca și noi, tóte guvernele străine sunt decise și se silescu a conserva binefacerile păcii și a nu se lăsa se se abată de pe astă cale, nici se lase a se turbura încrederea lorii mutuală, prin agitări de partită, cari au de scop a se turbure pacea. „întrevederile cari au avută locă în diferite rânduri între imperaturi și puterile amice păcii și cari ’i sunt personalmente rude forte de aprope , precum și relațiunile fericite ale Germaniei cu poparele cu cari este legată printr’uă amiciția tradiționale, dau maiestății sale ferma încredere despre durata păcii“. Camera deputaților din marele ducat de Hessa a votată acum câtăva timpună seria de resoluțiuni în privința escluderii popilori, de diferite ordine religiose, din funcțiunile de institutori și profesori. Aceste disposițiuni s’au votată acum și de camera de süsü. Omenii de legi din Germania se ’ntreba, cu ocasiunea arestării arhiepiscopului Ledochowski, câtă timpüare se stea în închisore acesta prelată, căci amendele la cari este condamnată se urcă la 30,000 talere, pe cari îi refusă d’a ’i plăti. Legislațiunea penale a imperiului germană prevede că 100 talere, în casă de neplata, corespundă c’uă detențiune de 6 septemâni, cea-a ce ară face ca condamnatu să să stea ’n închisore 33 de ani. Cu ocasiunea alegeriloră pentru parlamentară engleză, partita pură și progresistă a lucrătorilor, a avută uă Victoria în cetatea Londra. D. Macdonald, candidatulăi ei, a fost alesă deputată. Uă corespondință din Londra a ziarului le Siécle din Paris ,zice că acestă deputată e primulă Woorhingman care intră în parlamentă. Chiăltuielele pentru alegerea lui au fost acoperite ,printr’uă supscripțiune făcută între lucrătorii mineri, camarazii săi. Citimă în le Danube". „Primimă din Pesta uă noutate, menită a face orecare lumină asupra relei stări a financielor a Ungariei și asupra principalei cause a acestei stări. Din șehiițele date de guvern a comisiunii de 21, rezultă că impositele întârziate represintaă, la finele anului 1872,— în cari intră impositele de orice natură și plățile de efectuată la tesaură,— uă sumă de 117,461,070 fiorini, sumă puțină evaluată, care a crescut și mai multă în 1873, din causa relei recolte.“ Pentru reforma legii comunale. D. Vernescu, în discursul ce a rostită ieri în cameră, a Jisă acestă mare adevĕr: „Nu potă considera legea comunală de la 1874 ca esperimentată, ca un lege care și-a făcută traială. S’a d esperimentată numai abuzurile și falsificările in alegeri. Se mi se de a dovedi că legea s’a aplicată sinceră, și voiă vota și că proiectulă în desbatere cu amendoue manele.“ Că demonstrațiune la acésta argumentare a domnului Vernescu, publicamă mai la vale uă epistolă de la FolticenijȘi atrage că atențiunea domnilor deputați (cari nu suntă în categoria ceioră preveduți în scrisorea directorului prefecturii de Vlașca) asupra faptelor conținute în ea, ca se se convingă de marea calamitate 0e ară aduce comuneloră cândă ară admite numirea primarilor de către puterea esecutivă. Folticeni, 22 Ianuariu Domnului ministru de interne. Domnule ministre,7rt D. Ion Cernătescu, suptprefectură plășii Moldova, districtulă Suceva, a fostă denunțată d’unü numără ore-care de locuitori, că ’n ziua de 30 Decembre 1873, pe cândă locuitorii comunei Boraia erau în sala primăriei ca se’șî alegă pe primare, sară fi introdusă în sală cu putere, ară fi pălmuită pe nof cazulă Stefan Gavrilescu, pentru că nu i-a efecutată ordinile ca se falsifice voturile țeraniloră, a violată urna ca se examine numele pentru cari votaseră locuitorii, și că prin urmare s’a făcută autorele infracțiunilor penale de adasă de putere, prevedute de art. 147 din codicele penale de violență în alegeri, (art. 95) complice la falsificarea voturilor (art. 97 § 2) și de maltratări, injurii și bătăi (art. 148 și 238 