Romanulu, noiembrie 1875 (Anul 19)
1875-11-01
ANÜLU ALU NOUE-SPKE-PECELEÁ voies<je și tei pú rÉ Oi-ce cereri pentru România se adreseră la administrațiunea parului. ANUNCIURI pagina IV, spațiu] 30 litere petit 40 bani. In pagina IIT, linia petit 0 lei. A se adresa LA PARIS: la Havas, Laffite & C-nie, 8 Place de la Bourse. LALONDRA: la d. Eugbne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London, E. C. AYIENA: la d-n.il Haasenstoin și Vogler, WallBschgasse 10. Scrisorile nefrancate se refnsS. 20 BANI ESEMPLABULÜ. SERVICIULU TELEGRAFICII ALUI ROMANULUI.» Roma, 11 Noembre.— fiarul 8 Opinione (zice că puterile negocieza actualmente daca nu este oportun si a se adresa Turciei un notă comună, prin care se se insiste ca Porta se acorde reformele satisfăcătore și să le puie supt garanția puterilor.. Constantinopole, 11 Noembre.— Ordinele trimise de a se retrage trupele turce de la fruntaria serba aă începută deja a se pune în esecutare. Versailles, 12 Noembre. — In urma discursurilor d-soră Dufaure și Gambetta, Adunarea a admisă cu 357 voturi contra 326 scrutinută pe arondiementă, după oă propunere a d-lui Lefevre-Pontalis. SISEESEESEI ® Ediliunei de diminața DITrilUVWI 31 brumarel IH Ll lilAUl, 12 BRUMAR. Am vădut din numărul trecut că ne aflăm In aceste momente în facia unui neechilibru bugetar , mai mare decâtă totdeuna, cu tote împrumuturile făcute, cu tote impositele adause și chiar cu tote bunurile Statului câte s’au înstrăinat și se înstrăineze. In acelaș timp lucrurile au ajuns acolo. Incât nici împrumuturi pentru echilibrări bugetare nu s’ar mai pute presinta cu ștanse de succes, nici imposite nu se mai pot adauge, nici bunuri nu se mai pot vinde, de orice, după orecari informațiunî ce ne-au venit și cari peste puține zile se vor lămuri și publica, guvernul nu numai că nu se mai put mărgini în vânzarea moșielor ce -i permite legea specială să le vândă, dar încă a început să atace chiar moșiele afectate anume la garantarea împrumutului domenial. In mijlocul acestei situațiuni, suntem și in facia unui nou împrumut, căci deficit este, și ar fi o ilusiune copilaresca de a admite ce el s’ar putea acoperi din veniturile ordinare, cari n’ajung nici chiar pentru cheltuiele ordinare. In ce condițiuni de reușită s’ar presinta énsé acest împrumut ? Condițiunile de ordine cu totul interioră, dar cari se resfrîng asupra creditului pe piețele străine, le am analizat ieri, se vedem astăzi cum stăm cu creditul și cu împrumuturile mostre în străinătate. Ultimul împrumut de 29 de milione efectiv s’a contractat in condițiuni bune. El s’a putut realisa pentru Stat cu emisiunea de 65, și totă lumea, — oposițiunea ca și partizanii guvernului,s— a rămas mulțămită, căci nu pute se fi vorba de divisiuni de partide când e în joc creditul României, situațiunea ies în facia străinilor. Guvernul care nu făcuse operațiunea împrumutului printr’o subscriere publică, ci prin bună-învoială cu o asociațiune de bănci din Paris,. Rămânea dar ca acele bănci să se asdreseze către publică. Ce resulta de aci? Resulta că împrumutul României se vér fi espus pe piețele străine, cu emisiunea pre urcată de 71. Bancele adăugaseră 6 pentru cheltuielele și câștigul lor. Urcarea emisiunii, unită cu alte considerațiuni, pe cari le omitem ca să nu fim lacsați de antidinastici cu orice prețu, făcu ca publicul francez se nu supscrie decât o mică parte din împrumut. Primă scădere. Statul român nu perdea în adevăr materialmente nimic din acest împrumut, căci el îl realisase deja pe cursul de 65; însé oricum creditul săa primi o iubire, nesuccesul subscrierii publice nu putea să aibă alt înțeles și alte consecințe. Câtva timp după acesta, re jurăm cursul acestui împrumut, care la început se părea realisat cu atâta succes, coborîndu-se, trecând supr emisiunea dobândită de guvernul român, ajungând la 60 și chiar mai jos. In urma acestor peripeții, împrumutul îșî schimba cu totul înfățișarea, în efectele și consecințele lui. El este astăzi o rea afacere pentru bancele cari’l au contractat I, pentru că chiar subscrierea publică n'a avut succesul dorit, și cea mai mare parte le-a remas în sarcină. I, pentru că câtva timp