Romanulu, septembrie 1875 (Anul 19)
1875-09-26
ANTILU ALUNQUESPRE-țECELEA_________________Redacțiunea și Administrațiuunea Strada Domnei, No. 14 VOIESCE ȘI VEI PUTEM~T Oti ce cereri pentru România se adresează la administrațiunea (llanula). ANUNCI ORipiiu L 17 , spațiul 30 litere petit 40 bani. In pagina II, linia petit 6 lei. A se adresa LA PARIS: la Havas, Laffite & C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDRA s la d. Eugfene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London, E. C. LAYIENA: la d-nii Haasenstein și Vogler, WallGschgasse 10. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU. SERVICIULU TELEGRAFICII ALUI ROMANULUI.» Constantinopole, 6 Octobre. — Scriea că guvernulu otomanii are si ordonații se se ocupe milităresce insula Drina se desminte oficiale. Telegrame din partea valiului Bosniei anunță câteva lupte victoriose pentru Turcî in ziua de 23 ale cuvintei s. n., cu ocasiunea aprovisionării trupelor otomane împresurate la Duga și Nikstich. Turcii, comandați de Schevkes-pașa și de Ali-pașa, au luată cetățuia Krba și a îi împrăștiată pe insurgențiî pe calea Ragusa-Trebinje. (A) Edițiunea de sera < BlCMMBCI, SSS, Curierul de la Est, foie ce are legături de aprope cu consiliul comunal din vechia capitală a țarei lui Grigore Ghika vodă, ne vine astăzi purtând in frunte un anuncii în doliu de invitare la solemnitatea funebră de la 1 Octobre, și între publicațiunile oficiale următorea programă: Primarul municipiului Iassi. PROGRAMA Pentru serbarea funebră ce va ave loc în ziua de 1 Octobre anul curent, în amintirea Domnitorului Moldovei Grigore Ghika, ucis în Beilic în aceiași zi la anul 1777. I. "4. In jiua de 1 Octobre orele 12, Eminențiarea Mitropolitul Moldovei și Sucevei, împreună cu înaltul cler, va bine-voi a sâverși în biserica sântei Mitropolii o panahidă religiosă, la care sunt rugați se asiste toți funcționarii civili și militari, clerul, corpul profesoral, consiliul comunal și tot publicul în ținută de doliu. II. Toți primarii comunelor urbane din țară vor fi asemenea invitați se asiste la acesta solemnitate de doliu național. m. După săvârșirea cermoniei religiose, întreg cortegiul, cu Eminențiatea Mitropolitul Moldovei în cap și în sunetul musicei, care va esecuta un marș funebru, va merge în procesiune la pétra comemorativă, rădicată de consiliul comunal pe mormântul Domnitorului Grigore Ghika, unde se va jPr face rugăciunile cuvenite pentru sfințirea petrei. IV. După sfințirea petrei, suptsemnatul primar va rosti un discurs în amintirea faptelor repausatului Domn. V. Se va împărți apoi pâne și carne la săraci. Primar: N. Gane. Inițiativa acestei solemnități, precum și programa reprodusă aci, nu sunt negreșit acelea despre cari făcurămă mențiune serioase același fiindu-le obiectul și îndemnul, solemnitatea proiectată de autoritatea comunale, precum și aceea pregătită de inițiativa privată, se vor contopi,—cum trebuie să fie tote animele române în acea zi de doliu—într’o unică și singură solemnitate imposantă, în care toți Românii, fără deosebire de nuanțe și credințe politice, vor aduce tributul lor de recunoscință unui Domnü martir al drepturilor României, și respunsul lor demn și energic la profanarea făcută in Bucovina. Sperăm că primarul Bucuresciului, în persona s ca prin delegațiune, se va grăbi a respunde la apelul patriotic ce face primarul de Iassi „tutor primarilor” comunelor urbane din țară.