Romanulu, iunie 1875 (Anul 19)
1875-06-01
480 principe, ocolita de tàcere si de nópte, va puté, suprstituindu-se constintel poporului românu. So’lö vegetiere §i se’la salve! Am trebui pentru acésta ua naivitate, uä neseiingä asoluta a bitiéiul g’a röuluĭ, cari nici ca mai suntu de timpii nostriĭ. „Regenerarea unui poporu,car’aceaa a unui individe, au este adevarata, nu este putinciosa de catü déca va concura ela ensugi, prima și cea mai singura regula a restaurarii societatiloru moderne. „Déca acesta este mul adevéra pentr’unii popora, este mai cu sema pentru Románi. Fara ca se fi traite, de multa ânca era consoling el s’a responsabilitagil a sunatu pentru dentil. Atâtea desordine le-au datu speriinga anticipate a lucruriloru omenesci. Cred inca ca ei impinga acésta solinga pene la rafinare, fiindu ca s'au deprinsu a dispretui totu, prin nevoia Sa suferi totu. Yorö lua dérü parte ei ön§ii la regenerarea loru, vor pregati-o prin ense si mänele loru, nu voru primi-o ca unii uriasu, sau ea nu va fi de catü un momélá. Gena ce le trebuie acum este un lege Villa, §’acea a ei numai §’o potü da.“ Diarulu d-loru ministriĭ repeta astadi din nou la adresa nostru acuzarea de: „Ilustrulu Strousberg“. D’acestä provocare, ce ne silesce a reaminti ca totu reala a venitu din inalta autoritate data lui Ambron se predea depositulu, respundemu, conformu promisiunii, Ilustrulu Ambron cu Husira epistola din dosaru. Si generarele Martinez Campos va pleca la Barcelona. Generarele Cabrera este asceptata la Madrid. Unii decretii regale ordona ca remagigele mortale ale amiralului Barcaregni sa fie depuse in Panteonul de marina. Carligtii distruge fortificatiunile de la Astigarraga, construite de liberali. Citima in Vocea Govurluiului de la on -1- Turhlorp flfl 21, 22 si 25 ale curuntei s’au judecatu dinaintea consiliului de resbelu de aci d-nii colonelii Galitz, locot-colonelii Gorjanü si capitanü Hacek. Consiliul a condamnatu pe celü d’antaiti la degradare si isgonire din funcgiune, éra pe cei 1-algi doui ’i-a achitatu de inculparea ce plana asupra-le”. Alegerea Mitropolitului. Corpurile leghűtőre, intrunite asta si cu Sinodulu, au procedatu la alegerea Mitropolitului primatu alü Romaniei. Resultatul este : Eminengia sea Calinica, Mitropolitulu eparhiei Moldovei si Sucevei, 106 voturi; Eminengia »sea losifu, episcopulu de Argegiü, 84. Se proclama déjit ca Mitropolitu-primata alu Romaniei En.sea Calinicu Miclescu, care in cateva cuvinte multumesce membriloru Sinodului si Camereloru pentru increderea cu care lau onoratü. Mai aie ua scrre importante din strainatate. In ultimele fiare ce primirama pene ’n momentul punerii supt presa, nu gasimú de catü urmatórele: Foiele ministeriale din Spania nega ca vasula englesa London ar fi desbarcatü arme la 1 iunie pe coata cantabrica. Un telegramo oficiale anuncia ca carligtii au atacatu posigiunile de la Esquinzo cu patru baterii si cu forte importante, dérii au fostu reaping cu vigóre de trupele liberale, cari le-au causatu perderi insemnate. Carligtii s’au retrasu la spatele intariturelorü l^iarulu l imparcial crede ca comisiunea insarcinata d’a formula basele constitutionale este favorabile ideiei d’a acorda drepturi electorale la orice contribuabile care platesce 25 franci pe anu s i d’a admite ore eari capacitati fara nici un plata de contcributiune. Se asigura ca generarul Jovellar, actualulu ministru de resbelü, va relua in curénd la comanda armatei de Nord. Serbaterea statutului constitutionale s’a celebratü in tota Italia cu solemnitatea obicinuita. Stanga republicana intrunindu-se la Paris, presedintele i-a facutü cunoscuta mortea d-lui de Rémusat g’a adauga: „D. de Rémusat nu face parte din acesta grupa, dérü apargine Republicei prin consiințirea cugetata a liberului si eminintelui séu spiritu, prin adesiunea sincera gi caldurósa a voiage sele. „ Asociándu-ne cu durerea publica, vomü manifesta justa si profunda recunoscinta pe care partita republicana I o datoresce ómenilor ilustrii, cari i-au indus si in ultimii ani unii concursii pregiosű si decisiva.