Romanulu, noiembrie 1875 (Anul 19)

1875-11-01

ANÜLU ALU NOUE-SPKE-PECELEÁ voies<je și tei pú rÉ Oi­-ce cereri pentru România se adre­­se­ră la administrațiunea­­ parului. A­N­U­N­C­I­U­R­I pagina IV, spațiu] 30 litere petit 40 bani. In pagina IIT, linia petit 0 lei. A se adresa LA PARIS: la Havas, Laffite & C-nie, 8 Place de la Bourse. LALONDRA: la d. Eugbne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London, E. C. AYIENA: la d-n.il Haasenstoin și Vogler, WallBschgasse 10. Scrisorile nefrancate se refnsS. 20 BANI ESEMPLABULÜ. SERVICIULU TELEGRAFICII ALU­I ROMANULUI.» Roma, 11 Noembre.— f­iarul 8 Opinione (zice că puterile negocieza actualmente daca nu este oportun si a se adresa Turciei un notă comună, prin care se se insiste ca Porta se acorde reformele satisfăcătore și să le puie supt garanția puterilor.. Constantinopole, 11 Noembre.— Ordinele trimise de a se retrage trupele turce de la fruntaria serba aă începută deja a se pune în esecutare. Versailles, 12 Noembre. — In urma dis­­cursurilor­ d-soră Dufaure și Gambetta, A­­dunarea a admisă cu 357 voturi contra 326 scrutinută pe arondiementă, după oă propu­nere a d-lui Lefevre-Pontalis. SISEESEESEI ® Ediliun­e­i de diminața DITrilUVWI 31 brumarel IH Ll lilAUl, 12 BRUMAR. Am văd­ut din numărul trecut că ne aflăm In aceste momente în facia unui neech­ilibru bugetar , mai mare de­câtă tot­de­una, cu tote împrumu­turile făcute, cu tote impositele adause și chiar cu tote bunurile Statului câte s’au înstrăinat și se înstrăi­­neze. In acelaș timp lucrurile au ajuns acolo. In­cât nici împrumuturi pen­tru echilibrări bugetare nu s’ar mai pute presinta cu ștanse de succes, nici imposite nu se mai pot adauge, nici bunuri nu se mai pot vinde, de­­ ori­ce, după ore­cari informațiunî ce ne-au venit și cari peste puține­­ zile se vor lămuri și publica, guvernul nu numai că nu se mai put­ mărgini în vânzarea moșielor ce -i permite le­gea specială să le vând­ă, dar încă a început să atace chiar moșiele afec­tate a­nume la garantarea împrumu­tului domenial. In mijlocul acestei situațiuni, sun­tem și in facia unui n­ou împrumut, căci deficit este, și ar fi o ilusiune copilaresca de a admite ce el s’ar putea acoperi din veniturile ordinare, cari n’ajung nici chiar pentru chel­­tuiele ordinare. In ce condițiuni de reușită s’ar pre­sinta énsé acest împrumut ? Condițiunile de ordine cu totul in­­terioră, dar cari se resfrîng asupra creditului pe piețele străine, le am analizat ieri, se vedem astăzi cum stăm cu creditul și cu împrumuturile­­ mostre în străinătate. Ultimul împrumut de 29 de mili­one efectiv s’a contractat in condi­țiuni bune. El s’a putut realisa pen­tru Stat cu emisiunea de 65, și totă lumea, — oposițiunea ca și partiza­­nii guvernului,s— a rămas mulță­­mită, căci nu pute se fi­ vorba de divisiuni de partide când e în joc cre­ditul României, situațiunea ies în fa­cia străinilor. Guvernul care nu făcuse operați­unea împrumutului printr’o subscri­­ere publică, ci prin bună-învoială cu o asociațiune de bănci din Paris,. Rămânea dar ca acele bănci să se a­­s­dreseze către publică. Ce resulta de aci? Resulta că îm­prumutul României se vér fi espus pe piețele străine, cu emisiunea pre urcată de 71. Bancele adăugaseră 6 pentru ch­eltuielele și câștigul lor. Urcarea emisiunii, unită cu alte con­­siderațiuni, pe cari le omitem ca să nu fim lacsați de antidinastici cu ori­ce prețu, făcu