“ Sperămii asemene că toți primarii acestor comune se vor sili se probeze că un regim de înstrăinare nu le-a putut încă inghieța în suflet orice simțimânt național, și că se vor gândi că abținându-se, s’ar crede că se supun unor ordine superiore, pornite dintr'o necalificabilă complicitate cu acia cari în Bucovina ne ultragiază și naționalitatea și cele mai piose amintiri. Face mare onore consiliului comunal de Iassi, că la profanarea comisă de cel evreesc din Cernăuți, respunde prin aceeași cale solemnă oficială, și invitând pe tote comunele din România a se asocia la protestarea națională. Mai cu semn în facia străinilor, acesta solemnitate a Iassiului, președată de însuși mitropolitul Moldovei și Sucevei, opusă profanării oficiale din Cernăuți, are o mare valore. Suntem convinși că și comitetul numită la Iassi de partida naționalo-liberală, spre a se ocupa de acesta solemnitate, și tote delegațiunile judecelor din România se vor uni în aceeași protestare naționale, ca respuns la ultragiul evreo-austriac, și ca omagiu și liniștire aduse manelor Domnului martir, tulburate în repausul lor etern de larma de la Cernăuți. Românii au suflet mare: dacă desbinări interiore pot se -i despartă în tabere chiar pasionate, în facia străinilor cnse, ei sunt toți ca unul. Singuri trădătorii ar putea se remâte desbinați, excludându-se astfel ei înșii de la o sântă împărtășire de simțiminte, din care n’ar fi demnise guste. De astă dată împărtășirea va fi dotáróre de vieță, atât pentru aceia cari vor gusta de-a dreptul dintr’ensa, cât și pentru acele nefericite poporațiuni ce zac supt îndouit jug al Austriei și al neomenósei esploatări evreesce, și cari pe nesimțite ar putea se uite patria mamă, daca ar vedea că și patria mamă se uită. De la mormântul Domnului care a murit pentru dénsele, să le trimitem dar frățiasca îmbrățișare de neuitare: după ce primarul Iașiului va rosti cuvântul seu, se vie represintanții tutor părților României a spune pe ale lor, cari vor fi în acelaș timp un respuns demn ultragiului de astăzi, o protestare de nerecunoscere a răpirii de acum una sută ani, și un balsam, care va face se renască la vieța românescă poporațiunile române din Bucovina, care este el însuși o desfidere aruncată Constituțiunii nóstre. Din fericire, și spre onorea Curții de casațiune, Constituțiunea, dreptul și demnitatea Românilor triumfară. Tóte silințele famosului procurorgeneral-canovnic, totă patetica susținere ce o acordă Evreilor,— ca resplătire negreșit pentru ultragiile ce voiesc se ne facă și chiar în filele în cari se încercă se nu le facă,— remaseră deșerte. Curtea de casațiune, pronunțându-se în contra’i, îl lâsâ în trista situațiune de-a nu mai putea căuta mângăiare decât dura în bradele celor pe cari contra Constituțiunii voia se’i aducă la cetățenie, și prin vr’o decorațiune de la consulatul austriac. In resolverea acestei cestiuni, Curtea de casațiune s’a pronunțat asupra * unui mare principiu mare mai cu semă astăzi când întrega sistemă de guvernare tinde la falsificarea și eluidarea Constituțiunii. Acest principiu este : dacă se pute sau nu modificai Constituțiunea prin legi speciali ? Curtea, rostindu-se negativa, a consacrat un principiu de drept, și a afirmat în acelaș timp voința sea fermă de-a face să se respecte Constituțiunea, pe cât atribuțiunile iei îi permit. Vom reveni asupra acestor cestiuni, înalta Curte de casațiune a dat ieri o sentință de o mare valore, din mai multe punte de vedere. Exista orecare neliniște, ca tocmai pe când Evreii ne fac cel mai mare ultragiu și desfidere din Bucovina, se nu se întâmple se dobândescă câștig de causă în procesul lor de înscriere în listele electorale comunale, proces Publicări mai la vale după Revista sciințifică un forte interesant articol asupra sciinței de a prevedea timpul. După cum ne arăta autorul acestui articol, prevederea timpului, care péne acum câtva timp era pusă în rândul imposturelor, unde a deveni o schiță asia jsendă exactă. Suntem mândrii de-a vedea lucrând in acestă nouă cale, cu neobosire și erudițiune, un bărbat din cei mai învâțați ai României, care probeza și rarul merit de a