Romanulu, mai 1875 (Anul 19)

1875-05-04

392 Alegetorulu liberü publică urmatórea telegramă : Calerași, 30 Aprile, 1875. Felicitarii din inimă pe junii magistrați demisionați pentru simțimintele lor, regretămu ease perderea multă simțită de magistratura română cu acesta retragere. Traiască dânșii! Traiescă România. Poenaru Bordea, Periețenu, D. Iliescu, P. Bordea, Marinescu, Petrescu, Rădulescu, Gheorghiu, Gheorghescu, D. Ștefănescu, Michăilescu, Popescu, Vasilescu. Același ziara află că și d. președinte ale tribunalului Ialomița ar fi demisionată pentru aceleași motive ca și colegii sei de la tribunalulu și curtea apelativă din Bucuresci. Domnului directore alu poșteloru și telegrafeloru. Domnule directore, Amu durerea a’ți face cunoscută prin epistolă publică noul abusuri ală servițiului poștale. piatulă Românulu de la 1 Masă nu s’a spediuită pe nici uă liniă. Ancă ună faptă. S’a ferămisă redacțiunii Românului uă telegramă din Buzău, supt scrisă d’ună mare numără din cetățenii cei mai distinși. Telegrama <zice c’a fostă speciuită la 13 Maiă, 9 ore sera. Data primirii la biuiculă din Bucuresci este 14 Maia. Trecemű peste cifra 4, care este forte negră, ca cum s’ară fi voită ascunde la spatele iei cifra 3, și constatămă numai ceea ce este patentă. Pedepeștt se scrie arginte. Se zice apoi „întârziată din causa aglomerării“. Ce mai rămâne dâră d’acea urgintă plătită, care nu pote ’nvinge aglomerările de câtă peste 20 de ore ? Aci énse avemu ceva și mai frumosă. La 14, pe la 3 ore sera, purtătorul telegramei a venită și a cerută să i-se suprscrie recipisa pentru uă telegramă din Bűzen, ce-a fostă adusă-o în sera precedinte, adică la 13 Mai. Refusându-i-se cererea, pe temeiă că telegrama nu, fostă primită, și cerendu-i-se celă puțină că copia a zisei telegrame, reveni cu dânsa în originale. Déca arginta depeștă a sosită în adevără la 14 Mas, 4 ore sera, cum purtătorulă veni la 3 ore la redacțiune spre a cere suptscrierea recipioei pentru aceași telegramă ce declara c’a fostă adusă-o la 13, sora? Altă faptă. Cei mai însemnați alegători din colegiul?! I din Pitesci trimită uă protestare telegrafică Capului Statului. Biuroulă telegrafică din Pitesci refusă d’a trimite ș’uă copia Românului. Cetățenii trimită Românului uă altă telegramă, prin care ’i comunică pe cea trimisă Domnitorelui. Biuroulă telegrafică din Piteșci primeșce și libereză diitanța cu No. 418, și prețul ă lei 9. Acea telegramă nici până astăzî nu s’a primită la Românulu, déra plata iei a fostă primită de către biuroulă telegrafică. Ală treilea faptă. D. Nicolaă, magistrată la Galați, demisioneză, și ne trimite telegrafică copia după demisiunea seu. Acesta s’a făcută la 13 Mai. Până astăzi nu s’a primită la redacțiune nici acea telegramă. Suntă deprinsă, domnule directore, a nu ave dreptate ’naintea dumitele la nici una din reclamările mele; cu tote acestea, deprinsă d’a nu dispera nici-vă dată de triumfală dreptății, denundă și aceste abuzuri și rămână ală domniei tele supusă. C. A. Rosetti, Directorele Românului. OPERAȚIUNI ELECTORALE. TELEGRAME Câmpu-Lungu, 14 Mai, 1875, întârziată din causa aglomerației. Redacțiunii ROMANULUI. Suptscrisură, Draghicenu, Nicolescu și G. Bădescu, aleși delegați cu majoritate de comuna Vălenii, supt prefectură plasei Podgoria a silită biroulă a libera certificatele pe numele altorii persone agreate administrației ; în ajunul alegerii, supt acusațiuni plăsmuite, se aresteză Nicolescu, care și aioi se află în pușcăria; astăzi, la 2 Mai, amu presintatu biuroului protestulu meă, biuroulu mi’să respinge, nevoindu a’lă