Romanulu, iulie 1876 (Anul 20)

1876-07-01

570 Reproducemü după edițiunea de dimineță a numărului precedinte arterele : Servițiul telegraficii alie ROMÂNULUI. Viena, loIultă.—Asupra întrevederii împerațiloru Austriei și Rusiei aflămă următorele : Austria și Rusia sunt pe deplini înțelese în privința principiului neîntervenirii reservându’și ca îndată ce evenimentele resbeluluî vor fi ajunge la ceva decisivii tóte puterile cele mari creștine se aibă nă înțelegere confidențială despre acesta Gestiune. Impresiunea generale e ca ori-ce pericolu de-a vede resbelulu trecendu peste fruntariele lui actuale este priviții ca înlăturată. ROMANULUI IULIU, 1876 SENATUL I. Ședința de Lună, 28 iuniu, 1876. Ședința se deschide la ora 1 d. a. cu 32 d-ni senatori presințî, supt președința d-lui Ionnț Ghika, vice-președinte. Se dă citire mai multor cereri de concedii. Mai mulți d-ni senatori observă că, acordându-se cu ușiurință multe concedii, Senatul nu va mai putea fi în completă. Se acordă concedii! d-lui N. Pâcleau; alți d-ni senatori promită prin telegrame a veni peste câteva zi de la Senato. Se dă citire comunicării din partea Adunării prin care se aretă că biuroului ei s’a constituită o legendă de președinte pe d. C. A. Rosetti, vice-președinți pe d-nií N. Ionescu, colonelă Lecca, Tiriachiu și An. Stolojanu. Senatulii se a actă de acesta comunicare. Se dă citire pentru a treia oră propunerii d-lui Bosianu d’a se institui uă comisiune de trei senatori și patru deputați ca se revizuiască casele publice. D. G. Bosianu «zice că propunerea făcută e justificată de nenorocirile întâmplate în urmă. Pene cândă nu vomü avea nnci controla seriosă și șiruri, vomă da totă detma de inconvenientele peste casi o dată d. ministru ală financielor, după ce a trimisă comisiuni la diferite case publice. D. H. Racotă observă că acesta comisiune n’are nici ua răspundere, ea are numai sarcina d’a revizui casele publice; dar acestă procedură esiste acuma , și vedemă că delapidările făcute existau de ani, dar nu erau descoperite, cu tote că se făcuseră destule revizuiri și controlări. Asta de la dsea susține ca acesta comisiune se aibă răspundere și se dea garanții. D. Dim. Ghika $ice că s’aă putută vede dificultățile unei asemenea comisiuni. Nu se pute cere altă garanția de la acesta e omisiune de câtă vă garanția morale. Câtă despre nenorocirile întâmplate la noi, și mai cu semn cea de la Casa de depuneri, va spune ea se întâmplă și în alte țeri mai înaintate de câtă noi în civilisațiune, s’aă întâmplată în Belgia, unde directorele băncii a fugită cu patru milione franci. Și Belgia are unmagiu mai vechi și mulți omeni competinți în afaceri financiare. Câtă despre instituirea comisiunii ce se propune, ea va avea efectulă și în țară și în străinătate ca nu mai avemă încredere în guvernă, că bănuimă, și e odiosu lucru a bănui. Acesta va lovi în prestigiul guvernului, și deea d-sea nu dă nici concursă sistematică guvernului actuale, fiindăcă nu represintă principiele partidului d-sele, nu mai puțină onse ca Română voiesce a nu se lovi in prestigiul unui guvernă română, aretându-i-se neîncredere. Pentru aceste motive, cândă va veni discuția asupra acestei propuneri, o va combate, fiindd-că printr’ânsa se aduce discredita guvernului și ală dorilea fiindă-că n’are ună scapă practică. D. I. Brătianu, ministruld financeloră, mulțămesce d-lui Dim. Ghika