ca publicul francez se nu supscrie de­cât o mică parte­­ din împrumut. Primă scădere. Statul român nu perdea în adevăr materialmente nimic din acest împru­mut, căci el îl realisase deja pe cur­sul de 65; însé ori­cum creditul săa primi o iubire, nesuccesul subscrierii publice nu putea să aibă alt înțeles și alte consecințe. Cât­va timp după acesta, re­ ju­­răm cursul acestui împrumut, care la început se părea realisat cu atâta suc­ces, coborîndu-se, trecând supr emi­siunea dobândită de guvernul român, ajungând la 60 și chiar mai jos. In urma acestor peripeții, împru­mutul îșî schimba cu totul înfățișa­­rea, în efectele și consecințele lui. El este astăzi o rea afacere pen­tru bancele cari’l au­ contractat­ I, pen­tru că chiar subscrierea publică n'a avut succesul dorit, și cea mai mare parte le-a remas în sarcină. I­, pen­tru că cât­va timp după acesta, cur­sul împrumutului a scăzut supr e­­m­isi­un­ea cu care ele îl vărsaserâ guvernului român. De aci o pagubă reală și forte însemnată asupra nu­­meróselor titluri de rentă remase a­­supră-le, împrumutul este apoi o afacere și mai rea pentru public, care a sup­­scris un ore­care număr de titluri pe cursul de 71, și acum le vede căzute la 60. împrumutul in fine, pentru aceste cuvinte, este o rea afacere chiar pentru Statul român, căci de­și în­­voiala făcută cu casele de bancă pe emisiunea fixă de 65, la acoper­it de ori­ce perdere în privirea efectuării însuși împrumutului, consecințele a­­facerii sunt înse că bancherii, ca și publicul străin, au dobândit temeri și neîncredere în transacțiunile finan­ciare cu Statul român. Enșiși domnii miniștrii nu vor nega că daca ar fi vorba de a con­tracta astăzi un nou împrumut, cu totă cota ce o avem la bursa Pari­sului, nu’l ar putea emite nici pe cursul de 55, dobânda fiind de 5 g, de­ore­ce acela care s’a emis pe zi, se găsesce astăzi căzut la 60 și chiar mai jos. Deci este scădere, este îm­puținare seriosă a creditului. Acesta n’ar putea nimeni s’o nege. Nn întru avem dar o datorie pu­blică peste măsura de grea, pentru un Stat ale cărui venituri anuale sunt de 90 de milione. Avem deficite crescânde din an în an. Avem imposite atât de grele, în raport cu puterea contribuitare a țarei, în­cât este peste totă putință de­ a le mai urca. In afară întâmpinăm temeri în privirea transacțiunilor financiare cu România, și o scădere simțitore în creditul nostru. E că situațiunea. Și în ce momente ne suprinde ea? In momentul când contractarea unui nou împrumut, pentru acoperi­rea unui m­od și mare deficit, se impune ca o necesitate imperiosă. In momentul, și mai critic încă, când necesitatea unui alt împrumut de 13 de milione efectiv, pentru con­struirea liniei Ploiescu-Predel, se im­pune ca consecință în doua­ fatală a unui anga­jament internațional. Bine stăm­ E că încă o dată si­tua­țium­a economică și financiară pe care m­ie-a făcut-o regimul nefast impus României de voința străină. Dacă cise situațiunea este pentru țară din cele mai grave și prejudicia­­bile, căci se presinta Europei cu un venit de 90 de milione numai, cu o datorie colosală în proporțiune, cu neechilibrul permanent în buget, cu necesitate de nouă împrumuturi de 65 de milione efectiv, sau peste 100 milione nominal, și cu creditul deja scăzut, nici guvernul, causa acestei calamitase stare de lucruri, nu este într’o posițiune câtuși de puțin co­modă și plăcută. După părerea