după acesta, cursul împrumutului a scăzut supr emisiunea cu care ele îl vărsaserâ guvernului român. De aci o pagubă reală și forte însemnată asupra numeróselor titluri de rentă remase asupră-le, împrumutul este apoi o afacere și mai rea pentru public, care a supscris un orecare număr de titluri pe cursul de 71, și acum le vede căzute la 60. împrumutul in fine, pentru aceste cuvinte, este o rea afacere chiar pentru Statul român, căci deși învoiala făcută cu casele de bancă pe emisiunea fixă de 65, la acoperit de orice perdere în privirea efectuării însuși împrumutului, consecințele afacerii sunt înse că bancherii, ca și publicul străin, au dobândit temeri și neîncredere în transacțiunile financiare cu Statul român. Enșiși domnii miniștrii nu vor nega că daca ar fi vorba de a contracta astăzi un nou împrumut, cu totă cota ce o avem la bursa Parisului, nu’l ar putea emite nici pe cursul de 55, dobânda fiind de 5 g, deorece acela care s’a emis pe zi, se găsesce astăzi căzut la 60 și chiar mai jos. Deci este scădere, este împuținare seriosă a creditului. Acesta n’ar putea nimeni s’o nege. Nn întru avem dar o datorie publică peste măsura de grea, pentru un Stat ale cărui venituri anuale sunt de 90 de milione. Avem deficite crescânde din an în an. Avem imposite atât de grele, în raport cu puterea contribuitare a țarei, încât este peste totă putință de a le mai urca. In afară întâmpinăm temeri în privirea transacțiunilor financiare cu România, și o scădere simțitore în creditul nostru. E că situațiunea. Și în ce momente ne suprinde ea? In momentul când contractarea unui nou împrumut, pentru acoperirea unui mod și mare deficit, se impune ca o necesitate imperiosă. In momentul, și mai critic încă, când necesitatea unui alt împrumut de 13 de milione efectiv, pentru construirea liniei Ploiescu-Predel, se impune ca consecință în doua fatală a unui angajament internațional. Bine stăm E că încă o dată situațiuma economică și financiară pe care mie-a făcut-o regimul nefast impus României de voința străină. Dacă cise situațiunea este pentru țară din cele mai grave și prejudiciabile, căci se presinta Europei cu un venit de 90 de milione numai, cu o datorie colosală în proporțiune, cu neechilibrul permanent în buget, cu necesitate de nouă împrumuturi de 65 de milione efectiv, sau peste 100 milione nominal, și cu creditul deja scăzut, nici guvernul, causa acestei calamitase stare de lucruri, nu este într’o posițiune câtuși de puțin comodă și plăcută. După părerea nostru, nici un alt guvern, supt Domnia principelui Carol, nu s’a aflat încă într’o posițiune atât de nesuferită. Moștenirea ce va lăsa acest nefast guvern, de înstrăinare, de fără-de-lege, de corupere, de risipă „de imposite“, de datorii, de ruină, îi va merita un nume exectat de generațiunile de astăzi și de cele viitore. Dar daca mâna străină l’a putut menține în tote celelalte cestiuni, va fi peste putință acestei mâni dușmane României de a'l mai menține în facia teribilelor complicări financiare. In curând acest guvern va striga el însuși, daca nu și strigă deja : „nu mai merge!“ și fiecare va căuta sé’a i acopere persona, se scape cum va putea. Peste câteva zile se deschide Camera. Se prezintă bugetul deficit. Cum se se acopere? nou împrumut. Calea ferată Ploiesci-Predel se începe, s’a început deja, după contract, trebuiesc bani, căci astfel e condițiunea; fără bani nu se face calea, și atunci cum remâne îngagiamentul luat cu bine-voitorea putere vecină? Dar de unde bani ? un nou împrumut. Ense bugetul e neechilibrat, creditul scăzut : cum să se contracteze atâte nouă împrumuturi ? Situațiunea este astfel, desastrul Turciei descopta atâte temeri , mai cu semn în privirea statelor din Orient, încât chiar guvernul cel mai desmoștenit de orice urmă de scrupul în întrebuințarea puterii, n’ar mai putea să se presinte cu împrumuturi de atâtea zecimi de milione, fără se înfățișeze în acelaș timp o situațiune financiară , în care țara și Europa se vor fi lămurit o regulare seriosă, o echilibrare temeinică. Cu buget neechilibrat nu se mai fac astăzi la noi împrumuturi, sau se fac cu 18 la sută, se face adică falimentul în care a căzut