atașa la dosaruliî alegerii; prin telegramă amü făcută cunoscută și d-lui ministru. Rogă publicați, pentru a se constata arbitrariulu ajunsă la culme. , G. Racoviță. Brăila, 14 Marti, 1875. RedacUunil farului ROMÂNULU. Alegerea colegiului alu 4 coverșasce totă ce -și póte închipui cineva în falsificări și violențe. Cei mai mulți delegați aduși noptea în ajunulă alegerilor și ascunși ia casărmî. El fura apoi întruniți in curtea otelului Victoria, cartierul generale alu autoritățiloră; a trebuită intervențiunea orășenilor, pentru ca supt prefecția și polițaiulă se lase dintre denșii și se nu -i mai amenințe. Preotulă Marină, destinată de oposițiune pentru biurcă, fu împedecatu de a veni și cândă a ’nfrântă lozinca ș’a venită in Brăila, s’a secestratu într’uă casă. Biurculă fu votată pe faclă. In timpulă votării forța armată și sentinele pene și la ferestrele localului spre a nu se vede iu întru. S’a ’ncercată espulsarea unoră alegători prin dorobanți introduși în locală, pentru că scriaă numele candidatului displăcută, dară bărbăția săteniloră a ’mpedecată acestă manoperă. S’a dată alarmă, s’a cerută renforturi ș’uă companiă de gardiști cu toba s’a presintatu la pofta localului spre a răsipi pe publică. Numai moderațiunea, patriotismulă și resoluțiunea cetățeniloru a ’mpedecată uă dramă. Toți funcționarii casiăriei, introduși în contra legii ca delegați, faceaăvelă și se stabiliseră în camera unde se scriaă biletele spre a spiona și intimida pe votanți. Una teneră admirabile, eroulă Ziței, Mandroviceni, s’a espusă mereu ș’a fostă destituită pe cândă era încă in colegiu, fiindăcă protestase contra falsului și ilegalităților. Casiarulă a silită pe delegații fiscali și vamali, în numără de 9, a vota contra consciinței loră. Giani, N. Blaramberg, D. Mărgăritescu, R. S. Campiniu, Kiriacescu. Alegétorulu liberii a primită următórele telegrame din districte : Mărieî-sele Domnitorului Românilor si Carol I. Măria-tea! In comuna Podurile-Unite, plaiulu Ialomiții, judeciulu Dâmbovița, pe cândă biuroului definitivă se găsia în exercițială alegerii delegațiloră colegiului ală 4-lea și pe cândă votarea se făcea în liniște, amă fostă amenințați de supt prefectu și ajutorulă săă, astăfelă încâtă în disperarea loră că șansa n’au avută-o, prin maltratări, bătăi și persecuții, amă suferită noi și socrele nóstre tóte barbariele nepomenite, în câtă scăparea nóstră a fostă rătăcinciune prin păduri, de unde, prin ajutorul nopții, abia amă aflată scăparea în prașiă, trăindă pitiți. Măria-tea! Vă rugămă cu adâncă respectă să nu lăsați acestă frumósa țară preda patimelor celoră căzuți și rădicați cu ocazia alegerilor. Fii, Mărin tea, judecătoră între noi și persecutorii noștru, cari aă transformată ordinea in desordine și voră să ne aducă în desnădăjduire. D. Nicolescu, președinte al biuroului și delegată, A. Săndulescu, delegată, N. Săndulescu, delegată, Nicolae Radu, delegată, Călărași, 30 Aprile. Cu tote escesele puterii, candidatură oposițiunii Poenaru-Bordea în colegială al III-lea a rămasă cu 105 voturi neanulate, celelalte anulate arbitraricesce. Lupescu deputată. Periețenu, Popescu, D. Ștefănescu, I. Ionescu, Băltărețu, Vasilescu. ROMÂNULU, 4 MAIU 1875. Târgoviște, 30 Aprile. Costică Fusea, alesă deputată la colegiul III cu voturi 254, contra ministrului de resbelă, care a obținută numai voturi 186. Autoritățile n’au cruțată nici ună mijlocă pentru a asigura isbânda candidatului ministeriale, lână GJuika, Turnu-Mâgurele, 30 Aprile. Alegătorii orașieforă din acestă districtă, întruniți într’uă secțiune speciale, în urma