nostru, nici un alt guvern, supt Domnia principelui Ca­rol, nu s’a aflat încă într’o posițiune atât de nesuferită. Moștenirea ce va lăsa acest nefast guvern, de înstrăi­nare, de fără-de-lege, de corupere, de risipă „de imposite“, de datorii, de ruină, îi va merita un nume exectat de generațiunile de astăzi și de cele viitore. Dar daca mâna străină l’a putut menține în tote cele­l­alte cestiuni, va fi peste putință acestei mâni duș­mane României de a'l mai menține în facia teribilelor complicări finan­ciare. In curând acest guvern va striga el însuși, daca nu și strigă deja : „nu mai merge!“ și fie­care va căuta sé’a i acopere persona, se scape­­­­ cum va putea. Peste câte­va­­ zile se deschide Ca­mera. Se prezintă bugetul­­ deficit. Cum se se acopere? nou împrumut. Calea ferată Ploiesci-Predel se înce­pe, s’a început deja, după contract, tre­buiesc bani, căci ast­fel e condițiunea; fără bani nu se face calea, și atunci cum remâne îngagiamentul luat cu bine-voitorea putere vecină? Dar de unde bani ? un n­ou împrumut. Ense bugetul e neechilibrat, creditul scă­zut : cum să se contracteze atâte nouă împrumuturi ? Situațiunea este ast­fel, desastrul Turciei descopta atâte temeri , mai cu semn în privirea statelor din O­­rient, în­cât chiar guvernul cel mai desmoștenit de ori­ce urmă de scru­pul în întrebuințarea puterii, n’ar mai putea să se presinte cu împrumuturi de atâte­a zecimi de milione, fără se înfățișeze în acelaș timp o situați­­une financiară , în care țara și Eu­ropa se vor fi lămurit o regulare se­riosă, o echilibrare temeinică. Cu bu­get neechilibrat nu se mai fac as­tăzi la noi împrumuturi, sau se fac cu 18 la sută, se face adică falimen­tul în care a că­zut Turcia. Situațiunea guvernului actual fa­dă cu situațiunea financiară ce în­suși a creat-o, devine nesuferită; ea este o sorginte de desbinări în sâ­nul lui, căci fie­care ministru are modul sau de-a resolve dificultățile, sau nu are nici unul, și se mărgi­­nesce a combate și respinge propune­rile colegului său. De aci sbuciumări, divisiuni, confisiuni în mici grupe vrășmașe. Acesta durerosa situațiune este și o sorginte de deplorabile speranțe pentru vânătorii de portofolie, nume­roși în sinul camarilei; cutare mem­bru al iei, abia accepta se se des­chidă sesiunea legiuitóre, spre a-și pronunța mai bine oposițiunea cu par­­tizanii lui, spre a declara — cu drept cuvânt — pe acest guvern incapabil de-a se măsura cu greutatea unei ase­meni situațiuni, ce asciut s’o aducă, dar este naputincios s’o resolve, și se se presinte prin urmare el și cu ai lui ca mântuitori. De astă dată silința îi va fi pate încununată de succes, dar are situa­țiunea se va schimba ? Nu va urma ore de a domni stabilitatea și într’o si­tuațiune desperată, după cum va domni în guvern , căci tot camarila va fi la putere, personele, în total sau în parte singure se vor­ schimba? Noi credem că o stabilitate va a­­duce pe cea­l­altă. Credem că nu se va găsi mântuire, de­cât atunci când națiunea, într’un mod sau într’altul, va reintra în deplina sea suverani­tate, și va netezi dificultățile cu pu­terea unei națiuni ce ’și esercită drep­turile și ’și împlinesce datoriele. Alt­fel sortea Turciei ne așcepta. POST-SCRIPTUM Ragusa, 6 Octobre,—fiii Liubibratici intor­­cându-se călare de la Cettinje a câjutit de pe calu­gi­gi­a ruptă cu brațu. A fostă transportată la Cattaro unde i s’a­rată tóte Îngrijirile gi unde se află actualmente. Vittoria, 6 Noembre. — Generarele Guesada anunciă oficială c’a luată trei tunuri ș’a făcut captivă tóte, garnisóna din cetațuia San­ Leon (provincia Alova). Madrid, 7 Noembre.