pentru apărarea cea voită se facă guvernului, ânse nu póte împărtăși opiniunile dumnului. Daca antă merge de la ună faptă singură se deducemă ceva generală, cum a făcută d. Racotă, ară trebui atunci se desființămă orî ce controlă; se desființămă și Curtea de corupturi ș’altele. Controlă s’aj făcutd în adeveră, deru răsipa de bani s’a comisă. In ce privesce casa de depuneri, reuiua provenită din vina de organisațiune a acestei case. Ea trebuie se se modifice astăzelă ca se nu se lase acesta casă la discreția numai a douí omeni. Senatorii și deputații ce erau trimiși aci n’aveau atribuțiunî; ei erau simpli supraveghiători. Căci revoiați altă se facă? Se numere pe fiäce și cu panele de la 90 milione aflate în titluri? Modificarea ce d-sea propune ară consista ln instituirea unui consiliu de administrațiune la care senatori ori deputați se aibă mai mare rolă, și orice operațiune se trecă prin manele acestui consiliu. Este adevărată că asemeni nenorociri se întâmplă și ’n alte țeri, cum e Francia și Belgia, deră acolo se întâmplă mai rară, pe câtă vreme la noi aă devenită un calamitate publici de vre câțiva ani. Câtă despre atingerea prestigiului guvernului, acesta nu e simțimântulu d-sale. Ar fi putută d. Ghika se ifică că se atingă prerogativele guvernului. Dejii mei prestigiu, nici prerogative nu se atingă. Ia parlamentul! Eughierii astă-felă se petrecu lucrurile, în ceea ce privesce financez, că ară pute cineva Z’ee că guvernulă nu administrezi, ci parlamentulu, căci suntă ua mulțime de comitete cari administraza. Cu câtă se voră lua mai multe mesuri de controlă, cu atâtă unii guvernă se va simți mai tare. S’aă vei jutu adesea bărbați forte capabili și forte onorabili, cari din cauza lipsei de controlără alunecată. # Asiaderă și ca ministru și ea senatoră crede că instituirea comisiunii ce se propune e utile. Se nu ne culrămânse pe speranța acestei comisiuni că ea va face totală, ci se căutămă a perfecționa legile ce avemă. D. I. Deșliu, în cestiune de regulamentă) observă că s’a adoptată usură ca asemeni propuneri după a treia citire, care s’a făcută, să se trimită la nă comisiune speciale. D. Vice-președinte arată că disensiunea ce se urmeză e mai multă privitore la luarea în considerare a propunerii. D. G. Bosianu zice că discnsiunea ce se urmeză nu e dă disensiune de amănunte; aroi ne ocupămă numai de utilitatea propunerii ce avemă înainte. Câtă pentru observațiunile d-lui Racotă, îl p rogăsc și le reserve cândă va veni discnsiunea pe articole, după ce se va face unu raportă asupra propunerii. Cândă d-sea, d. Bosianu, se ocupă de legi, nu se preocupa, nu are în vedere de câtă bine publică. Déca uită guvernă bună, atâtă mai bine, și legea e bună; déca e e reă, trebuiescă luate prin lege măsurî contra lui. Ni se spune că se aduce discredită guvernului prin instituirea acestei comisiuni de controlă. Deră Senatulu și camera totude-una au avut acești! dreptă de controlă, căci ce însemnau represintanții ei la comitatul de lichidare, la casa de depuneri și altele ? Terminând, d. Bosianu zice că e bine se ferimă pe araeul de ispită și Senatulu se adopte propunerea ce i~se face. D. Lecca se miră de cele 7*se de d. Dim. Ghica, care ne spuse că e odipsă lucru a bănui. Nu bănuimă, deră voimă a esereita mă controlă seriosö, la care avemă totă dreptulă. Nu e discredită pentru țeră cândă se esercită unu asemenea controlă. Se