Romanulu, septembrie 1876 (Anul 20)
1876-09-19
ANTILü ALUDOÜE-jPECESEA Redacțiunea și Administrațiunea strada Dirmei 14 VOIESCE ȘI VEI PUTEA ANUNCIURI Linia de 30 litere petitű, pagina IV,— 40 bani. Deto — — — — pagi ia III, 2 lei. A se adresii: IN ROMANIA, la administrațiunea farului, LA PARIS, la Havas, Laffite & Cune, 8, Place de la Bourse LA LONDON, la d. Eugene Mieoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. A VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI EXEMPLARUL Edițiunea de sera >f DUMINECA, 19 SEPTEMBRE 1876 LUMINEAZA-TE ȘI TEJEI ABONAMENTE , In capitală, unu anui 48 lei; șese luni 24 lei.. . . , twi luni 12 lei; uă lună 4 lei! In districte, unu anu 54 lei; șese luni 27 lei; „ . . .. ^eî 14 lei; uă lună 5 lei! Pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administratiunea ziarului. LA PARIS, la d-nul Darras-Hallegrain 5, rue da l’ancienne comedie, și Havas, Laffite & C nne, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G.Popovicî, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL întrunire publica. Mai mulți cetățeni, simțindă necesitatea d’a discuta asupra alegerilor parțiale pentru Senatü și Cameră, dă luată inițiativa unei întruniri publice, care va ave loc și în sala Ateneului. Luni, 20 Septembre, la 8 ore sera. SERVICIULU TELEGRAFICII ALU «ROMANULUI». Ragusa, 29 Septembre.— Principele Muntenegrului aliberată pe Osman-pașa, care cădise prisoniarii de resbelü în minele Muntenegrenilor!!. Belgrad, 29 Septembre (oficiale). — Ieri s’a dată că mare bătălia pe țermulă stângă ală Moravei. Serbii aă trecută acestă rîă la Boboviște și Buimir, pe cari le-am ocupată pe cândă Horvatovici, operândă în deretulă Turciloră, ocupa Krușije. Turcii au fostă astăferă restrînșî in posițiunile loră. Lupta principale a avută locă înaintea Krivetului, Bucimei, äs hapcim. Suntuameni cari, deși recunoscă că principiele liberale, că instituțiunile democratice, cari pornescă din voința națiunii și până în mânele iei administrarea intereselor generale, conțină uă mai mare sumă de bunuri și espună, în casulă celă mai reă, la mai puține pericole, totuși își facă uă datoriă de a lucra pentru dărîmarea acestora instituțiuni, chiar atunci cândă Suntă In. Untere cândă adecă le-au jurată credință și le datorescă cea mai credinciosă și mai activă apărare. Acești ómeni, printr’uă rătăcire neînțelesă, declară opiniunea publică de femeiă de stradă, noțiunea de „nerodá și găgăuță“, și’și facă uă onore d’a lupta în contra iei, d’a pune uă stavilă dorințeloră și aspirațiuniloră sele, d’a năbuși, cândă dă puterea în mână, aceste aspirațiuni și dorințe și d’a o conduce pe căi cu totul ă opuse voințeloră sele către uă scapă pe care ’lă ascundă, deră pe care faptele loră îlă vădesc și și esperiința din alte State și chiară de la noi îlă condamnă. Amă fi înțelesă acestă luptă, i-amă fi recunoscută legitimitatea, cândă ea s’ar fi născută în timpulă cândă națiunea română punea bazele sistemei sale guvernamentale; dară nici ună omă leale n’o mai înțelege cândă, în numele principielor stabilite prin acordulă unanimă ală națiunii, se declară rebelă fățișă instituțiunilor create pe basa lor, și nu se perde nici uă ocasiune d’a le compromite, d’a le discredita în ochii națiunii care ’și pusese într’ânsele speranțele sale. Nu înțelegemă acesta luptă, când ea se face în numele națiunii și pentru folosul ăiei, punându-i-se ânsă în acelașă timpă obstacole neînvinse în esprimarea voințelor sale. Se nu ni se afică c’amă voi oprirea progresului; nu, căci necurmată fideli principielor de libertate, voimă discnsiunea cea mai largă, cea mai nestânjinită a cestiuniloră ce interesă națiunea; dară ceremă în acelașă timpă ca puterea sĕ fia moralisată, ca atunci cândă jură credință unoră instituțiuni, sĕ le respecte, era nu sé caute a le falsifica ș'a le călca în piciure. Și ’n acesta ne conducemă de exemplele salutare ale Angliei. In acea țară constituțională, pe