cod. penale). Tóte aceste fapte s’au constatată de d. procurare ală tribunalelui de Sucéva, care a venită la facia locului însoțită de d-lă jude instructore, și cu tóte acestea nici oă măsură de suspendare a numitului suptprefectă nu se vede a fi fostă luată. Ca alegătură în acea comună, în interesulă justiției și respectului legii, ve rogă, domnule ministre, a suspenda de urgință pe numitulă suptprefectă, căci, la din contra, se va impedica instrucțiunea prin influințarea, și pete cinară va intimida pe marturi, ca se nu depună în consecință adevĕrule. Bine-voitî, verogă, a primi etc. V. Manoliu. ROMANULUI FEVRUARIU TOMIIN DEPUTATILORU Urmarea ședinței de Marcuri, 30 Januariű, 1874. După redeschiderea ședinței, d. raport pre dice că suntu patru diferite idei, asupra cărora a foștii chiămatu comitatuuui se delibereze. Tóte aceste idei comitatulu le-a avută în vedere și mai nainte. Comitatulu le respinge. După acea a d-sea explică diferința care esistă între proiectulă guvernului și proiectul delegațiloru. D-sea esistă în contra propunerii de a se face încă mă colegiu în comunele rurale, ceea ce este imposibile a se face. Pentru a nu vătema case interesele proprietarului care plătesce însutită mai multă decâtă săteniilă, s’a pusă înjiege ca alegatorii se alegă cela puțină a treia parte dintre proprietarii cei mai impuși. D-sea mai explică că censula trebuie se se baseze pe dările către stată, eră nu către comună. Pentru amendantulă d-soră Chițu și Brătianu, zice ca n’a fostă susținută în comitate de câtă de d. Brătianu. Arată diferința ce esiste între proiectulă delegațiloru și amendamentă. D-sea combate colegială separată pentru profesiunile liberale, propusă de autori amendamentului pentru orașie. Autorii acestei propuneri póte se temu că voru fi copleșiți de mulțime. Deru atunci îi întrebă: de ce nu propună acestă colegiu și în comunele rurale ? Nu înțelegu acesta escepțiune. Orî-ce profesiuni liberale plătescă uă dare ore care , morgă se voteze în colegiulu unde li se cuvine după ceasă. Comitatulu a respinsă și amendamentulu d-lui Greceau, cari înființeză 2 colegie în comunele rurale. L’amă respinsă fiindu-că elu pote da ocasiune ca unu singură proprietară se fia și alegetoră și alesă. D. ministru de interne. Cestiunea colegielor este importante. De aci depinde resultatulă bună ală legei. Guvernul ă s’a preocupată forte multă de acestă cestiune. Ați veijuză cum amu regularisită noi în proiectă aceste colegie. D-sea explică aci motivele acestei regularisiri: împărțirea alegetoriloră în 3 colegie în comunele urbane se motiveză: Zice d-sea, pe cuvântulü că în unele târgușiore nu se potă găsi alegători cu uă dare pre urcată; modificarea ce face comitatul ă ară da locă la acestă inconvenitnte; m’amu unită case cu comitatulu în cea-a ce privesce colegială III. Pe basele propuse de delegați derű, nu se póte forma colegială fiu la proprietari, fată comitatulu, case pe cându în acestă colegiă nu admite delegația, mai la vale, la veduve, admite acestă delegația. D. ministru declară că, în ceea ce privesce amendamentulu d-lui Ștefană Greceau, îlu primesc D. D. Vernescu. îmi pare rea că în acest cestiune amu se fiu în deftinire mai cu tóte grupurile camerei, și cu guvernul ă, și cu autorii amendamente]oră. Cari suntu motivele modificării legei consilieloru comunale? Din cele 7 se și susținute pene acum, amu înțelesă că suntu done : represintarea pe interese și stîrpirea abuzuriloră și influințeloru guvernului în alegerile municipale. Eu anulă me temu numai de motivulu din urmă, și e că cum , pentru unu cuventă Zisă de d. Manolache Costache, nerelevată de guvernă și suferită de majoritate. D-sea a zisă , ce dați atâta preță influințelor, administrațiunii fiindu-că majoritatea u’a protestată, a zisă d. Manolache Costache, în contra