trămitemă e omisiune pretutindeni, se trămitemă și la Etona spitaleloră și vomă vedé ce se va descoperi! Și cândă vomă esereita unu asemenea controlă, efectes publice se voră urca, ereditarii terci se va mări. D. Dim. Ghika vede în cele <zise d. Lecca nă mânjire cea voită se aducă personei selecteră nu de acesta se va preocupa, căci nici ună omă n’a rămasă necalomniată în acesta țară. D. Lecca. N’amă vorbită de d-tea. D. Ghika. Situațiunea Eforiei spitaleloră e limpede. Me dóre anima de banii acestoră instituțiuni, căci ele suntfundate de strămoșii mei, de familiele Ghiciloră și Cantacuziniloră. Vie orîcine va pofti se veisă în ce stare suntă aceste așezăminte; îlă rogă și pe d. Lecca se vie... D. Lecca. Numai se nu ftă dată afară ca la spitalul Brâncovenescă. D. Dim. Ghika. Rogă pe d. Lecca se nu vie ere<să așia de reă crescută ca pe d’uă parte se ’lu invită ca se ne visiteze spitalele și pe d’alta se ’lă dau afară. D. Ghika intră apoi în mai multe amănunte despre administrarea spitalelor, spune că comisiunea ce s’a trimisă de la ministerul financeloră era cerută de d-sea pentru ca se constate delapidarea casiarului. Prin dibăcia d-selea reușită ea sé nu perda eforia nici unu bană, căci îi luase garanția întreită. Delapidarea făcută de acesta nu sa pute prevede. El avea dreptul se xucaseze sute de mii de lei numai din cupane și într’uă <ii s’ară fi putută face neverturi. Veniodă la cestiune, d. Ghika espune preocupațiunile ce a avută caudă a citită propunerea despre care se discută. Rolul ă iii nu va fi eficace, căci delapidările cele mari în anii din urmă s’aă făcută prin judecie. Cum veți face a se revisui casele de la 33 de districte? Ară trebui atunci se dați deputaților și senatorilor!uă sarcină permanentă pe lingă aceste casiării. Acesta înse nu o veți pute face. Pentru aceste motive combate deja propunerea d-lui Bosianu. Se cere închiderea discnsiunii și, punându-se la votă, Se primeșee. Se pune la votă luarea în considerare a propunerii d-lui Bosianu și se primeșee. Se procede la alegerea unei comisiuni la care se se trimită propunerea spre a o transforma în proiectă de lege. Comisiunea se compune din cinci membrii, din care propunorul face parte de dreptă, și se alegă d-nii I. Ghika, N. Bâțcovanu, Dim. Sturdza și Al. Orescu. Se acordă cuvântul în cestiune personale d-lui Lecca, care arată că n’a voită se lovesc! ori sé atingă pe d. Dim. Ghika, care singură ne-a spusă că la eforia castarulă a delapidată nă sumă de bani. D. Dim. Ghika respunde că d. Lecca, vorbind de eforia spitalelor, a vorbită de d-sea. Ce însemnezi cuvintele: «vomă vede ce se va mai descoperi» ? D. Lecca a voită a bănui onorabilitatea eforilor. Poftescă în orice zi la eforii, și va vede că situația e curată. Se nu mai vorbescă dor! d. Lecca cu ușurință de onorabilitatea unor persone și se bănuiască. Incidentul fiind inchisă, se dă citire pentru a doua oră propunerii d-lui Deșliu pentru vânzarea proprietăților statului ca să se plătescă datoria publică. D. Vice-președinte invită Senatulu se alegă un membru care să asiste la tragerea la sorți a obligațiunilor domeniale la 1 Iuliu. — Se alege d. Al. Orescu cu 22 voturi. D. Ministru de externe cere cuvântul spre a face uă declarațiune. D-sea aduce la cunoscința Statului că guvernul română a isbutită a face să se recunoscă neutralitatea Dunării române de la Negotin la gura rîului Timok