care amă pute-o numi uă eldorado într’ună câtă privesce respectulă ambelorăpartite, conservatóre și liberală, pentru instituțiunile țării, și tendința amândorora d’a merge necontenită înainte pe calea liberală. Intre ele nu e altă deosebire decâtă că una voiesce se merge mai iute, era cealaltă mai încetă, ânsă totă către acelașă scopă, către democratizarea instituțiuniloră, fiă chiară numai prin aplicare, căci și una și alta își dă bine sema de posițiunea loră și nu-și permită a uita ună singură momenta că la putere nu represintâ de câtă națiunea, că nu suntă de câtă executori ai voințeloră sale liberă exprimate prin alegeri la cari miniștrii din ori ce partită asistă ca desinteresați, căci menținerea puterii nu e nici vă dată pentru dânșii că ocasiune d’a’și satisface interesele personale. Oă astăfelă de situațiune a voită să creeze și constituțiunea română din 1866, când a statuată că „tóte puterile decurgă de la națiune...... care le esercită prin delegațiune. * Câtă de amară însă a fostă înșelată speranțele țării! A fostă în adevără destulă să puie mâna pe putere adversarii principielor liberale, pentru a nimici aceste speranțe prin arbitrariură ce-au impus A — ul •au formarea mai tutoră instituțiunilor liberale într’ună sensă contrariă disposițiuniloră acelei constituțiuni și prin risipa desfrânată a averii naționale, la adăpostură unoră așa zjie corpuri legiuitare produse prin falsificări fățișe, prin brutalitate și prin tată soiulă de ingerințe. Au fostă destul cinci ani de administrare conservatore, pentru ca se nu mai rămâne de câtă ună scheletă de instituțiuni democratice, pentru ca sorgintele de avuțiă națională se fiă sleite, pentru ca imoralitatea și arbitrariulă să se întindă de susă până josă în tote ramurele administrațiunii publice, astăfelă că țara se pomeni două-dată înlănțuită și sărăcită, pe cândă i se cânta pe tote tonurile de guvernă și presa mercenară că e câtă se pate de fericită. Acesta situațiune creată d’ună guvernă suptuă constituțiune din cele mai liberale trebuie se deschidă ochii țării, s’o facă se ’nțelegă că nu e destulă se aibe drepturile și prerogativele iei scrise pe hârtie, ci că trebuie se le esercite necurmată, să le introducă în obiceiurile sale, se-și creeze cu alte cuvinte oă educațiune politică. Acesta esercitare constantă a prerogativeloră cetățenescă devine cu atâtă mai necesară acum cândă foștii miniștrii conservatori au lepădată masca, cândă mărturescă în termenii cei mai positivi, cu mamă dovedită alaltăieri, că dânșii nu potă guverna cu instituțiuni liberale, că constituțiunea le pune pedeci, astăfelă că „mâna cea mai forte și capulă conservatoră celă mai tare nu potă feri pănă în sfîrșită de peste vnsulă periclitată, pe cândă pe liberali îi seduce la cârmă ună cuvinte favorabile și totulă îi ajută a guverna“. Acesta fățișă declarare de resbelă, unită cu propaganda continuă că națiunea română e nedemnă de constituțiunea liberală ce are, ne daă măsura sincerității adversarilor noștrii; ea trebuie să ne deștepte mai multă de câtă oricândă, pentru că acum lupta e pe faclă și nu mai e nimeni care se nu-i înțelegă importanța și tendința. Strînsă uniți în giurulă drapelului națională, vomă face încă vă dată pe adversarii democrației se ațelegă că nu se stăpânesce uă națiune care are consecința puterii și a sistinței sale, că nu se mai încătușeză, că nu se mai laă se cadă în cursă după ce uă speranță amară a fâcută-o se simtă și se platescá efectele unei administrări contrarie voințelor și intereselor sele. Speranțele de cari se nutre!Cu adversarii noștril și Indrásnela cu care se manifestă nisce asalturi desperate cari dovedescă partita conservatóre, ne mai găsindă sprijină în țară, juca totă pe totă, cu speranța că în încurcătura ce s’ară produce, ară mai pute profita de ceva. Națiuena rusă o cunosce pe ea și faptele sale și privesce cu desgustă insultele ce-i aruncă cândă suntă în oposițiune, după