acestei influințe? Apoi dé ea e așta, se pate crede că cu acestă lege nu se va influința alegerile de către administrațiune? Vezu că, fiind vorba de alegeri se invocă Constiuțiunea, se invocă alegerile pe interese, ca în alegerile politice. Se vede că pene la ce punctă este adevărată acesta. Ce sunteți d-vostră în acestă cameră? Fiecare dintre d-vostră represintați interese, dară fiecare cându intrați aci, se presupune că renunțați la aceste interese particulare și că nu ve ocupați de câtă de cele generali, lu care se contopiți pe tote cele particulare. In adeveru, aceste interese se redă în Constituțiune, deru acesta este ună faptă sdrobitoru. Voiți case se cercetămă acum pentru ce ele s’au pusă în Constituțiune? In Constituante erau două partite: conservatorii și numiții Roșii. Unii nu voiau se dea uimică, alții voiau se dezeme totă. Ei bine, s’aă făcută concesiuni mutuale, uă partită a luată cutare colegiă, cealaltă cutare colegiu. Acestea simtă fapte nenorocite, deru ele nu se potă imputa individuale nimănui, căcî ele suută fapte, adesea impuse de forța lucruriloru. Asta de lume explică cum în acesta Constituțiune liberale s’a introdusă acestă modă de alegere, care nu e tocmai conformă cu celelalte principii forte liberale ce conține. Se luămă acum interesele comunei și se le cercetăm. Ce vedemă azi cu actuala lege comunale ? Mai pretutindeni când alegerile sunt libere, vedemă numai proprietari, grația inteliginței românesce. Daca voiți acum se fia numai proprietari mari, faceți prin că bună administrațiune ca totă lumea se potă deveni proprietari mari. De ce este vorba încă comună ? De îmbunătățiri. Deru ele nu sunt comune? De ce demi deosebire de interese? Unde le vedeți? Ascultă și me întrebă de ce? Cerceteză și studieză aci totă ce se zice; me ducă acasă, cugetă ierăși în liniște asupra lară, și nu vede nimica seriosă în cele ce se vorbescă aci ’n acestă privință. De nu se mai zice : nu vedeți că primarul», că consiliul» comunal care se reguleze tocmielele agricole ? La rendul meu ve întrebă și edidera logică este acestă motivă? Nu suntă ambele interese în aceste tocmieli? ziceți că cereți cu numirea primarilor o faceți acesta din punctul de vedere că, fiindu aleși, ei țină numai cu sătenii din mijlocul cărora se alegă. Apoi vă întrebă și pe d-vostră , are cându primarii voru fi numiți, cum se voru considera de săteni ? Ei voru fi considerați, cându voru fi tineri zei, ca și patronii loră cari îi împileză. Nu perdeți din vedere, domniloră, că interesele ne ’mpingă adesea se facemă lucruri de cari apoi ne căimu amară. Primarulă hotărascercă în cestiunile agricole, nu se mai zice. Deru óre judecata lui e definitiva? Nu mai este nimeni la care se se apeleze ? Uă voce. Se umblamu pe drumuri ? Se scutură grâulu. D. Vernescu. Audă pe cineva, care zice că, pene se se ducă la prefectură, se scutură tu. Are dreptate acelă întrerupetoră, acesta este forte adevărată. Déju maî este adevărată uuă lucru, că nici prefecturu, nici supt prefectură nu’șî facă dătoria, ci stau prin orașie și petrecu. Nici uă revisiune nu se face în județe. . . D. Crăiloiu. Voiți prefecți ambulanți? In ce țeră ați mai vezută acesta? D. Vernescu., D. Brăiloiu se întrebă că în ce țeră amu mai vezută prefecți mișcători. Vă întrebă și că : în ce țeră trăiesce d-sea, ca se pretintă că administrațiunea trebuie se stea imobile. (Aplaude). Déca voiți se stea imobile, atunci se desființămă tote prefecturele și tóte chiăltuielele ce ni se ceru prin bugete pentru revistí. De ea așî ține numai la aprecierile d-lui Brăiloiu, m’ași crede nefolositorii în acestă cameră, și amu dovezi pentru acesta, pe cari nu’i vomi face plăcerea a le spune asta^î d-lui Brăiloiu. (Aplaude prelungite). Se cere încă Unu colegiu alăturea cu acela ală săteniloră, compusă de proprietari