Romanulu, februarie 1876 (Anul 20)
1876-02-23
ANULU ALU COPE țECELEA VOIESCE ȘI TEI PUTEA ANUNȚ 1 ARI Linia de 30 litera petit, paginea IV,— 40 bani. Deta — — — — paginea III, 6 lei. — A se adresa: 15 ROMÂNIA, la administrațiunea Jiarului. LA PARIS la Haras, Laffite et Cnie,8 Place de la Bourse, LA LONÖON, la d. Eugfene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA Y1ENA, la d-nil Haasenstein §i Vogler, Wallfischgasse 10. Articlele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU Redacțiunea $1 Administrațiunea strada Rőmnel No. 1á SERVICIULU TELEGRAFICE ALU «ROMANULUI». Viena, 4 Martiri. — Sanatale a admisă convențiunea comercială închiriată cu România. Ministrul de comerciu a declarații solemni în privința articolului 6 că guvernul nu admite decâtă interpretarea ca tóte concesiunile vamali ce să ară acorda altora state vor trebui a se acorda și Austro-Ungariei, care ară considera uă interpretațiune contraria din partea României ca uă rupere a convențiunii, și ’n acestă casă guvernală va sei sa apere drepturile onorii Austriei. Senatulă a admisă proiectulu de lege pentru emiterea rentei în aură. D. Leo Thun, ministrul de finance, respunjéuda unei interpelări, negă că forțele Austriei în privința impositeloră ară fi neputinciose, dară declară numai c’uă mare parte din contribuabil se sustragă de la plata impositeloră. Apoi adauge că reformarea impositeloră, care e pe cale de a se face, va aduce Îmbunătățiri. Senatul ă a votată asemenea și imposibură pe cota bursii. Reichsrabulă s’a amânată printr’ună decretă imperiale. Corespondența politică află din sorginte autentică că Porta a informată pe represintanți! puterilor și pe comisarii săi speciali din Bosnia și Herzegovina c’a acordată insurgințiloră amnistiă deplină și impunitate, eră emigrațiloră care s’ară intorce in patria, protecțiune contra tuturoră molestațiuniloră, distribuire gratuită de materială necesară pentru reconstruirea caselor, semințele trebuinciuse pentru semănatură câmpieloră, scutire de dijme pe anulă curinte și de alte imposite pe douî ani. Pe teritoriul austriacă totală e dispusă spre accelerarea întorcerii în patria a fugițiforă. Î mmmi. 23 FAURARUI 6 MARȚIȘORU Dinastia Catargi este scuciuită din tote părțile de către chiar aceia cari au rădicat’o la domnia ș’aă purtată pe umeri atâta timpii a iei greutate. După lovirea cei dete d. Dumitru Ghika, președintele ediărnațiloriisel écé acum âncă una din partea d-lui Alesandru Orescu, vice președintele celei 1alte Adunări din palatulu antichitățiloru. In ședința de Sâmbătă a acestei din urmă Adunări, unul din secretari dete citire următorii comunicări: « Domnule președinte, „Bine-voiți a interveni pe lingă onor. Senatu se mi primescă demisiunea din vice-președinte al Senatului. „Motivulu este că, în urma blamului ce onor, Senatu a dată ministrului cultelor și și instrucțiunii publice. Înlocuirea ma este continuarea sistemei. „Blamulü nu s’a datü persóneí, ci sistemei ? „Prin biserică ne-am fi salvații naționalitatea ; prin instrucțiune ne vomü conserva libertățile publice. „Acesta fiindă nesocotită, eu, ca opresintante alu instrucțiunii pulice, protestă și rogü pe onor. Senatu a ’mi primi demisiunea.“ Demisiunea d-lui Orescu, în termini clari în cari e redactată, după esplicările ce i s’au datü în desbaterile ce-au urmată-o și n urma votului cu care ea fu respinsă, nu este, nu pute fi decâtă reînouirea blamului dată de către majoritatea Senatului fostului ministru al instrucțiunii publice, índreptata d’astă-dată asupra întregului cabinet”. D. Bîțcovenu a sisi : „prin declarațiunea noului ministru că nu vine ca inlocuitorii alți d-lui Maiorescu de câtă ca se'i continue sistema, d. Orescu , care a luatu cea mai mare parte la blamulü datü d-lui Maiorescu, a fostă loviții în demnitatea sea de vice-președinte al ii acestui inaltu corpu“. Este déja clara că d. Catargi, alegêndü de colegii alüi séü p’unu omu care