“ Intrunirea s’a acociata in unanimitate cu aceste cuvinte ale prese dintelui s’a decis a se se ’nscrie in procesuli-verbale. Gazetta transilvaniei comunica: Românii de religiunea greco-catolica din archidiocesa Albei-Iulia se vor intruni intr'una congresa archidiocesiana. Primul congresa,lice fóla din Bragiov, s’a tanutu la 1 5 Iuniu 1873 si s’a ocupatü cu cestiuni scolastice. Secundula, adica cele convocatü acum pentru fiua de 16 Iuniu s. n., se va ocupa cu afaceri administrative-eclesiastice. ROMANULU, 1 IUNIU 1875. ADAMAHEI REMITATILOIU. Sedinta de Vineri, 30 Maiu. 1875. Snpt pre§ediiifca d-luí D. Ghika ?i cuíndeplinirea formalitätilorü ordinäre, jedin^a se deschide la óra 12 f, fiindü presintí 97 d-ní deputa^i. Samarulu ge din^ei precedinte se citesce §i se aproba. Intre comunicari s’afla uä petitiune a mai multoru locuitori din Valcea, cari se tânguiescu ca nici pene acum nu s’afi pusu in posesiunea pamênturilor, pe cari au fostu improprietari›1. Se citesce mesagiulu domnescu pentru convocarea colegiului electorale, care are se alega pe mitropolitulu-primatu alu Romaniei. D. Gr. Ventura declara ca are se facu un observatiune, care ii e inspirata de citirea unuia Jiaru. Ii pare rea ca d. ministru de justitia nu e presiune, dérü spera ca gi d. ministru de interne, care e aci, va lua masuri. Nu va fi d-sea care se marginesca presa, fiinduca ua presa inteliginte se marginesce ea Gusagi. dérü crede ca e de datoria fiacarui deputatü d’a releva insultele ce se arunca camerei intregi, gi cari se reflecta gi asupra d-sele in speciale, ca deputatii. E permisa a se discuta totu in t éra acesta, déru nu crede ca va fi permisa a se insulta corpurile constituite. Apoi d. Ventura citesce cate-va aliniate dintr’unu articula din Alegatorulu libera, gi critica acela articula pentru ca, dupa cum crede d-sea insulta camera gi pe deputati prin espresiunile gi comparatiunile sale zoologice gi numesce pe autorit omü de carciuma; apoi, terminandu, cere ministeriului ca se fia stricta in aplicarea legilorü asupra autorului mentionatului articula. D. C. Bottiac declara ca unul din cele mai mari merite ale guvernului actuale este ca nu face procese de presa si nu da ascultare calomnielorü iei. Libertatea presei este neaparata regimului parlamentarü, d-sea nu pote aproba darea in judecata a autorului, pentru ca pedepsa cea mai aspra ce se póte da unui asemenea om, este dispretura publica. Nu se póte tagadui ca presa nóstra s’a mai moderata, s’a mai imbunatatitu; cela ce a scrisu acela articula trebuie se fia una novice, ’fine-te bine dorit, d-le Catargi, nu da pe nimeni in judecata pentru delicte de presa. Nu e demnu de camera se s’ocupe d’asemeni lucruri, gi se mira cum una deputatii inteliginte se nelinistesce d’asemenea scrieri. Terminandu, d. Bolliac cere inchiderea discusiunii. D. Ministru de interne declara ca este de opiniunea d-lui Bolliac gi ca n’a facutu procese de presa, cusé candü presa trece peste margine, d-sea nu póte de catu a o da in judecata. Presa s’a degradatu, nu spune de catu calomnii gi infamii, d’acea a nu e sustinuta de catu de cei ce facu oposifna. D. Balliae, pianul a mea nu e suscinuta de epositia. Un voce. E sustinuta de guvernu, (ilaritate). D. Ministru de interne (continuându) declara ca va da in judecata pe tóte fiarele ce vor trece peste margini. D. V. Pogora regreta ca propunerea d-lui Ventura a fostu sustinuta de pe banca ministeriale. D-sea n’a cititü articululu de care e vorba si nici nu citesc eijiave