sei să se cobore de la putere, spre a se consacra în solitudine la cercetări și descoperiri științifice. Resultatele la care a putut ajunge pe acestă cale sunt surprinsetóre, și suntem fericiți de-a putea atrage asupră-le atențiunea Românilor. Primimii din Caracalü următorea telegramă : «Caracalü, 7 Octobre, 1875. D-luî redactare alu ROMANULUI «Agințiî poliției din acesta orașiă, patronați de actualele prefecții Lahovari, au devenită spaima și terórea tuturora. Toți câți au nenorocirea se fiă aduși la poliția, pentru diferite împrejurări, nu pot fi scăpa de câtă cu osele sdrobite de bătăi, aplicate în modulă cele mai oribile ca ’n timpurile de cea mai tristă memoria. Pentru asemenea fapte, comisarul Grigorie, sfeșnecată de mesă ale ispravnicului, a fost condamnată arî de tribunală la 3 luni de închisore. «Ve rogă bine-voitî a publica aceste puține linie, spre a vede țera întregă și ministrulă respectivă, deca va voi, ce soiu de funcționari are administrațiunea d’aderă pe d’alta mulțămimă din totă sufletulă membriloră cari aă compusă ședința de astăjii căci aă disprețuită cererea ce d-sea a făcută pentru achitarea acestui funcționar bătăușă. «Băisoiu, advocată.» Reproducemü după edițiunea de dimineța a numărului precedinte următorele : Curtea de casațiune, cu totă susținerea d-lui procuroră-generale Viorelui, a respinsă astăzi recursură Evreilor, contra unei hotărîri a tribunalului de Iași, care le refusase drepturile comunale. Ună publică alesă și numerosă se afla presiune, și hotărîrea înaltei Curți de casațiune a fost primită cu aplause. Madrid, 1 Octobre.—Oă telegramă oficiale primită de guvernă anunță că rescula republicanilor, socialiști de la Despenaperros s’a potolită de sine. In urma mișcărilor, trupeloră guvernului spre Guipuzcoa, carliștiană retrasă și dusă la Tolosa artileria ce aveau pe munții Santiago-Mandi și San-Marcos, de unde trăgeau asupra posițiunilor alfonsiștilor. După mai multe deliberări în consiliul de miniștrii, guvernul a decisă se trimită să notă Vaticanului în privința circulării muneiului papală de la Madrid. Tiario Espanol sice c’ună carieră de cabinetă a pornită la Roma, însărcinată cu respunsul Spaniei la reclamațiunile Papei. Paris, 1 Octobre. — Se anunță că mai mulți deputați și ziariști francezi din partita legitimistă au sosită la Froshdorf ca se felicite pe cornițele Chambord de ziua nașterii sale și totără dată se primescă instrucțiuni în privința atitudinii ce trebuie se fie în viitorea sesiune legislativă. Washington, 29 Septembre.—Ultimul raport al biroului agriculturel constată că recolta grâului secerată în Augustă nu dă de câtă 79 la § din recolta mijlocie în tote statele uniunii. Calitatea e în generală inferioră în comparațiune cu producerile precedente. New-York, 29 Septembre.—Convențiunea republicană din Massachussets a adoptată uă resoluțiune în favorea reînceperii ploților în monetă și contra unei a treia realegeri a președintelui Grand. VINERI, 26 SEPTEMBRE, 1875. LUMINEZATE ȘI VET FI ABONAMENTE In Capitales un anű 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 5 lei. In Distr’icte: un anű 58 lei; gene luni 29 lei, trei luni 15 lei; un lună 6 lei; Francia, Italia și Anglia pe trimestru: fr. 20, Austria și Germania pe trimestru, franci 18. A se adresa LA L’ARIS: la d. Darras-Halle graine, rue de l’Ancienne come* die5, și la Havas, Laffite & C nne, Place de la Bourse 8. LA VIENA: la d. B. G. Popovici, Fleisch* markt. 