s’a declarat continuatorii ale sistemei d-lui Maiorescu, prin acesta a nesocotitü blamurü Senatului. D. Florescu, ministrul de resbelü, care singură se afla pe banca ministerială cândü a ’nceput incidintele, constată că „în declarațiunile d-lui Orescu vede ceva anti-constituționale, și că calea pe care se pune d. vicepreședinte aru da nascere la unu conflictu, care nu crede se folosescă cuiva din cei cari l’arü provoca“. Prin urmare, ministeriul, prin organulu d-lui Florescu, privesce demisiunea d-lui vice-președinte al Senatului ca unu actu care iubesce în guvernu atâta de tare, în câtu dénsulu ÎI dă calificarea cea mai gravă: acte anti-constituționale. Deci demisiunea d-lui Orescu, chiar după cum o apreciază guvernulu, este una blama pentru densula. Doctorele Turnescu rugă pe d. Orescu să și retragă demisiunea, caci altufeiü, prin decisiunea ce s’arü lua de Senatu, „s’arü da blamului care a privită pe d. Maiorescu uă altă semnificare“. Eco déra demisiunea d-lui Orescu declarată din nou că va fi unu blamu data guvernului, când Senatulă n’arti voi s’o primescă. D. Deșliu :" „Motivulă principală ce atinge d. Orescu în demisiunea sea este totu acela ce l’a avutu și d. Dumitru Ghika cândă a demisionată din președenția Camerii“. Ce-au zisă d. Dumitru Ghika cându a părăsită fotoliulia președențială ? „Stabilitatea d-vóstră, domniloru miniștrii, a Începută se de râde periculose; guvernulu d-vostră a desprețuită rugăciunile Adunării și voiesce a aduce țării lovituri materiale și morale; guvernulü d-vóstre a amăgită Adunarea și densa împreună cu guvernulu au încetată opiniunea publică, au acelatü féa, au íaecatu-o în datorii. Mĕ retragă de la președintă și trecu pe banca de deputată, pentru a nu mai lua asupră’mi enorma responsabilitate ce amu luatü pân’acum.“ Deci, după esplicarea d-lui Deșliu, aprobată de d. Orescu care esclama : „asta este, asta este“, demisiunea d-lui vice-președinte al Senatului este una blama, este una vota de neîncredere data guvernului intregü cu aprobarea marei majorități a Senatului, de 39 bile albe contra 10 negre, prin cari s’a respinsă demisiunea. D. Zisu adauge: „Ori-ce esplicări suntu de prisosii pe câtă timpii motivele suntu bine definite în demisiunea dată în scrisă“. Domnul Panaitü Radu, zelosa susțiioră al guvernului, pronuncă la rândul- seü și explică că demisiunea d-lui Orescu este una blama data întregului guvern”. „Nu închideți desbaterea, <jice d. Panaiti Radu, căci Gestiunea propusă de d. Orescu e uă cestiune mult mai gravă de câtă védü c’o simte Senatulü. N’au vorbită pene acum de câtü oratori cari au susținută respingerea demisiunii, lăsați sĕ vorbiască și oratori contrarii. Fiți drepți, n’amă trebuință a vér fi ce sé fiți și inteligințî. Cestiunea, repetă, e mai gravă decâtă are aemalü supt care ea se presintă. Eu vedü saci nu uă lovire numai în contra ministrului instrucțiunii publice, ci uă lovire și n contra președintelui consiliului, că elana schimbată sistema și că nu făcută de câtă s alegă persone cari se continue sistema ministrului blamată de Senată. Lovirea dorii se face și în persona președintelui consiliului și a întregului cabinetü. Veroga, prin urmare, nu închideți desbaterea ca să ne putem fi explica pe largă.“ Senatulă, auțiundă, închide desbaterea și precedenda la votarea, prin bile, a demisiunii d-lui vice-președinte, resultatulu este respingerea iei, deci blamulu data guvernului este precisata. Ea este cu atâta mai multü unu blamu datü guvernului, cu câtu d. primu-ministru, cu pensiunea citirii adresei d-lui Dumitru Ghika, prin care declara că stăruie în demisiune, £ise : „îmi pare bine că d. Ghika a declarat că nu voiesce a i se mai pune candidatura la președenție și că stăruie în motivele demisiunii sale. Guvernul a susținută în cursă de 5 ani candidatura d-lui Ghika; acum d-sea voiesce ca situațiunea să fiă lămurită și d’aceaa declară că daca majoritatea țară mai alege, in urma acusațiunilor, cea adusă guvernului, va considera acesta alegere ca uă neîncredere, ca uă dislocare a majorității în favorea președintelui care îi refuză concursul și și arăta demisiunea, pentru că este anormală se cernuie la ministeră cu un președinte care îi refuză concursul.