mari. Démü unde suntă acei proprietari mari in tóte comunele, s’a întrebată însuși autorulă acestei propuneri, d. Ștefană Greceau? D-sea scie prin sine ciară că ei nu locuiescă în comunele rurale. Atunci, d-sea ș’a zisă în bogata’i concepțiune : se se iea și din proprietarii nedomiciliați în comune și se voteze prin delegați. E că unu sistemă erra afroditu. Se póte case se se găsescă unu singură proprietară; în acestă casă, ș’a zisă eră șî d. Grecenu : acelă proprietară se vie de dreptu în consiliu. Uă voce din drepta : Bineînțelegendu-se, dintre alegători. D. Vernescu. Dintre alegători? Deru acesta e și mai frumosu, Imî închipuiescă unu proprietară mare. Eă, de exemplu, care potă se figurezu ca alegetoră în 5, 6 comune din diferite județe! Eu cu delegații mei amu se ie ocupă de interesele tuturor comuneloră în 5, 6 locuri! Ce fericită ființă ! Ce fericită concepțiune în acestă lege! Déru se mai pote ivi unu casă: se póte întâmpla se nu fiă nici una proprietară , atunci ce se face ? Comuna remâne veduvă. In adeveru, potă se fiă minori , veți alege ore pe minori, veți alege pe epitropi? Ună altă casă , pote se fiă prin unele comune văduve, ca proprietate. Ce se face atunci ? Văduva nu pote se figureze în comitată. Apoi de ea nu pote se figureze în comitată , pote ca se delege? Ce concepțiune de lege este acesta? Dați celă puțină dreptură femeiloru se participe în comune, și atunci înțelegă: faceți celă puțină ca țara românesca se dea densa cea d’ântâră acestă exemplu, și atunci sunteți consecință I. Crăiloiu. Acesta este la Mormoni. D. Vernescu. Atunci nu maî mormăiți... D. Al. Catargiu, rîzendu : Văduvele voru delega pe advocați. D. Vernescu. Deea se da advocațiloru asemeni însărcinări, causa nu vine de la advocați, ci de la acei cari nu sem se’șî apere singuri căușele. D. președinte rogă pe d. Alecu Catargiu se nu atingă cestiunea avocaților, căcî suntă vre 15 în camera și, cându se va încinge acestă cestiune, e lucru mare. D. Vernescu, cerendă se se respecte și advocații, ea orîcare alți deputați, continuă și zice : Nici ună proprietară nu se va duce la țară se vedă de interesele comunale. Totă sătenii se vor ocupa de ele. In privința influinței guvernului, apoi credeți d-vostră că guvernulă va influința mai puțină în două colegie decâtă în unulă ? Eă credu că influința s’aru opri la pragulă comunale, cândă toți proprietarii ară sta în comune, ori câte colegie ară fi. Eoă doru că nu e nevoia se puneți în colegiile rurale nesce colegie fictive. Trecu la colegiile din comunele urbane și declară că nu me potă uni cu sistema guvernului, care împarte colegiile după orașe. D. ministru ne-a pusă înainte motivulu de organisarea comunelor, cândă a adusă acestă proiectă de lege, în ceea ce privesce pe primari. Vedeți însă că nu vorba de acesta, ci de alegerile consilieloru comunale. De ce voiți mai multe colegie in comunele urbane? Ni se zice și aei, pentru cuvântulu că guvernulă ară putea se eser citeze influințe într’unu singură colegiu. Influința guvernului ease, cum v’ama spusă se póte face oriunde, când ă va voi se asesc de arbitrară. Atunci care este motivulă împărțirea alegătoriloră în mai multe colegie? Nu credu se susțineți ș’aci diferite interese, căcî cetățenii din orașe se bucură de îmbunătățirile din comună in comună. Prin urmare nu suntă interese deosebite. Buna credință în lucrări, și negaspirarea banilor publici de către cei cari vor fi aleși, aci stă binele. Cum ? D-vestre, majoritatea de azi, invocați temerea despre influința guvernului ? Imi sîngeră anima cândă audă asemeni cuvinte. Voiți se înceteze influința și abuzurile în alegeri din partea administrațiunii? Déru puneți vă dată freți aceloră omeni cari le se verșescu, dați vă dată vă pilda cu dânșii și acesta va fi cea mai bună garanțiă de câtă oricare