protestațiunilor rădicate contra atrocități!oră comise aci pentru a ’mpedeca libertatea votului, aă alesă ca deputată al colegiului III pe marele oratore Nicolae Ionescu, care a ’ntrunită majoritatea de 273 voturi din 279 exprimate. Președintele biuroului este autorizată a remite tote actele relative la acestă operațiune, spre a servi d’ua parte ca uă protestațiune energică contra ingerinței guvernamentale, era pe de alta ca titlu legale pentru d. N. Ionescu, care este investită cu puterea de mandatară în represintațiunea națională, ca liberă espresiune a voinței alegetoriloră colegiului III ală orașiului, și prin urmare ale inteliginței județului Teleormanu. In numele comitatului. Antonii I. Dimitrescu. Corespondință particulară. Giurgiu, 1 Maiu, 1875. Nelegiuirile comise de administrațiunea d-lui Muratu în alegerile de deputați, de cari aZi se ocupa totă țara, sunt așia de numeróse și mari, în câtă cuiva, voindu se le facă istoriculu pe largă, i-se urcă sângele în capă. Mă marginescu pentru aZi a vă arăta urmatórele: In acestă orașă se află, de peste 20 ani, doui frați anume Șerbană I. Podorănu și Dumitru I. Podorenu. Români de origine, născuți eră nu făcuți, pare-mi-se din comuna Podgorița, judecială Ufovă. Amendoui acești frați sunt omeni de omeniă, ântâiulă e funcționară la calea ferată, eră celă d’ală douilea precupeță, și pentru că celă din urmă se cam adună la vorbă cu omenii de inimă, porecliți roșii de către omenii ordinii, cari țină ordinea ca la Varșovia, d’aceaa a fostă desnaționalisată de administrațiunea din Giurgiu, dându’lă de Grecă, precum veți vede din alăturata în originală adresă a primarului Scurtu. Câtă pentru frate seă Șerbană I. Podorenu, acesta fiindă funcționară, nu l’a considerată ca Grecă, ci l'a pusă scrutatore la secțiunea a II a colegiului III, căci planul trasă mai dinainte a fost ca tóte biurourile se fiă ocupate de funcționari, desemnați mai din vreme într’u casă ocupată două persona oficială. Acesta măsură a și fostă causa că toți alegătorii inteliginți și independinți s’aă abținută d’a lua parte la votarea în acestă colegiu, unde nu li se putea garanta secretulă și libertatea scrutinului. E că prin urmare că, pe coadă unulă din frați e considerată ca Română prin posițiunea sa oficială, numai fiindă că guvernulă pate dispune de densură, celalalta e considerată ca Grecă, fiindăcă, ca omă liberă, nu dă garanții sigure de închinarea consciinței sale către putere. Flagrantă deja sfruntată contrazicere din partea administrațiunii. Decă ce senseniul Personele cari comită asemeni acte negreșită c’aă primită porunci de la ’nalta oblăduire, și toți slujbașii de rândă potă fi funcționari demni, spre a pute să imite pe magistrații din Bucurescî, cari s’aă revoltată de fără-de-legile guvernului actuale și prin demisiunile date i-aă pună pe frunte pecetea meritată. Onere acestoră demni magistrați! Publicați dorü, vă rogă, d-le redactori, atâtă aceste câte va rânduri, câtă și actulu de desnaționalisare a moșului Română Dumitru I. Podorenu, spre a se fei și observa la Ziua judecății, care curândusea mai târziu vine negreșită, să se aibă ’n vedere împreună și cu altele multe. Primiți etc. Alexei Christescu, Alegetoru în colegiul III, Ecă acum și adusă în cestiune , 1875, Februaria PRIMĂRIA URBEI GIURGIU. No. 526. Domnului Dumitru I. Podorenu. D-nii Nae Venculescu, Niță Stavru și Eustație Vișenescu, alegători în colegiul III pentru deputați la cameră ală orașiului, prin petițiunea registrată la No. 528, v’a fl contestată dreptulă de alegetură în acestă colegiu, supt motivă că n’aveți naturalisarea. S’a pusă déla acesta petițiune in deliberarea consiliului comunale, în ședința de la 9 ale cuvintei, și prin jurnalulă cea ’nchiăiată cu N °. 