“ Aplicându deja aceste cuvinte la incidintele din Senatü, care a mănținutu vice-președinte pe d. Orescu, în urma motivelor din demisiunea sea, și în urma esplicarilor și a apreciărilor făcute acestei demisiuni atâta de către mai mulți senatori câta și de guvernă prin organulú d-lui Fiorescu, cară se chemă și noi cu d. primu-ministru. Menținerea de către Senatu a d-lui Orescu ca vicepreședinte este una vota de neîncredere data guvernului, este uă dislocare a majorității în favorea d-lui vice-președinte, și prin urmare d. primu-ministru trebuie să’și dea demisiunea, căci alta felu arü fi una ce a normală se remâse la ministeru c’unu președinte care I refuză concursul!! séu. II blameza sistema. Ș’aci nu mai încape resvoti ca acum câteva zile. Se susține că ’n urma votului de Sâmbătă, d. prim-ministru afisit în anti-camerele Senatului : „Lumi ne vom numera“. Ce face case cu principiulă constituțională ce ânsușira formulată în Cameră ? „realegerea sau menținerea unui președinte care acusă pe guvernă și’i refusă concursulă, însemnă că cabinetul trebuie să se retragă, a rămânea unu ministeriu la putere, c’unu președinte în asemeni condițiuni, este anormală Doru, ni se va «fice, venirea d-lui Catargi la putere n’a fostü totu ce póte fi mai anormală? Nu este totu ce póte fi mai anormală, mai neconstituționalii și mai periculose pentru liniștea publică d’a vede pe d. Catargi că stă primu-ministru, cându președintele Camerei în timpü de cinci ani, și d. Boerescu care pune mai deună-Ji fu unulă din cei mai de căpeteniă miniștrii ai sei, iu zice acum prin Pressa, cu aprobarea întregei națiuni: „Cu cine ai mai rémasa, d-le Catargi? Ce prestigiu ș’autoritate morală mai are în țără guvernul a d-tele ?“ Și Pressa putea se’i maidică : Ecé cum te infierezá ori-ce omu onorabile la care te mai încerci a recurge, ecé ce’ți ’jise d. Efrem Gherman. „Atlândă numirea mea de deputată la colegiul II de Teleormann, și aparțiindă acelei oposițiuni care și-a spusü totodeuna opiniunea pe facă, vé rogna mă considera ca demisionară, neputândű primi a fi deputată supt acestă regimn“. E ! și ce posa d-lui Catargi ? Cu câtă guvernarea mea a fost mai anormală, ilegală și mai ultra-resoretitare, cu atâta mai multu suntemü dispuși a crede că va stărui seste la putere și luându acuma de mâna pe d. Brăiloiu va <fice națiunii : — Stau pâne ’mi voiu deplini tóte tngagiamintele furst, tine și ’n contra tea. — Prusia. — Declarațiunea președintelui consiliului de miniștrii din Bavaria, în ceea ce priveste răscumpărarea caselor aferate de către imperiala germană, a produsă la Berlin să vină emoțiune, mai cu semn că șeful cabinetului bavaresc nu s’a mărginită a reserva numai drepturile Bavariei, ci ar fi declarată că va combate aplicarea proiectului și ’n celelalte state ale confederațiunii. Cu pensiunea desbaterii în camera Prusiei a bugetului ministeriului de interne, d. Lasker și alți deputați din partita națională au criticată cu asprime regimulu interiori ale închisorilor, ș'au declarat că vor presinta una proiectă, care se introducă îmbunătățirile necesare. Curtea de justiția din Berlin a acordat comitelui Arnim, supt motivă de rea sănătate, una termină de trei săptămâni pentru a se presintă în “lumIneza te și tei fi ABONAMENTE In capitale, una arm 48 lei; șase luni 24 lei. trei luni 12 lei; uă lună 4 1$. In districte: una anii 54 lei. §ese lunii 27 lei. trei luni 14 1"Iuă lună 5 lei. Pentru tote țerele Europei trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administratiunea diariului. LA PARIS, la d-nuí Darras-Hallegram 5, rue de l’ancienne comedie, și Haras, Laffite et Cine, 8 Place de la