Romanulu, mai 1874 (Anul 18)

1874-05-01

ANULU ALU OPTU­ SPRE­ PECELE IHI,um unni ne­ ­tOIÉSCE SI TEI PÉTÉ Uri­ ce cereri pentru România, se adre­­sezíi la a­­ Im­i­nistrațiunea di­art­ului . ANUNȚURI. In pag­a IV, spațială 80 litere petit 40 bani In pagina III, linia petit 6 lei. A se adresa i.A I’A it 18 : la d-nii Órain et Micoud­, 9 nie Dron­ot, LA VIENA: la d-nií Haasenstei §i Vogler I Wallfisohgasso.l 0. Scrisori și ori-ce trimiteri nefrancate vom­ fi r fosate.­—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI ESEMPL­ABULU. Din causa serbei popolare a primei a lunei Florilor­, iftarulu mi va ap&rd de o­ Lta Jour sera. Reflaet vinea și Adm­in­istrațiu­­nea „Fo­nânului“ s’au­ mutații în „st‘a«] a Délimei" No. 11, casa Enanoisii Baleanu, în apropiare de direcțiunea posterorii și tele­grafelor«. __ DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul« privat« ale Monitorául oficiale) Viena, 8 Mai«.—Camera deputaților« a adoptat« proiectul« de lege pentru Land­­­weh­r, respingând« stabilirea cadrelor« ca­valeriei de Landwehr. Camera seniorilor« s’a unit« cu acesta­otărîre. Apoi, după cererea ministrului, sesiunea s’a prorogat«. Redactiimea și Aflministrațlimea, Strada Dém­neí, No. 14 MERCURI, 1 MAIU 1874. LUMINEZA­TE Șl i EI FI ABONAMENTE In Capitale: una anii 48 lei; șese luni 24 lei el luni 1 i lei; un­­ ună, 5 lei. In Districte: un anii 58 lei; șese luni 29 lei trei luni 15 lei; un lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe m­­inistru fr. 20 Austria și Germania, pe trimestru franci 18. A se adresa L­­ARIS: la d. Darras-Hal­grain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-nil OraiD et Miocud, 9, rue Drouot, 9. LA VIES­A: la d. B. D. Ropovici, Fleich­markt, 15 BUMM, șa. Bugetele sunt­ neecilibrate; dato­­riele Statului se sting­ pe totii anul, prin sudarea națiunii, crescându- se, fără curmare impositele; se stingu chiaru prin sudarea generațiunilor­ viitóre, stórsa d’acum prin necontenite împru­muturi, și cu tóte aceste ele crescu pe tóta ziua; cu câtu sudarea națiunii este mai mare, cu atâtu s’aprinde mai tare foculu détorielorü. Sesiunea Camereloru ținu peste pa­tru luni, și guvernulüi, márturindü, în parte célu puținii, crescerea détorie­lorü și golulü ce se face necontenită In tesaurului publicű, nu propuse nici unu mijloeu, nu­­ Jiiemü pentru cur­marea ruinatórelorü séle procederî, dérà mácarü pentru a găsi, cu mai pu­țină pagubă pentru țară, bani noul spre soldarea vechilora și nouileni­sele pecate. Serbările învinării se apropiau, deputații plecaseră deja în parte și cei­l­­alți se sculau de pe bancele lor­, și tocmai atunci ministrulu de finan­­cie le presinta unii proiecta finan­ciară, ce desfidemü pe ensuși d. Mavro­­gheni sé’lü numéscu íntr’altü­ felu, de cätü cum ílü desemna rämü noi: rentă perpetuă, provisoriu ș'amortisabile. Deputații ilü citiră, se splimêntară și fugiră. Acesta proiectă, reprodusă ieri de noi în Intregulu­m­ én, și desbátutü în numărulü de la 17 — 20 și 27 Marsoiu, este încă mănținut si de guvernu­? Nu scimü, dérü întrebămu , pentru ce mi­nistrulü de financie presinta Camerei unu proiectă atâtu de seriosű, atât­ de complicată , atât­ de grava, din tóte puncturile de privire, tocmai în ultimele­­ zile ale sesiunii? Cre’uta­a ela c’uă operațiune financiară ca cea propusă se póte studia și calcula de către deputați in câte­va­­ jile? Nu. Și națiunea? Nare și ea trebuință să studie și să calcule operațiunile finan­ciare ce va fi datore să le platesca? Da. Cunosce d. Mavrogheni una sin­gură ministru de financie, în ori­care țară, care se fi procedată asta­felu? Nu. Pentru ce doru ceru de la depu­tați cea­ a ce scia că le este peste pu­tință da face, de nu pentru a’l opri da studia proiectulu ș’a’i sili să vo­teze cea­ a ce nu cunoscu? Ș’acum, mănține acela proiectu? De ce n’a spus­-o? Sesiunea acesta nu pote dăinui de câtă 30 de­­ jlile. Acesta sciu s’o spuse guvernală. Pentru ce onsé n’a spusă ș’a­nume „Gestiunile fi­nanciare și economice pentru carii a convocații Camerele ’n sesiune estra­­ordinară ? Pentru ce n’a publicată a­cele proiecte, spre a pute fi cunoscute și studiate de deputați și de națiune ? Ii este frică d’a se face lumina în ju­rul a și ’n facia operațiunilor fi­sale financiare? Déru atunci arti fi a de­­c­lara că nu póte se facă asemene operațiuni de cáta în Intunerica? Ieri chiarü ținu Camera prima șe­dință și ministrul­ de finance nu spuse cari santă proiectele financiare și economice ce le va cere de la depu­tați. Ieri chiar i serădica ședința, fără ca deputații se scie nici chiar­ ce voru ave astăzi la ordinea­­ zilei. Voimii se simți cei mai parlamentari în privința guvernului și a majorității Camerei, și d’acea­ a rugamu se ni se spuie unde s’a mai veijuta asemenea procedere și cum se póte numi? întrebămu în sfîr­­șită, ce potă face deputații, se voteze legile financiare cele mai complicate, fără se fi avută timpulu necesarä d’a le studia și calcula ? In asemene casă, ei espunu țera la ruină și se es­­punü la ura și disprețul ă­i ei, și a­­tunci ce se mai alege de regimele con­stituționale și de prestigiul­ puterii e­­secutive? Și națiunea ce va simți ea vedendu-se necontenită a plăti vete­­matorele pentru sensa manipulări ale ministeriului d-lui Lascaru Catargi? Credemü c’ori­cine vede că situa­­țiunea este gravă și că toți Românii cei buni suntu détori se se ’ntrunescu, se desbată, se cugete și s’aviseze. Publicamü mai la vale una protestă alü d-lui Bonifaciu Florescu contra espresiunilor­ din decisiunea d-lui mi­nistru alü instrucțiunii publice, prin care se redă d-lui Nicolae Ionescu ca­tedra de istoriă de la universitatea din Iași. Gestiunea avendu însemnă­tatea iei, ne credemu de tort cu acesta osasiune a reveni și noi asupra iei. Toți amă recunoscută că destitui­rea d-lui Ionescu a fostă nedrepta și ilegală. Pentru ce énse d. Maiorescu, resta­­bilindu dreptatea dintr’uă parte, vă calcă din altă parte ? Este pre oprită unui ministru, supt președința d-lui Lascaru Catargi, d’a nu pute fi nici­­uă­dată pe deplina drepta, d’a nu res­pecta pe deplina legea și d’a nu pute păstra nici chiaru buna-cuviință? D. Maiorescu scia că d. R. Florescu făcuse unü actu dreptü și nobile, déra fórte rară în timpii noștri­ : acela d’a dec­lara, în parte și ’n publică, ce va demisiona cu fericire în­­ ziua cându va triumfa dreptatea în pri­vința d-lui N. Ionescu. Asemene simțiminte nobile, și mai repetium atâtu de rari, din nenoro­cire, în timpii noștrii, cum are nu fă­cură sĕ palpite de fericire anima nou­lui ministru al­ instrucțiunii publice, și se’la îndemne d’a căuta mijlloce d’a le încuragia, spre a servi de modelă și de bolda junimii române? Este are uâ lege în ministeriulü d-lui Catargi d’a se lovi ori­ ce simțiminte nobile, căreia se conformă și d. Maiorescu? Încă ce­va. Déca se da înlesnire d-lui B. Flo­rescu d’a demisiona, spre a se reda ca­tedra d-lui Ionescu, dreptatea se res­­tabilia făr’a se lovi pre tare fostulu ministru și consiliulu permaninte, și făr’a se pune pre­cum supt tesea legea instrucțiunii, spre a se reda d-lui Io­nescu catedra ce merită s’o aibă și care pe nedreptu i­ s’a fostu luatü. Cu modulü acesta onorea aru fi fostu multă mai mare pentru d. N. Ionescu și cu multa mai nobile, mai instruc­tivă și mai bine-incotare pentru na­țiune resuirea­sca pe catedra de isto­ria universal. Pentru ce­derii noulu ministru alese calea contraria, calea de lovire a fostului ministru, de lo­vire a consiliului permaninte, de strim­­torare a legii instrucțiunii publice și de micșiorare a dreptei resuiri a d-lui Ionescu pe catedra sea de istoriă uni­versale? Se fiá óre pentru ca publi­­culü se suspine chiaru candü unii din ministeriulü Catargi facü unii actu dreptü ? Rugamü déru pe d. ministru alu instrucțiunii publice se repare gre­­șialele cele mari ce conțină conside­­ranții prin cari s’a făcută dreptate în privința d-lui Ionescu, și se se