cum i-aruncaă cândă eraă la guvernămitri Donskoi, liberatorulă Rușiloră, trimisă de la Moscua, unde se conservă acestă stindardă ca uă relicvă istorică. Sir Elliot a primit de la sir Arnold Kemball un telegramă in care se afirmă că nu e nimică adevărată din cruzimile atribuite Turcilor, în privința femeilor și copiilor" din Serbia, pentru că tote ținuturile sunt deșerte. Citimă în Le Monde de la 26 Septembre , pe" rescularea provincielor" grecescă și mai cu semn pe rescularea Bulgariei. Ea credea că va pute împinge și pe România în resbelul Serbiei. Acestă intervențre ar fi schimbată în adevără fața lucrurilor. Însă România, care și-a schimbată ministerial și politica forte la timpă, a resistată cu energiă îndemnurilor Rusiei. Acestă atitudine reală și prudinte a Românilor, a contribuită astăferă forte multă la localisarea resbelului și la amânarea marelor complicațiuni europene Simpatieie generose și fidele ale României pentru Francia n’ar fi fostă străine de tăria resoluțiunilor sele. Reproducemă după edițiunea de dimineța a numărului precedente următar ele : Berlin, 26 Septembre.— Se vorbeșee că generarele Manteuffel ar fi însărcinată cuă misiune confidențiale pe lingă curtea din Viena. Belgrad, 26 Septembre.— Se anundă că în oștirea lui Abdul Kerim-pașa ară domnițele epidemice, și din acestă causă e silită se ’și schimbe posițiele la fiecare trei zile ar arendă tóte corturile ce întrebuințase. Belgrad, 26 Septembre.—Armastițială espiranda în noptea trecută generalele Cernateff a primită ordină d’a reîncepe ostilitățile. Guvernul a refuzată cererea representanțiloră puteriloră relativă la uă nouă prelungire a suspendarei ostilitățiloră pe timpă de 8 zile. Aici totă lumea e pentru continuarea resbelului. Constantinople, 26 Septembre.— Astăzi erau pe păreți afișate placate provocătore (lscendă că Turciei victoriase nu e permisă se primescă și se închiaiă să pace umilitore. Miniștrii asemenea au primită mai multe scrisori amenințătore. Pesta, 26 Septembre. — Pester Lloyd afirmă că Rusia concentreză necontenită oștiri la granițele turco-asiatice cerenda totălă dată de la cabinetulu din Constantinopole esplicațiuni în privința întăririlor efectuate în aceste ținuturi. Scirile sosite aici de la Belgrad constată că comitetulu permanente ală Scupcinei a luată u atitudine fórte resbeluicăotărîndu ca toți bărbații apți d’a purta arme se fiă cblămați supt drapele. Se comunică din Panciovacăa sosită la Belgrad să copia după drapelul lui Di am SOIRI MAI NOUI. Constantinopole, 27 Septembre. — Generalisimul!! turcii raporteza ca Sârbii atacând!! ieri nópte posițiunile Turcilor de pe valea Moravei, s’au silită a dărîma podulű construită de Turci, și că și reușită în parte. Sârbii continuă focurile de artileriă, dară Turcii se abțină de a respunde la acele provocări. Belgrad, 27 Septembre. — Generarele rusă Novoseloff a fost numită comandant peste armata de la Ibar. Principele Milan va pleca câtă mai curândă la Deligaci. Turcii continuă de trei zile cu atacurile îndreptate asupra posițiunilor sârbe de la Boboviște. Se afirmă că podulă Turcilor de la Boboviște ar fi fostă aruncată în aeră de către Sârbi, ocupândă în același timp înălțimile Vinicki și Vukanja d’asupra de Supovatz. Anglia. Suptscrierile pentru ajutorul Slaviloră se urmeza; fondeza la cifra de 100,000 franci. La Greenwich-Woolwich , locuitorii au organisată in favorea Bulgariloră uă suptscriere, pe care o numescă „fondulă de suptscripțiune ală d-nei Gladstone,“ d’un șilingă (1 fr. 25 c). Organisatorii meetingului au cerută autorizarea d-lui Gladstone d’a pune și numele său împreună cu ală dómnei Gladstone, ânsă el a răspunsă că n’are ni i unu dreptü la acesta distincțiune, care ară ave aerul unei manopere electorale. Garibaldi, într’nă scrisore adresată unuia din vechii săi oficiali anglos!, <zice : „Anglia și-a reluată loculă pe calea emancipării sclaviloră. De Jcă s’o bine-cuvinteze.“ Italia.