15. Articulele nepublicate se verfiarde. Citima în le Danube de la 3 ale cuvintei: „Se asigură că negocieri forte active se urmărescă în aceste momentü între șefii partitei naționale-liberale polonesă și ’ntre șefii comitatului panslavista din Varșovia, pentru a ajunge la uă regulare prin care guvernulu rusü arü acorda la 1 Ianunuarie viitorulă amnistiă generală Polonesiloru. “ „Se anunță din Pesta că congresulu eclesiasticű de la Carlowici, voindu se-și arate recunoștința către deputatul Polit pentru atitudinea sea în cestiunea naționalităților, la alesă advocată pentru afacerile privitore la biserici, la monastiri și la fondulü națională sârbă. Zastava, organulü Omladinei, va fi deci înainte și organulu congresului. Se pare că Ungurii n’au sé se felicite de resultatele politicei lorü facia cu biserica serbă. “ „Partita Juniloru Cehi și-a pus 21 candidaturi pentru viitórele alegeri ale reichstagului, cari se vor face la 7 și 12 Octobre, în 31 districte ale Boemiei. Intre candidați figurezá și vechii deputați Sladkowsky, Trojan, Jules Gregr și Eduard Gregr. Pentru Praga nu s’a pus mâncă nici una candidată.“ Betrénii Cehi au publicată și dânșii lista candidațiloră soră, pe care figureza aceleași persone pe cari le susțină de cândă s’aă separată ambele partite. Ei recomandă din nou în 5 comune alegerea șefilor partitei feudale. Candidații propuși sunt: principele Carol de Schwarzenberg, principele George Lobkowitz, comiții Henric Clam-Martieiz, Jan Harach și Frideric Kinsky. Pentru Praga, bătrânii Cehi propună, ca in tota-de-una, pe d-nii Klaudy și Rieger.“ Tagblatt publică următorea corespondiță schimbată între consulii puterilor și șefii resculei din Herzegovina : « Către Michail Liubibratkci, Luha Petkovici și Trifko Vukalowici. «Tabăra de la Sremacolo, aprope de Begovinte. «Din ordinală guvernelor nóstre, ve ceremă uă întrevedere, pentru a conferi asupra situațiunii creștinilor din Herzegovina. «La acestă întrevedere venimă ca amici fără nici ună Memno (autoritate turcă) fără Askeri și Zapoli (soldați și gendarmi turci). «Primiți salutările nóstre etc. «Trebinje, 5 (17) Septembre, 1875. « Wassich, Lichtenberg, Durando.» E că și răspunsuri la acesta invitare, fără introducerea ce procedă urmatórele condițiuni: «1. Fără Cei alți șefi herzegovineni, Mihail Liubibratici, Suka Petkovicî și Trifko Vukalowici nu potă ține conferințe cu consulii puterilor, căci rescula actuală este uă rescula a intregei Herzegovine. 2. Pentru ca toți șefii se potă a se aduna, trebue timpă; ecă pentru ce e necesară ună armistițiă de câteva ore. 3. In casă de armistițiu, trupele turce voră trebui se ocupe posițiunile ce-ară ocupa în închiăierii armistițiului; aprovisionarea zionică a Turcilor din Trebinje nu se va putea face decâtă prin mijlocirea insurgențiloră. 4. Locul unde se se ție conferința trebuie se fi alesă seă la fruntaria muntenegrenă seă la fruntaria austriacă. 5. Nu se va admite la conferință de câtă comisari europeni, esclutându-se orice represintante turcă. 6. Invitațiunile la conferință trebuiescă făcute prin comisarii europeni. Brecenik, 15 Septembre, 1872. Redactată în numele lui Mihail Liubibratkci, Luka Petkovici și Trifko Vukalovici de deplină împuternicitulu Dr. Kosta GruicX. Acestă documentă, adauge Tagblatt, a fost suptscrisă de cei trei consuli ai Italiei, Austriei și Germaniei și trimisă cabinetelor- loră. Corespondința Politică jice ca amicii păcii interpretă mișcarea trupelor din Serbia într’ună sensă pacifică. El jică că concentrându-se armata regulată și milițiele pe fruntarii, guvernul serbii are de scopă se ’mpedice trecerea voluntarilor în provinciile resculate. Acelaștă fiară află din Constantinopole că miniștrii de resbelă și de marină se ocupă fără întrerupere de mobilisarea mai multor corpuri de armată și de trimiterea lor în provinciele resculate. De la începutul prescólei și pene ajî, fice Corespondința Politică, s’au trimisă in Herzegovina și Bosnia 30,000 ómeni, in cari intră și trupele de la Nisch. In 10 zile se voră mai trimite încă 15,000. Dervisch-pașa e revocată definitivă din comanda mentală Herzegovinej