romane, pentru ca n’are ce se invete din ele. D. ministru, continue d. Pogora,zice ca trebuie ca presa se aiba margine; pentru redactorii nostrii cnse nu e nici ua margine. Nu suntu de parere d’a’i da in judecata: trebuie se’i lasama cu imaginatiunea lorü; acesta e mi J loculu celu mai siurü d’a’i perde. D. Al. Candiano-Popescu ,sice c’a auijita pe represintantele col. IV de Vlagca adresandu ministeriului Catargi laude pentru ca nu face procese de presa. Faptele dau d-lui Bolliac cea mai cruda desmintire: sunt astarji douí gliaristí, cari gemü in temnit ä, unulü la Vacaresci, altul la Braila. E cédérü ca nu e esadha e’acestü guvernu nu face procese de presa. Nu me preocupü cuse d’acésta, ci de cuvintele trise de pe banca ministeriale. Presa e oglinda $érei, espresiunea suferintelorü gi dorintelor méle. (Scomotü, intreruperi). VS auunciü ca plamanii drostra nu suntu la ’nalt imea rabdarii mele. Cum indrasnesce d. ministru a zice ca nu este presa, gi cä urechia ministeriala este inchisä la cerintele«reseí? Acesta declara^iune este neconstitutionale, pentru ca intr’unu statu constitutionale presa e organulu care lumineza pe ministiii, candu ei nu se mai afla in facia cu represinta^iunea nationale. Protesteza contra acestora cuvinte in numele de nunita›si acestei majorita^T. D. Pogorn 4ice ca nu citesce «Imre. Acésta nu e seriosü. D-sea e represintantele fetei; cum póte dérü se facu legi, pentru a éra acésta, pe care n’o cunosce ? séa este inspirata de duhulu santa, ale caruia miracle le respectama, dérü nu credemü in ele. In numele minoritati declara ca esistena presa : sunta organe servile cari esprima idei servile, pentru ca suntä gi ómení servilí; este uä presä cu condicul ä, näscutä spre a fi sluga, dérü este gi uä presä puestä, demnä gi leale, care esprime ideiele gi suferintele cerei, gi nenorocire guvernului care n’o ascultä. Parlamentulü trebuie se fiä mai presusü de coterit; trebuie se declare ca esistä g’ua presa buna. Acesta declaratiune este necesaria pentru demnitatea parlamentului, necesaria pentru respectulü seü in dérá gi ’n strainatate. Ministeriul Catargi va trece, dérà presa, dérà ^éra, déra natiunea va rǎmane (aplause), pentru ca sunt oameni cari lucreza nu numai pentru presiute, ci si pentru viitoru, pentru copiii nostrii. D. Ministru de justitia declara ca pe nedreptu e acusatu ministeriulu de inamicii ale libertatii presei; din contra, ministeriulu póte fi acusata de pre multa toleranta, cum a gi <jisit-o d. Ventura. Ministeriulü énsé nu intelege ca sa lase in neaplicare legile, caci suntu lucruri in cari nu va lasa se se treca marginele bunei-cuviinte. Sunt douí jiarigti arestaH, pentru c’au lovit o persona sacra gi inviolabile a Domnitorelui, gi declara ca gi d’aci inainte va lovi cu rigore pe cei ce vor face ca dengii. Asemenea ministeriumu nu va permite ca Adunarea nationala se fia trasa la baza unei prese fara frGti gi va usa, candü va crede oportuna, de dispositiunile legii. Delictele se pedepsesc, atunci candu intrunesc doua conditiuni: imoralitatea gi periclulu sociale. Periclulu ce potü produce aceste atacuri nedemne e de discutatii, dérü candu vom intruni conditiunea imoralitatii gi periclulu, guvernulu nu va esita unu momentu d’a le lovi. Se cere inchiderea discusiunii gi, punandu-se la vota, se primesce. D. Al. Catargiu zice ca plugariĭ, cari l’au alesu pe d-sea, nu citescu 4iarei pindu ca sciü c’acei carĭ striga mai multu pentru libertate gi poporu nu ’gi indeplinescu datoriele catre terá gi mai alesu cea mai importante datoria: imposituru sängeluĭ. A mentionatu acésta, pentru ca are a vorbi despre recrutaria facutä in Ilfovü in anulü acesta. Comparandu numerulü de recruti ce se ieü din judecia cu acela ce se iea din capitale, d-sea zice ca repartitiunea este