—Ali s’a ținută întru­nirea constituționalilor, cari recunoscă de șefă pe d. Sagasta. D-sea a pronunciată ună discursă în care a declarată că 37 generări, n’am putută veni la acesta adunare din causă că suntă îm­­pedicați de reglementele militare. După citirea numelară a 212 ex-senatori și ex-deputați a­­derenți, d. Sagasta a zisă că acestă întrunire era să fie precidată de maregalele Serano care a fostă împedecat în ultimul­ momentă armată pentru triumfurile ei contra carligiiloră ’’a reamintită că partita constituționale a restabilită ordinea publică și a reorganisată armata. Trecând apoi la cestiunile politice, oratorele a esprimată opi­niunea că adversarii partitei constituționale nu voră putea ajunge să se înțelegă. A criticată constituțiunea de la 1865 zicând: „Voimă să simți partita cea mai liberală în monarh­ia lui Alfonso XII. Voim Constituțiunea din 1869, ale cărei defecte le vomă Îndrepta, conservându-i spiritul­ revoluțiunii din Septem­­bre. Vomă apăra libertatea religiosă și dreptu­rile individuale. Juna directare a partitei consti­tuționale va decide ulterioră daca va trebui a ne duce la urne. Vomă refusa lupta, déca­­a va fi liberă.“ D. Sagasta a terminată esprimândă dorința : se încetelc mai curând o atâtă resbelulă din Spa­nia câtă și din Cuba. tcaV abonamente 1..­1-All'Cap':ju­le: un anö 48 lei; și$ae luni 24 lei trei luni 12 lei; uă lună 5 lei In Districte: im­ane 58 lei; șese luni 29 lei trei luni 15 lei; uă lună 6 luni Francia, Italia și Anglia pe trimestru: fr. 20, Austria și Germania pe trimestru franci 18. A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Halle­graine, rue de l’Anriene come­die 5, și la Havas, Laffite & O­nie Place de la Bourse 8. LA ATENA : la­­ B. O. Popovici, Fleisch­markt, 15. Articulele nepublicate se vor­ arde. TARIFELE VAMALI Camera de comercii din Bucuresci și camerile de comercial din Ungaria. In momentul­ cându se plămădia în cancelariele diplomației închiriarea convențiun­ii comerciale între Austro- Ungaria și România, guvernul­ din Bucureșci a numiti­­uă comisiune ca să alcătuiască­uă tarifă generale. După cum seimii cu toții, acesta comisiunea și-a terminată lucrarea și ministrulu de finance a înaintat’o camerii, unde lucrarea a fost­ pri­mită cu laude din partea mai mul­­torü represintanți. Fără a căuta să căute în motivele, sei­mű iarăși că de uă­data acesta tarifă a fost­ decla­rată de necompletă. că altă comi­siune, compusă din alți specialiști, s’a numită și acum asceptamu se vedemu ce se va mai nasce și din acesta lucrare laboriosă. Comisiunea actuale a tarifeloru, negreșită ca sé se lumineze, s’a a­­dresatu la diferitele cam­ere de com­er­­­cial din țară, prin urmare și la ca­mera din Bucuresci, cerendu-le pă­rerile lor­ în privința tarifei alcă­tuită de ântâia comisiune. Nimica mai corectă. Totu în aria modă a procedată și guvernulu ungarii cându a trimis lucrarea sea întitulată: Relațiu­­nile comerciale ale României din pun­­tur ă de vedere ală Ungariei tuturorü camerelor­ de comerciu din Ungaria și Transilvania, cu invitațiune ca sé ’și aștârnă pe h­ârtiă părerea lorű asupra principielor­ stabilite In acea lucrare a ministerului maghiaru. Amu " ■­c ■: j­r­f ;­ca