rădice recunoscénda greșiala ce­a făcută. A recunosce asemenea greșiale este no­bile, mare și demnă, și prin urmare rĕmâne acum în deplina disposițiune a d-lui ministru s’arate țârei cum se simte domnia-sca însuși și ce simte și crede despre ministeriumu din care face parte. Rugamit asemene pe d. B. Florescu se primescă cu seninătate nedrep­tele loviri ce i-sau datu, și se n’as­­culte pe cei cari vorn se’la fiică a capi­tula, căci scie și sim­te că junii carii capituleza suntu pentru tóta viétea loru desarmați. Se priméscu cu seninătate lovirile ce i­ s’au dată, căci d-lui scie și simte că celă care ’u adavére voiesce se facă unu pasă nou ’n vieța morale, va fi necontenita lovita de lumea cea ve­chia, déru c’acele loviri dau juniloru ocasiunea d’a aréta c’au destulü su­­fletu , destulă viață morale, spre a merge necontenit înfruntândü pedicele imorale ale trecutului. Camerele sunt­ deschise și unii din membrii lorü facu parte și din actu­alele consiliu comunale ale capitalei. In sesiunea trecută, mai m­ulți de­putați au semnalată, prin diferite in­terpelări, uă mulțime de abusuri și violări de legi comise de acești părinți ai orașului, ș’uă comisiune de anchetă, alesá din sim­la adunării de către majoritate, le-a cercetată și consta­tată cu prisos­. Alte cozuri de abusuri și violări de legi, identice, semnalate tot­ în sesi­unea trecută de către unii din dom­nii deputați, ca săvârșite de membrii consilielor­ comunale din Pitescu și Brăila, au fost s­trimise de domnii miniștrii înaintea justiției, și autorii lor­ sunt­ urmăriți, unii chiar­ ares­tați. Cum se face deja, și­ care este ca­usa că pentru consilierii comunei Bu­­curesci, guvernulu are uă altă mă­sură? Pentru ce d. Cecropide, fostulu primare alü comunei Piteșci și depu­tată, a fostă cerută camerei de către J. ministru de justiția chiar­ în tim­pulu sesiunii spre a se urmări, pen­tru ce d. colonelă Petrescu, fostulu primare al­ comunei Brăila, este chia­­matü la interogatoriu și arestatü în prevențiune, și pentru ce domnii membrii ai consiliului comunale din Bucuresci stau ancă tari și mari pe fotoliurile dumneloru, fără ca sĕ fiu trimiși, nici macarü înaintea alga­­torilor­ ? Acésta atitudine din partea miniștriloră fadă cu acești delicv­­enți este mai multa de câtü părtini­­tóre, ea este și vă insulta, una dis­­preță pentru onerea și prestigiul­ ma­jorității din care face parte d-nn­ A. Plaino, Golescu, George Manu, Știr­bei și cei­l­alți membrii ai com­isi­­unii de anchetă. Cum vom­ mai pute sta acești o­­norabili deputați alăturea cu domnii B. Vladoianu, C. Racotă, și cei­l­alți pentru cari comisiunea a constatatü c’au per­cepuți­ dări ilegale, c’au desființat, prin simple decisiuni, tase prevăzute prin legi, c’au risipitu banii casei comu­nale, că’n fine, „în genere vorbindu, membrii consiliului comunale sunt­ lipsiți de simțură de integritate și de respetul­ legalității,.. . și numai că severitate , justă și imparțială, este singurul­ remediu de la care se mai pute accepta îndreptarea unui zeu în­­veterata? Ce autoritate mai potü ave mi­niștrii, și mai cu osebire d. Maiorescu, în facia majorității, condu delegații maiorității, din cari­a făcută parte și d. Maiorescu înainte d’a veni la guvern, au pecetluită cu sigiliulu imoralității pe membrii consiliului comunale, și a­­cești membrii se găsescu âncă pe ban­cele adunării, dând­ sprijinii guver­nului, ca se fiă sprijiniți, la rândulu loru înaintea pragului temniței ? Este guvernulu convinsu de cele ce au constatat comisiunea parlamentară numită de majoritatea care ’lü ține la putere ? Déca este, majoritatea în unire cu guvernulu, nu potü se fără altü-felu în primele ședințe ce se vorü ținâ, de câtü se trămitâ imediatu pe acusați înaintea justiției. Déca nu este, atunci iarăși guver­nulu trebuie se ceru și majoritatea e détóre se dea unu votu de desa­­probare aleșilor, cari au represintat-o în comisiunea de anchetă, declarând­ că membrii comunei sunt a­cuzați