26, supt coprinderea urmat óre : «Consiliulă, avându in vedere că pentru a fi cineva alegetoră, după art. 17 din legea electorale, trebuie a fi Română de nascere sau a fi dobândită împământenirea: «Arendă în vedere că contestatorii de astăzi, printr’ună procesu-verbale dresată de poliția urbei Giurgiu la 7 Februarie, anulă cuvinte, constată că, după cercetările făcute directă și indirectă, d-vostră sunteți Grecă, și încă nu sunteți naturalisată conformă Constituțiunii tereî: «Avendă asemenea în vedere că pene la proba contraria, consiliulă puindu basu pe constatarea din menționatală procesă-verbale, precum asemenea că sunteți cunoscută de străină nenaturalisată .» A decisă escluderea d-vestre din listele electorale ale colegiului III din colorea roșia. Amă öncredérii a ve comunica de acesta spre sciință că, neremâindu mulțămită pe decisiunea consiliului, se recurgeți la tribunalulu locale, în terminulă preventă de art. 38 din legea electorale. Primiți, domnule, asigurarea considerațiunii mele. Primară, A. Scurtu, Secretară, Al. B. nescu, secretari Dumitru Bârcănescu și Gheorghe Dinescu, era scrutători Gheorghe Toma și Ilie Bădescu. Primiți, ve rugămă, domnule procurore, asigurarea distinsei nóstre considerații, C. Racoviță, D. Niculescu. Protestu către d. procurore ală tribunalelor de Muscelii în contra violințelorn și violărilor și comise de către guvernulu „ordinii.“ Domnule procurore. In Ziua de 23 Aprile, locuitorii comunei Văleni, din plasa Podgoria, fiind adunați la primăria, aă alesă, între alți delegați, și pe supt scriși, precum se constată din lista de recensemântă a voturilor, și operațiunea electorală fiindă terminată naptea, într’uâ oră pre înaintată, biuroulă, încuindă ușiele cu lacăte, aplecată, declarândă că a doua zi va libera certificatele delegaților aleși. Totă într’acea napte vă semn de alegători, și anume: Ilie Bădescu, Toma lene, Nicolae Avram, Alesandru Arsene, Nae Plăvițescu, Grigore Andreiă, Constantină N. Chira, Iordache Miereană, cum și Gheorghe Bădescu, membrul consiliului comunale, vestiți fiindă de stăpâna casei că cine va sparge ușia primăriei, aă alergată acolo ș’aă surprinsă pe primarulă comunei, Apostolii Gheorghiu, însoțită de mă domnu N. Christescu, advocată din Câmpu-lungă, cari spărseseră una din ușiele localului primăriei, cu intențiune, se ’nțelege, pentru a sustrage actele alegerii. Constatândă acesta alegătorii, au scosă afară ș’au sigilată ușia cu pecetea primăriei și cu sigiliurile loră. A doua zi a sosită la primăria suptprefectură plășii Podgoria, ș’a ordonată biuroului se nu libereze certificatele pentru noi supt scrișiî și pentru Gheorghe Bădescu, unulă dintre delegații aleși, supt cuvântă că nu însușirăți calitățile de delegați, fiindă că eă, Racoviță, n’amă domiciliă politică in comună și că Niculescu și Bădescu fiindă-că suntemă în colegiul ală 3-a, și astă-felă biutoulă, supt presiunea suptprefectului, eliberată certificatele cuvenite nouă altor trei persone, cari n’aveau majoritatea voturiloră. Veiti mă dorii, domnule procurore, se vă denundămă faptele de falsificare ale actelor, alegerii supt presiunea suptprefectului și violarea localului primăriei de către primară, și vă rugămă să bine-voiți de a procede la vă constatare scrupulosa in facia locului, spre a se da justiției făptuitorii, deslușindu-vă că biutoală definitivă era compusă de președinte Ghiță Stoe Candidatarele oficiale sau deputațiele cu teșcherele. 