Turcia. Situațiunea guvernului actual fadă cu situațiunea financiară ce însuși a creat-o, devine nesuferită; ea este o sorginte de desbinări în sânul lui, căci fiecare ministru are modul sau de-a resolve dificultățile, sau nu are nici unul, și se mărginesce a combate și respinge propunerile colegului său. De aci sbuciumări, divisiuni, confisiuni în mici grupe vrășmașe. Acesta durerosa situațiune este și o sorginte de deplorabile speranțe pentru vânătorii de portofolie, numeroși în sinul camarilei; cutare membru al iei, abia accepta se se deschidă sesiunea legiuitóre, spre a-și pronunța mai bine oposițiunea cu partizanii lui, spre a declara — cu drept cuvânt — pe acest guvern incapabil de-a se măsura cu greutatea unei asemeni situațiuni, ce asciut s’o aducă, dar este naputincios s’o resolve, și se se presinte prin urmare el și cu ai lui ca mântuitori. De astă dată silința îi va fi pate încununată de succes, dar are situațiunea se va schimba ? Nu va urma ore de a domni stabilitatea și într’o situațiune desperată, după cum va domni în guvern , căci tot camarila va fi la putere, personele, în total sau în parte singure se vor schimba? Noi credem că o stabilitate va aduce pe cealaltă. Credem că nu se va găsi mântuire, decât atunci când națiunea, într’un mod sau într’altul, va reintra în deplina sea suveranitate, și va netezi dificultățile cu puterea unei națiuni ce ’și esercită drepturile și ’și împlinesce datoriele. Altfel sortea Turciei ne așcepta. POST-SCRIPTUM Ragusa, 6 Octobre,—fiii Liubibratici intorcându-se călare de la Cettinje a câjutit de pe calugigia ruptă cu brațu. A fostă transportată la Cattaro unde i s’arată tóte Îngrijirile gi unde se află actualmente. Vittoria, 6 Noembre. — Generarele Guesada anunciă oficială c’a luată trei tunuri ș’a făcut captivă tóte, garnisóna din cetațuia San Leon (provincia Alova). Madrid, 7 Noembre.—Ali s’a ținută întrunirea constituționalilor, cari recunoscă de șefă pe d. Sagasta. D-sea a pronunciată ună discursă în care a declarată că 37 generări, n’am putută veni la acesta adunare din causă că suntă împedicați de reglementele militare. După citirea numelară a 212 ex-senatori și ex-deputați aderenți, d. Sagasta a zisă că acestă întrunire era să fie precidată de maregalele Serano care a fostă împedecat în ultimul momentă armată pentru triumfurile ei contra carligiiloră ’’a reamintită că partita constituționale a restabilită ordinea publică și a reorganisată armata. Trecând apoi la cestiunile politice, oratorele a esprimată opiniunea că adversarii partitei constituționale nu voră putea ajunge să se înțelegă. A criticată constituțiunea de la 1865 zicând: „Voimă să simți partita cea mai liberală în monarhia lui Alfonso XII. Voim Constituțiunea din 1869, ale cărei defecte le vomă Îndrepta, conservându-i spiritul revoluțiunii din Septembre. Vomă apăra libertatea religiosă și drepturile individuale. Juna directare a partitei constituționale va decide ulterioră daca va trebui a ne duce la urne. Vomă refusa lupta, décaa va fi liberă.“ D. Sagasta a terminată esprimândă dorința : se încetelc mai curând o atâtă resbelulă din Spania câtă și din Cuba. tcaV abonamente 1..1-All'Cap':jule: un anö 48 lei; și$ae luni 24 lei trei luni 12 lei; uă lună 5 lei In Districte: imane 58 lei; șese luni 29 lei trei luni 15 lei; uă lună 6 luni Francia, Italia și Anglia pe trimestru: fr. 20, Austria și Germania pe trimestru franci 18. A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Hallegraine, rue de l’Anriene comedie 5, și la Havas, Laffite & Onie Place de la Bourse 8. LA ATENA : la B. O. Popovici, Fleischmarkt, 15. Articulele nepublicate se vor arde. TARIFELE VAMALI Camera de comercii din Bucuresci și camerile de comercial din Ungaria. In momentul cându se plămădia în cancelariele diplomației închiriarea convențiunii comerciale între Austro- Ungaria și România, guvernul din Bucureșci a numitiuă comisiune ca să alcătuiascăuă tarifă generale. După cum seimii cu toții, acesta comisiunea și-a terminată lucrarea și ministrulu de finance a înaintat’o camerii, unde lucrarea a fost primită cu laude din partea mai multorü represintanți. Fără a căuta să căute în