—ziua de 20 Septembre a fostă serbată cu mare strălucire. Acesta fie a șesea aniversară a coronării unității Italiei prin proclamarea Romei de capitală a regatului unită. Cu acestă ocasiune era inaugurată și tablele de marmură pe cari municipalitatea Romei înscrisese numele aceloră Romani cari au murită pentru patriă și libertate de la 1848 până la 1870, pentru a eternisa memoria martiriloră și eroiloră cari să dată Roma națiunii italiane. Austro-Ungaria—Parlamentulă ungară s’a deschisă la 28 Septembre. După câtă se spune, ministrul-președinte are se facă într’una din cele d’ântâiă ședințe mă raportă asupra afacerii Miletici, deputată slavă, care a fostă arestată, în timpul cândă sesiunea era închisă, supt motivă cară fi capulă agitatorilor slavi din sudul Austro-Ungariei. Se vor face două interpelări asupra Orientelui și una de către extrema stângă asupra compromisului cu Austria, ală căruia resumată ni s’a comunicată deja de servițiul nostru telegrafică; se vor discuta apoi câteva proiecte de urgință și în fine parlamentulă se va proroga pe la 10 Octobre. Bugetul preliminară pentru anul 1877 se va presinta în primele <zile ale lui Octobre. Camera nu se va convoca din nou decâtă pe la ’nceputulă lui Noembre. Serbia. — Uă telegramă din Constantinopole anuncia mai zilele trecute că suspendarea de arme s’a și prelungită încă pentru optă țile, pe cândă, după sorrile sosite ieri din Belgrad, guvernul ă sârbă na vă fi consimțită la prelungirea suspendării ostilitățilorăi ară fi ordonată generarului Cernateff se reîncepu lupta. In faca acestora scrii contraz hcetare e anevoiă de a două părere lămurită despre starea în care să află puterile beligerante. Cestiunea regatului ia dimensiuni din ce în ce mari. La 17 ale cuvintei corpul de la Ciuprița în numeră de 10,000 ómeni, urmândă exemplulă socilor săi de arme de la Alexinatz și Deligrad, a proclamată sărbătoresce pe Milan de rege, adresându-i urmatorea telegramă: „ Maiestății sele regelui Serbiei Milan Obrenovici I. »Tóte trupele cari facă parte din reserve și din corpulă de gentă, aflândă că socii loră de arme din Alexinatz și Deligrad aă proclamată pe Maiestatea vostra ca rege ală Serbiei, aă aderată cu bucurie la acestă aetă șiă declarată împreună cu toți oficialii pe Maiestatea vóstrá de de cesă dântâiă rege ală Serbiei.“ »Acestă declarațiune ar confirmmat "un’Oh uudt către M. V. și către dinastia Obrenoviciloră, cu acea fermă otărîre ca, imitândă pe strămoșii loră,se împlânte stegulă de la Tokova pe acea înălțime de unde se radieze independința tuturora Sârbilor.“ Standard afirmă că la Belgrad s’ară face mari pregătiri pentru uă campaniă de iérna. Generarele Cernajeif s’a pregătit cu tóte cele necesarie pentru a rămâne și peste iĕrna la Deligrad. Istok, organulă d-lui Ristici, declară că Serbia numai atunci va primi pacea, cândă i-se vor satisface tóte pretensiunile. Decl însă pretensiunile precisate în declararea de resbelu a principelui Milan nu se vor satisface în tratatulu de pace, Serbia nu va depune armele și se va bate până la cele de pe urmă omă. Se afirmă că la Belgrad opiniunea tuturoră ar fi pentru continuarea resbelului. Poporulă, comitetului permanente ală Scupcnnei, guvernul, și în fine chiară și principele Milan se zice că ar fi începută a se familiarisa cu proclamarea regatului. Lipsurile Instrucțiunii publice. Instrucțiunea publică în țară la noi sufere de atâtea lipsuri, în câtă oricâtă de multă neamă ocupa de acesta materia, totă ară mai fi ceva de cjisă. In articulele succesive ce publicarâmă asupra instrucțiunii, neamă ocupată mai cu semn de partea morală a acestei cestiuni. Vomă zice astăzi câteva cuvinte asupra localurilor de scóle. Și nu de puțină însemnătate este cestiunea localeloră de scóle. Generațiuni întregi trecu, într’uă etate fragedă, prin scólele nóstre primare și secundare. Visiteze cineva localurile acestoră scóle din capitală și va vede că multe din ele sunt privi-