injusta, e d’ua inchitate flagrante, pentru ca judeciula, care are un poporatiune cata si capitala, dä de 4 ori mai mult í recruti de catü densa gi ’i da pe tofci, pe candu cei din oragiu se escluda supt diferite cuvinte. Nu acusü consiliulu de revista d’aceste abusurĭ... Uu voce. Consiliulu alege, gi prin urmare elt e responsabile de scutirile nedrepte. D. Al. Catargi. Da, consiliulu alege, casé celu din Ilfovu a procedatu asta-felu in catu merita multcumirile mele. De ce mĕ intrerupeíi, d-le Vernescu ?... D. G. Vernescu. Nu v’amu intrerupt eu. D. Al. Catargi.... cändu pe d-vostra, ca membru alu consiliului de statu gi autorit alü legii de recrutare, vé potü acasa mai multa de catu oricine pentru aceste abuzuri cari decurgu din lege. D. G. Vernescu. Ve inceta^i, n’amu facutu-o eu. Terminandu, d. Catargi propune ca la confectionarea nouei legi de recrutare sé se prevede ca reparticiunea se se faca pe comune. D. M. Cogalnicenu declara ca ce stia pusa inainte de d. Catargi este fórte seriosa d-sea a pusa mana pe rana, déru la conclusiuni s’a departatu fórte de premisele séle. Legea recrutarii e din 1868 si nu facuta de consiliulu de statü, cum pretinde d. Catargi. Sf regula cea mare e ca s’a man éinutu acea lege care e contraria legii de armare generale; ea e causa tuturoru abuzurilor; ^erannlü platesce impositulu sängelui pentru oricine altula, caci ela n’are mij lóce d’a se scuti ca oragianii. Miijloculu de vindecare arü fi d’a vota catu mai cu ruda uä lege de chiamare la este, nu de recrutare. Mai ’nainte nu se lua din fiecare sata de catü doua tineri, asta í se in intrega tinerime gizerarila platesce pentru toi. Déca d. Catargi se interesé de poporatiunea ruralé, se staruiasca a se vota legea care se afla in sectiuni. D. Ministru-presedinte declara ca se facu multe nedreptugi cu recrutarea sa scutescu mulgi din oragie. Staruie gi d-sea a se studia legea, care e de multu depusa la biuronica camerei. D. Al. Catargi marturisesce ca n’a scrutit ca se afla depusa ua asemenea lege si se declara multumita. D. G. Vernescu cere arginga pentru legea de recrutare. Punându-se la votu, prin sculare si vedere, opinia d-lui Vernescu s’admite. Nemaifiindu nimicit la ordinea zilei, gedinca se ridica la 11 ore, anunciandu-se cea viitóre pentru a doua zi. CRONICA JUDICIARA. Inaintea tribunaleloru romane se desbate unu procesü interesanta supt tóte punctele de vedere. Interesanta prin consultatiunile ilustratiunilorü a trei barouri: francesii, italiana s i germana, cari figureza in causa, interesanta -i prin noua lumina ce arunca asupra tendintelor anti-romane ale societatii caselorü ferate romane §i care dovedesce ua data mai multa péne la evidin^a cum statulu nostru este mistificata §i cum acea societate pretinsa asta^i romanésca ›i care are in capula sca una comitatü de administratiune, in care figureza tóte notabilitatile nóstre oficiale, re cusa Justitia romana in bloca in tóte neintelegerile sale privitóre la constructiunea si esploatarea drumului nostru de fera, in catu nu farä cuvent a advocatulu d-loru Lengletti Zavatzki a]isü inaintea cu$ií de Craiova: „tending asta^i este d’a ne condamna se cautama nu numai inspiratiunile nóstre politice la Berlin, deru §insa§i justi›ia, societatile fundate de straini, cu garantia guvernului nostru, au devenitu, mult umita complesin›ei puternicilorü jilei, una adeverata statu in statu“. Eco care a fostu in acesta procesu consulta spunea principalelor ilustratiuni ale baroului francesci : Consultatiunea baroului francesci in procesulu d-nii Lenglet - Zawatzki, contra societattii actionarilor a caselorüferate romane, pentru plata unei sumi de bani resultandü din lucrarile esecutate pe linia Tecuci- Romanü. Advocatii sunt semnati, consultati de dnii Lenglet - Zawatzki din causa