ca arghituri, și că tote câte au consta­tată comisiunea sunt­ neadevăruri. Ori are guvernul o încredere în majo­ritate și majoritatea în guvernă, ori încrederea lipsesce de ambele părți. Acesta punctă ar­ trebui lamuritü în primele ședințe, căci alta­felü pre­­sința în cameră a deputaților, cari facu parte și din consiliul­ comunale este una scandală și uă negațiune a deplinei armonii ce trebuie se esiste între miniștrii și majoritate. Și pentru ca d. primu-ministru să se convingă că­dată mai multü că sunt­ destule cașuri de pursuivarisela în contra actual lor­ consiliari comu­nali, vom­ aminti ad­ âncă câte­va din cele cuprinse în raportulu comi­­siunii de anchetă, pe lângă cele ce am­ amintită deja în numerile tre­cute: La 21 Decembre, 1871, consiliul­ comunale face licitațiu­ne pentru da­rea în întreprindere, pe termină de 3 ani, a cărților­ de jocu. Licitați­­unea rămâne asupra unui între­­priniétorü, cu pieță anuale de 45.000 lei și se aprobă și de ministeriu. Art. 20 din condițiuni prescrie că concurenții „trebuie a depune în­­ ziua de licitațiune un cauțiune provisoriă în valore de 6.000 lei noul, în bani sau bonuri dal­ tesaurului, son d’a­le comunei, sau în on­­­e alte titluri re­cunoscute de guvernui și acceptate de primărie. „Acésta cauțiune va fi perdută de concurnt^, fieca, după ce se va adju­deca întreprinderea asuprâ’­, n va depune în termina de 10 zile cauți­unea definitivă:“ Consiliul o comunale calcă era sin­gură, în defavarea comunei, acesta prescriere a contractului, tolerandu pe întreprinzătorii ca se depună ga­ranția definitiva tocmai peste două luni. Art. 14 și 15 din contractă­r­icü că suma de 45.000 lei, resultata la licitațiune, se se respunda de între­prinzătorii în patru rate egale, pe fie-care anü, și a­nume: 1 Ianuarie, 1 Aprilie, 1 Iulie și 1 Octombre, era deca intreprinzător ele nu va ’nde­­plini acesta condițiune, primăria va pute pune îndată acesta venitü din nou în licitare, ș’a’lu adjudeca pe com­­pta Intreprinzătorelur. La 1 Aprilie 1873, Intreprimi­to­­rele nu respunde rata cuvenită, și primăria, de­și în totală lipsă de bani, îi acorda­uă păsuire, în urma unei cereri din partea i. Somată de concesionarulu iluminării cu gaza ca să’l respung ă că detoria, prinăria se împrumută cu 11.000 lei valorea ci­tatei rate, și d.^primare Bazim Vla­doianu decide, prin­tr’nă simplă real>­­luțiune, că dobânda acestei sume va privi pe socotela întreprii.Zetorenul cărțilorfi de jo­c. Acesta actu, membrii consiliari, în apărarea lor­, ilu numescu „actu u­­manitarü și leale pentru satisfacerea ambelor­ părți.“ La 1 Iuliu, Intreprinzötorele nu respunde nici rata a doua, și atunci consiliulu comunale, supt una altu primare, decide, în fine, la 7 Iuliu, ca să se pună în licitațiune întreprin­derea pe câmpta întreprinț­ătorului. Suma datorita pentru ambele rate era de 22,500, adică ccivalenté cu suma garanției depusă. Facéndu-se licitațiune, resultatul a dă uă diferință anuală în minus de 14,950;în totacursulu prelungirii lici­­tațiunii, întreprin­zătorelui este tole­rată se continue cu întreprinderea. Ministeriul­ de interne, aprobându licitațiunea și cererea primăriei d’a intenta proces întreprinzătorelui, fl­ce în adresa s­a: „Acésta case nu scu­­tesce de respundere pentru neluarea mesurelor­ cuvenite îndată ce fos­tulu in­treprinzătoru n’a plătită ân­­tâia rată a acutul venitu“. Prin corespondința urmată apoi către tribun.­Iu și primăria se con­stată că întreprinzătorului n’are nici oă avere văzutâ spre a se urmări pen­tru deficitulu produsü prin noua li­citațiune. EeÖ, prin urmare, uă pagubă reală pentru casa comunală de vre 30.000 lei noul, fără a se pute acoperi chiar­ cândü comuna ar­ câștiga procesul­, pagubă provenită numai din bună­voință a domnului primare Barbu Vlâdoianu către Intreprinzătorele căr­­țiloru de joeu. Pentru ce­derii ministeriumu nu’șî respectă a fi propriele acte, trămițândui în judecată pe acei consilieri, pentru

Next