motivele, seimű iarăși că de uădata acesta tarifă a fost declarată de necompletă. că altă comisiune, compusă din alți specialiști, s’a numită și acum asceptamu se vedemu ce se va mai nasce și din acesta lucrare laboriosă. Comisiunea actuale a tarifeloru, negreșită ca sé se lumineze, s’a adresatu la diferitele camere de comercial din țară, prin urmare și la camera din Bucuresci, cerendu-le părerile lor în privința tarifei alcătuită de ântâia comisiune. Nimica mai corectă. Totu în aria modă a procedată și guvernulu ungarii cându a trimis lucrarea sea întitulată: Relațiunile comerciale ale României din puntur ă de vedere ală Ungariei tuturorü camerelor de comerciu din Ungaria și Transilvania, cu invitațiune ca sé ’și aștârnă pe hârtiă părerea lorű asupra principielor stabilite In acea lucrare a ministerului maghiaru. Amu " ■c ■: jrf ;ca imitată déra acum pe Unguri și bine amu facutu. Acolo însé unde începe deosebirea între noi și Unguri este la principiele ce au susținută în favorea țârilor în respective camerele de comerciu din Ungaria și camera de comerciu din Bucuresci. Unii chiază din Bucuresci, Curierul, financiarii,, în numérulü séu de la 20 Septembre, publicâ unu tablou de modificările ce s'a crezută de cuviință de camera de comerciu fi industriei din capitală a se introduce în tarifuri vamale, tablou care permite veri cărui se aprecieze principiile de cari s’a povățuită camera de comerciu din Bucuresci. înainte însé de a resuma părerile camerei de comerciu din capitală, se ne fiă permisü a reproduce aici opiniunea camerii de comerciu din Brașov, in privința relații milor comerciale cu România, opiniune publicată în ziarulu de peste Carpați Orientală latină și în Romănulu . Camera din Brașovfi opineză: „1. Că luarea vamei să se efectueze și d’aci înainte după preciziu mărfurilor fl;se se scadjă pe partea austro-ungară de la 70 $ la 5 g din preciu, pentru care se se ia de basa factura comercială. 2. înlăturarea sistemei de prohibițiune în România, atâtă ce atinge importulü câta și esportuli. 3. înlăturarea taselor impuse de comune asupra mărfurilor ce intră în România. 4. înlăturarea tasei de patentă, cu care în modă arbitrară se molesteza cărăușii din Transilvania de câte ori ajunge la fruntaria română. 5. Luarea unei disposițiuni convenabile asupra acelora mărfuri din Austro-Ungaria cari se petrece în România spre a fi vândute și ’n fine se retragă iérii Inderetti, precum și asupra acelor 11 obiecte cari se trimita în Transilvania numai spre reparare și apoi iérii se retrimita.“ Acestea sunt scurtele și coprindetarele opiniuni ale camerei de comerciu brașiovene. Nu se putea ca un cameră se expună părere mai bine concepută pentru a încuragia industria și comercialii ungarii; chiar cei mai Unguri dintre Unguri, cei mai înfocați protecționiști, nu puteau resuma cu mai multă concisiune miijlocele de a dărâma orice desvoltare industrială în România, favorându în același timp industria și comerciala maghiară. Și dovadit despre acesta este că dorințele espuse de camera de comerciu din Brașiovă au trecut mai tate in convențiunea comercială închiriată între Austro- Ungaria și România. Era lucru firesc, ca și camera de comerciu din Bucuresci se imiteze pe cea din Brașiov, adică să se inspire în aprecierile ce i s’a cerută de comisiunea tarifelor, de aceleași principii de protecțiune a producerii naționale, de cari a fost inspirată camera transcarpatină. Noi toți acceptamii ca camera de comerciu din capitală se gasesc că tarifele propuse de prima comisiune nu sunt îndestulă de protectare pentru acele industrii române cari au nevoia de a fi încuragiate. Ilustuni zadarnice ! Amăgire ! Și é ce pentru ce: Totă lumea scie că, déca există în România vr’uă industriă vechiă și care a prinsü radăcini, este tăbăcăria. Era una timp când mai totă poporațiunea română se încălța cu încălțăminte confecționată în țară. Tăbăcăriele din Bucuresci și Craiova erau vestite pentru tălpile, teletinurile, saftianele și meșinele lor. Saftianurile românesci ajunseseră la o perfecțiune deosebită. Recunoscândü importanța acestei industrii, bărbați ca N. Balony, Cogâlnicenu și alții au fundată fabrici imporante