imitată déra acum pe Unguri și bine amu facutu. Acolo însé unde începe deosebirea între noi și Unguri este la principiele ce au susținută în favo­­rea țârilor în respective camerele de comerciu din Ungaria și camera de comerciu din Bucuresci. Unii chiază di­n Bucuresci, Curierul, financiarii,, în numérulü séu de la 20 Septembre, publicâ unu tablou de modificările ce s'a crezută de cuviință de camera de comerciu fi industriei din capitală a se introduce în tarifuri vamale, tablou care permite veri­ cărui se aprecieze principiile de cari s’a povățuită ca­mera de comerciu din Bucuresci. îna­inte însé de a resuma părerile ca­merei de comerciu din capitală, se ne fiă permisü a reproduce aici opi­­niunea camerii de comerciu din Bra­­șov, in privința relații milor­ comer­ciale cu România, opiniune publicată în­­ ziarulu de peste Carpați Orientală latină și în Romănulu . Camera din Braș­ovfi opineză: „1. Că luarea vamei să se efec­tueze și d’aci înainte după preciziu mărfurilor fl;­se se scadjă pe partea austro-ungară de la 7­0 $ la 5 g din preciu, pentru care se se ia de basa factura comercială. 2. înlăturarea sistemei de proh­i­­bițiune în România, atâtă ce atinge importulü câta și esportuli. 3. înlăturarea taselor­ impuse de comune asupra mărfurilor­ ce intră în România. 4. înlăturarea tasei de patentă, cu care în modă arbitrară se mo­­lesteza cărăușii din Transilvania de câte­ ori ajunge la fruntaria română. 5. Luarea unei disposițiuni conve­nabile asupra acelora mărfuri din Austro-Ungaria cari se petre­ce în România spre a fi vândute și ’n fine se retragă iérii Inderetti, precum și asupra acelor 11 obiecte cari se tri­­mita în Transilvania numai spre re­­pa­rare și apoi iérii se retrimita.“ Acestea sunt­ scurtele și coprin­­­detarele opiniuni ale camerei de co­merciu brașiovene. Nu se putea ca un cameră se expună părere mai bine concepută pentru a încuragia industria și comercialii ungarii; chiar­ cei mai Unguri dintre Unguri, cei mai înfocați protecționiști, nu puteau resuma cu mai multă concisiune miijlocele de a dărâma ori­ce des­­voltare industrială în România, fa­­vorându­ în același tim­p­ industria și comerciala maghiară. Și dovadit des­pre acesta este că dorințele espuse de camera de comerciu din Brașiovă au trecut­ mai tate in convențiunea comercială închiriată între Austro- Ungaria și România. Era lucru firesc, ca și camera de comerciu din Bucuresci se imiteze pe cea din Brașiov­, adică să se inspire în aprecierile ce i s’a cerută de co­­misiunea tarifelor­, de aceleași prin­cipii de protecțiune a producerii na­ționale, de cari a fost­ inspirată ca­mera transcarpatină. Noi toți accep­­tamii ca camera de comerciu din capitală se gasesc­ că tarifele pro­puse de prima comisiune nu sunt­ în­destulă de protectare pentru a­­cele industrii române cari au nevoia de a fi încuragiate. Ilustuni zadar­nice ! Amăgire ! Și é ce pentru ce: Totă lumea scie că, d­éca există în România vr’uă industriă vechiă și care a prinsü radăcini, este tăbă­­căria. Era una timp­ când­ mai totă poporațiunea română se încălța cu încălțăminte confecționată în țară. Tăbăcăriele din Bucuresci și Craiova erau vestite pentru tălpile, teleti­­nurile, saftianele și meșinele lor­. Saftianurile românesci ajunseseră la o­ perfecțiune deosebită. Recunos­­cândü importanța acestei industrii, bărbați ca N. Balony, Cogâlnicenu și alții au fundată fabrici imporante

Next