Beurse LA VIENA, la B. ft. Popovici, 15 Fleischmartt I Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU 2 l ore Astăzi, d-nii „chlămați“ după votarea unora indigerate au ascultată citirea raportului d-lui Christodulo Cerchez și opiniunea d-lorü D. Ghika și G. Cantacuzino asupra proiectelor financiare presintate de d. Strat, înainte de a se începe discnsiunea generală, d. raportorii a esplicată orală că minoritatea a redusă suma deficitului la 12 mii, scăp ăndă cele 4 mii. acordate ministrului de resbelț pentru echiparea armatei. D. D. Ghika a rectificată acesta ^icendu că minoritatea n’a redusă acele 4 mii, ci a comptată că se va faci faciă acestei chiăltuieli cu sumele ce se vor încasa din remășițe. După unu scurta respunsa alți d-lui raportorii, d. primu-ministru a luatü cela d’ântâiu cuvéntulu spre a espune ce-a facutu guvernulu In cinci ani, se arate mostenirea ce-a primită și ca chiămații se’și de verdictulu déca guvernulu merită a fi acusatü și tratată de înșelătoră, capitala regatului ca se sufere pedépsa la care a fost ü osândită. Cu pensiunea propunerii guvernului d'a opri întrebuințarea limbei poloneze în școli și ’n afacerile justiției. Polonezii din Prusia au manifestată un mare indignare ș’uă profundă nemulțumire. Se crede că se pregatesc a face mai multe manifestări ostile. Ziarele sunt pline de relațiuni triste în privința marelor păgubiri și stricăciuni produse de inundări. S’au deschisă pretutindeni liste de suptscrieri. Serbia. — Uă telegramă din Belgrad, cu data de 29 Februarie, anuncă : „Cu pensiunea alegerilor comunale la Kragujewats și la Semendria, s’au produsă desordinî seriose. S’a arborată drapelulü revoluționară și s'au intömplatü conflicte sângerose.“ Neue freie Presse adauge ca la Sutorina (în Herzegovina, aprope de fruntariile Dalmației), oă legiune de insurgenți ar fi proclamată Republica. Guvernul sârbü a oprită esportarea grâului. Uă telegramă din Berlin cu data de 27 Februarie £ice : „Din ordinulu guvernului sârbü, toți ómenii valizi cari nu facu parte din misiți voru fi înregimentați la 2 Martie. „Uă comisiune, avendu în frunte’! pe archiepiscopulu Belgradului, a făcută apelă la poporațiune ca să se pregătescă a ajuta pe răniți în casa de resbela. „Douisprezece șefi ai răsculei din Bosnia au trimis Herzegovinenilorü unui manifesta prin care respingă ideia d’a intra în negocieri cu Turcii.“ Tablettes d'un spectateur adauge că insurgenții sunt ostili oricărei idei de reconciliare și de pace, „numai din causă că guvernele Serbiei și Muntenegrului n’au luatü încă măsurile necesare ca să facă se reintre în țara lorü respectivă Serbii și Muntenegrenii cari formeză grosulü trupelor resculate. Reulü, <jice Tablettes, nu residă în Herzegovina și Bosnia, cäminulu seüe la Belgrad și Cettinge și depinde de cele trei mari curți ale Nordului pentru ca reula se dispară. Déru voi-vorü se dispară? Vai! âncă ne putem îndoai. “ MASCA A CAZUTU! «Guvernulu a am&gita Adunarea, z i din ea Împreună cu guvernulu au Incetatu opiniunea publică |’au íunecatu țara în datorii.» Dimitrie Ghika. Din noptea nenorocită de 11 Martie, 1871, cându bunulu placa înlocui legea, națiunea a putută prevede rudele ce avea sé culegá pe tóte tărâmurile supt domnirea acestui regimu, împrejurările critice din afară și neînțelegerile din întru între toți omenii de bine contribuiră ca națiunea să lase câmpă liberă bunuluiplacă. Multa răbdare și continua luptă în viața unei națiuni oțelescă éase caracterele celorü buni și face penă î n cele din urmă se triumfe adevĕrul și dreptatea prin chiaru aceia cari s’au silită să le ție supt obiocü. E é în fine sosită a fi timpulu in care Saturnü își mănâncă copiii, în care pocatulü se mărtunesce singurii și ’și rostesce pedepsa: acésta de buna-séma compenséza întru câtüva îndelungele suferinți ale națiunii. Voima a vorbi de desfundătura financiară de a fi, care este și desfiindătura sistemei ce a produs-o,