alta, ce-ațî pune în lege. Atunci numai voră începe a nu mai eși cu ciomege pe strade. Asta trebuie se faceți deea ce iubiți instituțiunele. Eu nu potă zice că legea de la 1864 și-a făcută traială și c’a fost d esperimentată. Au fost d esperimentate abuzurile și falsificările în alegeri. Cându mi s’aru da dovezi că legea de la 1864 s’a aplicată sinceră, așî vota și că cu ambele mâni proiectulă ce desbatemă. Guvernulă se póte amesteca într’unu singură colegiu, ni se zice. Ei! uu sciți că guvernulă nu se póte amesteca de câtă cu violență? Și că așta fiind, ori uuă colegiu, ori doue, ori mai multe, déca guvernele voră ușa de violențe și nu se voru pildui, ele totă potă și voru continua de a influința. Amu vezută ânsășî cetatea Bucuresci abdicândă drepturile iei, amă vedutu-o și amă auzitu făcându-i-se chiară imputări pentru acésta. Ele au fostă nedrepte ense, căci numai forța brutale a făcut’a se abdice. Treî mii de alegători cândă ’șî voru da mâna, făr’a avea în facă forța brutale, credeți d-vóstre că potă fi influințați de guvernă ? In alegerile comunale, nu suntă în jocă interese politice, ci e vorba de interese economice, e vorba de banală văduvei, ca și de banală bogatului, și prin urmare cu atâtă mai multă nu va putea influința guvernulă. Nu va putea influința nici chiară vre-ună demagogă -- cându elu ară esiste, — în mija loculu atâtoru proprietari și profesiuni. Cându toți cetățenii voru fi hotărițî se merga cu toții la alegeri, și cândă guvernul nu va mai usa de forța brutale, atunci alegerile vor fi bune, lucrările consilieloru vor fi asemenea și nu vom mai avea necesitate de asemeni continue reforme fără nici ună folosă. (Aplaude prelungite). Primimă urmatorea epistolă de la alesul colegiului 1 de Mehedinți și ne grăbimă a o da publicității. Turnulu-Severinu, 23 Ianuariu, 1874. D-lui redactarealü diarului Româluulu Domnule redactare. După decretulü No. 2,253 din anulă trecută, colegiula ântâiă din Mehedinți fiindu vacante, s’a convocată pentru a doua ora a ’și alege represintantele séț, înainte d’a vorbi despre aceste alegeri, cari am avută locă în Zilele de 14 și 15 Ianuariu, credit de trebuință a ve explică causa pentru care colegiulă a fostă convocată pentru a doua ora. Puindu-me ca candidată în acestă colegiu, la prima alegere, ca și acum, s’au întrebuințată tóte bateriele misteriose, de cari din nenorocire administrațiunea dispune în asemenea cazuri. Nu sem culorile cu cari voi fi fostă vopsita înaintea guvernului de către prefectulu districtului meu, doriseră că cea mai viuă imaginațiune nami fi putută inventa meschinăriele ce s’aă întrebuințată în acésta alegere. In cele din urmă, d. prefectă cu compania sea de chilipiruri, neputendü întruni majoritatea absolută pentru candidatură guvernului, în loc d’a procede, conformă legii, la a doua votare, biuroulă și a părăsită postulă, ducendă cu sine tote e hârtiele și procesele-verbale. Actă ilegale, neonestă și nedemnă de ună colegiă în care se mai bănuia să schînteiă de demnitate electorale. La a doua votare aveamă totă siguranța că administrațiunea, cu toți agenții sei, și ară fi constatată slăbiciunea, ș’ară fi vezută că indignațiunea alegătorilor mi-ară fi asiguratu victoria; dérü ună scrupulă de demnitate personale m’a făcută se insistă către amicii mei d’a nu precede la a doua votare. Credeamă încă îr, onestitatea electorale! Credeam încă că mă guvernă nu este capabile de câ teamă ERATA. Ia darea de semn a ședinței de ieri sau strecurată trei erori: prima este că sa zisă ședința „de la 31“, în loc de ședința „de la 30“; a doua este că s’a zisă la începutul dării de semă ; „codului penale“, în loc de „legii comunale“, șa treia este că pe pagina III, colona II, la începutul discursului d-lui Cogălniceni, în loc de „Alesandru Catargiu“, ș’adisă „Alesandru Lahovary“.