și ’litre Vsirciorova. înalta Portă a dată ordină flotilei sale ca să păzesc acestă neutralitate, cu condițiune ca și România s’o păzescă, nepermițândă trecerea de arme orî înrolări pe teritoriul nostru. Totiădată insula Adakali, care e turcescă, s’a consimțită de către Portă a fi neutră, cu totă garnisona și poporațiunea ieî. Ni s’a dată și sarcina, pe care ne-o putem îndeplini cu onore, acea-a d’a îngriji de ospitalitatea popoporațiunii din Adakali, îngrijire care negreșit! se va ține în somn, acestă resultată e obținută mulțămită concursului puterilor garante. Astăzi România are oă posițiă mai liniștită. Cu tote acestea Senatul i se bine-voiescă se însărcineze uă comisiune căreia d-sea se’î comunice actele diplomatice. D. Deșliu cere ședință secretă, pentru ca se vedă totă Senatulu actele diplomatice. In acesta privință d-sea zice că avea pregătită vă interpelația, pe care o și anunță d-luî ministru Cogălniceau. D. Ministru de esterne cjice că se nu se facă uuă talmeșă-balmeșă din acesta cestiune. Să nu amestecămă cestiunile. Am cerută numirea unei comisiuni, care’i presintă unele documente d’uă importanță mai mare, și d. Deșliu ’mi anunță că interpelația. D-sea se miră cum d. Deșliu, care a umblatu prin străinătate, care a fostă prin Belgia și a semă prin Ziare» nu seie ca asemenea acte nu se presintă întregului Senat. D-sea spune cele ce a spusă și la Camera că lordulă Derby a ținută în parlamentă, interpelată fiindă, ună discursă de patru ore în privința presintării actelor diplomatice fără ea să spuiă nimică. Pote d. Deșliu se înțelegă ceva din acel discursă ? D. ministru ease zice că nu pote presintă acele acte întregului Senată și adaugă că azi situația nu presintă gravitatea ce avea Sâmbătă. Totuși d-sea voiesce ca neutralitatea la care neamă obligată să ne dea și avantagii, éri nu numai îndatoriri. D. Vice-președinte constată că propunerea d-lui Deștiu, nefiindu suptscrisa de 10 membrii, e considerată ca nulă. D. Dim. Sturdza propune ca sö dea comisiunii de răspunsă la adresa tronului sarcina d’a i se comunica actele diplomatice. D. G. Bosianu zice că comisiunea de respunsa la adresă are un însărcinare speciale. D-sea combate cererea d-lui Deșliu, spunândă că asupra actelor internaționale trebuie prudență și a se ține secretul. D. Deșliu insistă în propunerea d-sele pentru ședința secretă, observând d-lui Cogălnicanu d’a nu urma sistemul d-lui Catargi d’a lăsa țara în neșeiință de cele ce se petrec. Cere dară ea se i-se comunice actele diplomatice spre a le vede și d sea cu ochii d-sale. D. Gogălnicenu deslușește că dosarele cu acte internaționale nu aparțină numai uneia din părți. Trebuie se vedemă decă și cealaltă parte voiesce se i-se facă cunoscută corespondința. Așa se urmeză în totă lumea. Așia a trebuită se urmeze și ministerul d-lui Catargi, așia ară urma și d. Deșliu când ară veni la ministeră , căci da n’ară urma asta-jeră și ară divulga secretele diplomatice, ară vede orî-ce relațiuni tăiate cu totul. D. I. Florescu zice că d. Deșliu a voi să se însumeze în d-lum și țera și Senatul și tată. D-sea crede suficiente explicările d-lui ministru de externe, și de aceaa propune a se închide disensiunea. Disensiunea închizându-se, se procede la votarea comisiunii însărcinată a i-se comunica actele diplomatice, care se decide a se compune de șăpte membrii. La primul scrutină întrunescă majoritatea numai d-nii: Const. Bosianu, Al. Orescu, Dim. Ghika, Săftoiu, Gr. G. Cantacuzino; la al douilea scrutină se alegă d-nii I. Ghika și I. C. Cantacuzino. Orele fiind înaintate, comisiunea de răspunsă la mesagiul tronului se decide a se alege în ședința viitare de Mercur. Ședința se rădică. mmw\ IMPUT ATI IWlif Ședința de Luni, 28 luniii. 