unei hotariri a curgii de casagiune din Bucuresci cu data din 13 Aprile 1874, si dupa ce au conferita asupra sea, suntu de parerea urmatoreloru resolugiuni: Consultangii au inchiriata cu compania drumuriloru de ferü romane unu contractü de ’ntreprindere, prin care ei s’au obligat a esecuta deosebite lucrari pentru severgirea liniei Tecuci-Romana. Dupa cuprinderea articolului 14 al contractului, compania a stipulat ca tote contestagiunile cari ar pute nasce cu ocasiunea esecugiunii sale vor a fi judecate de tribunalele berlinese, suprstituindu astfelü jurisdictiunii romane , regulata competinte din causa scaunului sociale ale companiei stabilita in Romania, un jurisdictiune pura conventionale. Dupa severgirea lucrarilor in terminulüfisata prin contractu, gi primirii liniei, atata de compania catai gi de guverna, compania s’a refusata de a achita soldatii reclamata de consultanti, de gi dupa starile de simuagiune inchiriate de chiarü propriilor ingineri ramanea datorata intreprinzatorilor, deosebita de caugiunea de 170,000 franci, uä suma de 780,000 franci. La 15 Martie 1873, societatea caseloru ferate române, printr’uä suplica adresata presedintelui secțiunii a II-a a tribunalului de Ilfovü a chiamatu pe d-nii Lenglet & Zawatzki ’naintea aceleiași secțiuni a acelui tribunalu spre a se vede osandigta ’trembursa (intorce) uä ore care suma pe care unii domnü Bonnet va reclama de la 4isa societate, in virtutea unei cereri principale, pentru lucrari coprinse in prevederile contractului trecutu cu consultantii. Astafelu chiamagi ’naintea jurisdicgiunii române, spre a esecuta contractul lor, d-nii Lenglet & Zawatzki gi déngii, in virtutea unei suplici insucigiate presedintele aceleași secgiuni a aceluiași tribunalu, au citatu compania drumuriloru-de-ferü romane ’naintea jurisdicgiunii deja sesisate de legiunea in garangiä, spre a obtine plata soldului pregului lucruriloru lora d’a opune pe calea reconventionale cererea loru de plata, la cererea in rembarsmentu a carora era obiectula. La 20 Martie 1873, tote pargile citate se infadigiazä in regula, giec§ carí fura atitudinea si pretengiunile fiä earta din ele. Bonnet, reclamantulu principale asupra celei d’autain instange (actiuni, proceduri) reclama pregula d’atâtea 4>le fi0 munca. Compania, pirita la acesta äntâiu actiune, contesta elactitudinea cifrelor gi ca reclamanta in garania ceru, in eseeugiunea contractului séu cu consultangii, recursii contra lorü pentru condemnagiunile ce aru fi pronunciate contra ier énságí. D-nii Lenglet & Zawatzki, piinfi in garanta, formarä reconventionale cererea pentru plata soldului pregului lucruriloru lorü gi ar findi in vedere conexitatea cererii reconventionale g’a acgiunii pentru plata de ei intentata, ei conchiserä cerandu juimgiunea instangielorü (aegiunilor). Compania contesta acesta functiune prin deosebite mijlóce, de prisosü s a se mai aminti aci, dérü farä de a invoca incompetitia tribunaleloru romane. Printr’uä decisiune din 20 Aprile, tribunalulu de Ilfova: 1. Statuanda asupra celei d’antaiü cereri principale, acorda condemnagiunea lui Bonnet contra companiei, pentru ua suma de 17,000 franci. 2. Statuanda asupra cererii in garangiu acorda recursa companiei contra consultangiloru pentru casula unde arü fi dovedita mai târ jiu la regularea socoteliloru, ca acesta suma urmeza a fi pusa in sarcina lorü. 3. Refusä d’a statua asnpra cererií reconvengionale formatä de aeegtia. 4. Respinge cererea in junegiune de dengií formatä. Asupra apelului facuta atäta de d. Bonnet catü gi de consultangi, secgiunea a III-a Curgix de apelu din Bucuresci reforma acesta decisiune, declara cererea reconventionale admisibile, pronunga innegiunea ceruta gi, evocandu fonduru in stare de a fi judecata, dete pe deplina dreptate totu-