4. Cu ocasiunea convocării colegielor electorale vacante din departamentele lor și Cher, Ziarul le Siècle, cerândă ca administrațiunea să nu interne câtuși de puțină în alegere, ci se lase alegătoriloră cea mai deplină libertate în exercițială acestui sucru dreptă, amintesce d-lui Buffet, ministrulă de interne, câte-va părți dintr’una discursă alăseu forte importante, rostită în corpură legislativă la 1869 contra sistemei candidaturelor oficiale. Reproducândă și noi acele părți, le recomandămă cugetării, — deca malcă facultatea cugetării, a deputaților, numiți de prefecți, de poliția și de bande: «Credă c’acesta sistemă este atâtă de vetămătore țezei, câtă și guvernului. «Pentru a o apăra, s’aă întemeiată pe exemplulu practicei guverneloră precedinte. Déru este cestiunea d’a se sei, după cum a zisă cu dreptă cuventă onorabilele d. Emile Ollivier, déca căiele rătăcite urmate în acestă materiă de guverne le-au fostă de folosă, déca ne arém ună esemplu de urmată sau uă stâncă de înlăturată. (Aprobări pe orecare bănci). «Fără ’ndouielă că nu voiescă se vorbescă de câtă cu celă mai mare respectă de guvernele precedente, pentru că credă că ele au lucrată forte conseiințiosă, spre a realisa binele teren, așa cum ’lă ’nțelegeaă. Déru nu credă că lipsescă de respectă în facă cu vr’unul ă din aceste guverne, facendă că intervențiunea administrativă în alegeri a contribuită forte multă, supt guvernulă de la 1830, a slăbi gradată organismulă sau și a'l determina ună felă de anemiă... (semne de aprobare pe mai multe banci)... astf^felă încâtă a fostă răsturnată printr’uă lovitură care, în primii ani al esistenței sale, nu pară fi scuduită! (Este adevărată) «Credă că marele interesă al guvernului, cum s’a zisă deja, este d’a cunosce exactă starea adevărată a opiniunii publice. Acestă stare nu pate se fiă manifestată decâtă prin alegeri libere. «...S’a Zisă alegerile trebuie se fie termometrulă opiniunii publice. Primescă acestă comparațiune, și?că că, intervenindu cu multă activitate în alegeri, administrația lucreză întocmai ca observatorulă care, voindă să se servescă ca termometrulu, n’ară lăsa șe se voia de câtă gradele topirii ghiecieî ș’ale ferberii, ș’ară pune unu cartoni pe gradele intermediare. Acestă observatură ară pute sări pre bine că colóna de mercuriă a trecută de zero, déru ’i va fi imposibile d’a se insadă unde s’a oprită, și n’o va vede reapărendă de câtă numai atunci când ă ară ajunge la gradul de ferbere. «Ei bine, în politică , credă că este de interesulă celă mai neapărată ca guvernulă se nu accepte, pentru a constata mișcarea opiniunii, ca ea se fiă ajunsă la gardulă de ferbere (pre bine pe mai multe bănci) și éce pentru ce credă că că trebuie a se păstra aparatului, care servesce a determina exactă starea mea, totă justeța și totă simțibilitatea. «Credă, d-loră, că uă intervenire activă a administrațiunii în mijloculă competițiunii candidațiloră §in favorea unora dintre el ară ave neapărată de efectă a falsifica aparaturi electorale.» Soirile de la câmpul de resbelă din Spania spună că armata carlistă este lipsită cu totul de nutriminte și că din acesta causă soldații au începută a nu se mai supune superiorilor. Astăferă două bataliuni nava freseră refuzată a esecuta ordinele colonelului. Mai multe trupe carliste sunt așezate de la Cervagne până la Ripol), unde se află Saballs și oprescă nutrimintele destinate pentru Purcerda. pianul Imparcial Zice că guvernul spaniole a decisă a se lua măsuri contra carelor străine cari vorbescă răă de afacerile Spaniei și cari atacă pe d. de Bismark.