1876 Ședința se deschide cu formalitățile obicinuite la ora .12, supt președința d-lui An. Stolojanu, fiindă presințî 104 d-nn deputați. Se citesce sumarul ședinței președinte. D. Col. Lecca zice câ nu ve<ie trecută în sumară nici ieri, nici astăzi demisiunea sea de vice-președinte și fiindăcă d-sea stăruieșce în demisiune, rogă a se trece acesta în sumară. D. Președinte arată că demisiunea se va presintă adunării îndată ce va fi depusă la biuroă. Sumarulă se aprobă. Se depune pe biuroulü adunării uă propunere suptscrisă de 46 din deputați în alăturare o bună proiectă de lege pentru înființarea unei bance sătesci. Intre comunicări se citesce și uă petițiune a mai multor locuitori din llfovă, cari ceră desființarea legii comunale, și altora din Fălticeni, cari ceră desființarea legii licențeloră. S’acordă concediu d-loră M. Vladimirescu, Furculescu și Har. Zugrăvescu. D. A. Stolojanu, vice-președinte, luândă cuventură, (vice: D-loră deputați, pentru că toți colegii mei de la biurcă, după alegerea d-loră, v’aă mulțămită pentru sufragiere d-vóstra, se ’mi dați voia și mie se vé spună câteva cuvinte, nu ca se vo mulțămeseu în numele meu, pentru că sclă că votulu d-vóstră nu mi-s’a adresată mie. Suntă în adevera soldată credinciosă ală democrației, nu ’mi-amă făcută casé de câtă datoria; cine ’și face datoria nu se gândesce la resplată. Era destulă mângăiare sufletescă pentru mine seamă înaintea mea acesta cameră liberă alesa, căci la forte puțini e dată se vedă triumfândă ideiele pentru carină luptată. Sciă că votulu d-vóstru nu m’a avută pe mine de țintă; el a avută uă țintă mai mare, v’ați gândită la orașiulă care m’a alesă. In adevĕru, supt guvernulă trecută, cândă mai totá țera se descuragiase, ună singură orașiă a ținută drapelul liberală sosü, fără ca se’să Închine înaintea violenței brutale de atunci. Acesta orașil este orașială Craiova, capitala judecătorescă, militară și intelectuală a Olteniei. (Aplause). V’ați adusă aminte că din cei 12 deputați ce se strecuraseră în legislatura trecută și aă demisionată, cinci erau ai Craiovei. Aștaderă virtuțile civice ale Craioveniloră să întrunită voturile d-vostră asupra mea (aplause). Acum, d-loră, se-mi dați voiu se vă spună ce era scrisă pe acelă drapelă. Pe acelă drapelă era scrisă acesta : „Libertatea alegeriloră ”, libertate pe care amu obținută-o, dari misiunea nóstră nu trebuie a se limita aci, ci trebuie se facemă și legi cu cari se punemă guvernele viitore în neputință de a mai cădea în ispită, de a violența și falsifica voința națională (aplause). Mai era un dorință în inima celoră ce luptau, mai era încă ceva scrisă pe drapelulă nostru : „Se face mă legi pentru Români“. Se ’mi dați voia se ’mi explică cugetarea. Unul din spiritele cele mai originale de la începutul secolului acesta, care a fostă ambasadoră din partea regelui precreștină la Petersburg, l-ați numită toți pe Josef de Maistre. Zicea opera în care critica^p una din numerósele Constituțiuni ale” marei revoluțiuni francese:“ Acestă Constituțiune nu este, zicea eră, nu este făcută pentru Francesi, ci pentru omă. Și prin lunga mea călătorie prin Europa nu amu întâlnită pe omă nicăieri. Póte se esiste omulă, acesta ființă abstractă, în slăvile cerului, în Europa în seamă întâlnită : Francesi, Ruși, Nemți, Englesi, adecă individualități naționale, fiecare cu temperamentală și caracterulu său deosebită, care decurge din tradițiuni istorice ale fiecăreia și chiară din influințe climatice. Ș’a face legi și Constituțiuni pentru Romă, era nu pentru Francesi, Ruși sau Români, este întocmai ca croitorulă acela care voiesce se îmbrace pe toți clienții croindu-le hainele după uă taliă ideală, era nu luândă fiecăruia măsura după talia lui.“ (Aplause). Ei bine, datoria nóstru este să reînodămă firulă vieței nóstre naționale, tăiată de fantasiele revoluționare în sensură reacționară și fenț^dală ală guvernului trecută, și séw ne inspirămă de la tradițiunile nóstre naționale, cari sunt democratice ; pe acestă terenă ală democrației, case ală democrației, nu cosmopolite , ci române, ală democrației cnsé basată pe senință, pe dreptate și pe libertate fără epitetă, credă că tóte nuanțele partidului liberală se voră ține strînsă unite ca să conlucrăm« spre a rădica edificiulă legislațiunii nóstre pe solidă și tradițională terémü ală democrației românesc!. Asupra cestiunilor mari suntemă înțeleși. Avemă déru pentru multă timpii de lucru péné se camn de neînsemnatele nuanțe ce ne-am pute deosebi. D-soră , unul din omenii noștril de stază din cei mai însemnați îmi Zicea într’uă Zi că noi Românii au vemă simțulu patriei, pentru că de la Lazără pene a Zi toți aă propagată ideia de patriă , énse n’a veni ü și simțulă legalității, pentru că fórte puțini s’aă ocupată sĕ clarifice ideia legii în consciința națională. Câtă pentru mine, deși póte să aibă dreptate, care nu’mi explică în același felu acestă inferioritate a simțimăntului legalității în inima Româniloră. Lipsa de simțimăntură legalității este ună resultată ală guvernelor despotice. Numai în țările libere, unde toți cetățenii iau parte la facerea legiloră, unde legile se nască din conșciința și anima cetățenilor, numai acolo cetățenii aă pentru legi iubirea ce are tatălă pentru copilul ă său, și pentru că mă aflu azi înaintea unei adunări liberă alesa, facă apelă la acestă simțimentă ce, ea liberali,4p trebuiescă să aveți în animele d-v. pentru legile acestei țări, și mai cu semn pentru legea ce ați primită se vă ocârmuiescă înăuntrul acestei adunări, spre a pute, în ordine și libertate, a va îndeplini misiunea. Grtațiă numai acestui concursă speră să ajungă a împlini cu imparțialitate misiunea ce ’mi-ați încredințată, să ajungă a aplica regulamentul d-vóstru. (Aplause). D. Ministru de instrucțiune Zice c’ar fi putută răspunde mâne la interpelarea ce i-a adresată seri d. Vizanti, însă fiindăcă mâne nu póte veni la cameră, fiindă nevoită se însoțescă pe M. S. la împărțirea pi’emielor , prin respectă către dreptul de interpelare și prin deferința către adunare, a venită a fi spre a respunde la interpelarea adresată. D. Andreiu Vișanti rugă pe guvernă a nu considera interpelările ce i se adreseză ca provenite dintr’ună simțimentă de dușmănie, căci deputații veniți din cercului alegătorilorü aăuă mulțime de plângeri, cari trebuiescu remediate. Acid. Vizan tiaretă vandalismulă făcută de guvernală trecută în scale și denundă legea comunală actuale