Romanulu, decembrie 1876 (Anul 20)
1876-12-04
ANULU ALU DOVE pECELEA Articolele nepublicate se ardă.ROMANULU I 20 BANI ESEMPLARÜLU. VOIESCE SI VEI PUTEA. anunciuri. Linia do 30 litere petit, paginea IV, — -10 bani. Deto „ „ „ paginea III, 2 lei — .A. se adresa: IN ROMANIA, la adiniuistratiuuea (Hárulni. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, S, Place tie la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. SERVIȚIUL TELEGRAFICU „ALU ROMANULUI.“ Viena, 14 Decembre. — Corespondința politică anundă că guvernul rușii a informații pe principele Muntenegrului că e gata se susție cererile sale privitore la rectificarea fruntarielor și la portă, deja realizarea loru depinde de înțelegerea între celelalte puteri legate cu Rusia. Versailles, 14 Decembre. — D. J. Simon a declarată în Camere că noulă ministeriă e devotată principieloră de libertatea consciinții și că va ramâne una ministeriă parlamentară, tareotărîtu d’a face se se respecte guvernulă republicană de toți funcționarii. Francia voiesce se muncescă în liniște pentru pace (aplause). New- York, 14 Decembre. — Comitetele democrate și cele republicane au proclamată fiecare pe candidatulă seu ca președinte al Uniunii. Viena, 15 Decembre. — Supt scrierile penwtru renta în aură, trecendă cu multă peste suma necesariă, s’aă închisă ieri. Constantinopole, 15 Decembre.—Lucrările Conferinței preliminare mergă răpede; chiară delegații asigură că conferința e p’uă cale bună. Atena, 15 Decembre. — D. Comanduros stăruindă pentru primirea proiectelor sole, deza cedândă ca ele să fiă înapoiate. la comisiune, Camera a adoptată acestă propunere cu 101 voturi în contra 57 și astfelă crisa ministeriale s’a sfîrșită. DEPESITELEGRAFICE PARTICULARE ALE «ROMANULUI». Constantinopole, 14 Decembre. — Conferința* preliminară, se intrunesce in flă ceri. Plenipotențiarii puterii lor afirmă că ea este pe oă cale bună. Atena. 14 Decembre.—Ministerul s’a constituită supt președința lui Comanduros. Paris, 14 Decembre.—D. Jules Simon a declarată în Cameră că ministerul a luată în unanimitateotărîrea că va obliga pe funcționari să respecte republica și să aplice principiile libertății de consciință. Diarele până înainte ideia despre ocuparea Bulgariei de către armata română și adaugă că ’d. Dimitrie Brătianu ar fi avândă misiunea să cere de la conferință neutralizarea României. Cea mai mare parte din ziare afirmă că s’a stabilită înțelegere între Rusia și România. Informațiunile despre conferință sunt totă pacifice; se asigură însă că Turcia esteotărîtă să respingă orice ocupațiune străină. * Londra, 14 Decembre. — Times de aici dimineță propune a se înlocui propunerile Rusiei cu organisarea unei poliție europene armată, sprijinită prin presința unei flote în Bosforă. Iledacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 SAMBATA, 4 DECEMBRE, 1876. LUMINEZATE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capital&i unu aim 48 lei; șese luni 24 lei trei luni 12 lei; uă luna 4 lei. In districte: umuană 54 lei; șese luni 27 lei; trei luni 14 lei; vă luna 5 lei. Pentru tote țetele Europei trimestru 15 lei. .A. se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diariului. LA PARIS, la d-nil Darras-Hallegrain, 5 mie de l’ancienne comedie, si Havas, Laftite et C-mne, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancaze se refusă. 20 BANI ESEMPLARÜLU. (A) Edițiunea de séra Bucuresci, ,1 Undrea. Se scie care era siguranța posițiunii oficialilor, supt administrațiunea pro famosului generală de divisie. Daca vreună oficială avea nenorocirea de a displace d-lui generală, pentru ună motivă seă pentru altulă, daca era bănuită de-a nu avea uă destulă de mare admirațiune pentru capacitatea ministrului și pentru vitejia și genială strategică ală generalului, îndată legea posițiunii oficialului făcută de același generală și falsificată tată de densulă prin reglemente de aplicațiune, îi oferia mi^iloculă, fiă de a’i sdrobi cariera prin reformă, fiă de a’lă arunca afară din oștire, supt motivă de punere în neactivitate. Formele ascundeau forțe reă în ambele aceste cozuri arbitrarială și bunulă placă esclusivă ală ministrului; n’a fostă nici uă casă, din atâte ce s’au presintată supt guvernul a trecută, în care persecuțiunea se nu fi fostü vedita, atunci cândă era persecuțiune. In fine, deca lipsia generalului de divisie orice protesta de-a recurge la articole din legea posițiunii oficialilor, interpretate după placula d-sele, recurgea atunci fără nici una scrupulă la alte espediente : permuta pe oficialii neplăcuți de douăsprezece ori în spațiu de unii ani. Unii se supuneau acestui regimă și stăteau necontenită cu giamanta nulă gata; alții éase, mai puțină răbdători seă cărora interesele nu le permiteaă acestă necontenită peregrinare, își dedeaă demisiunea, și astăfelă generalulă își ajungea scopulă. Venină apoi anchetele, esamenele, persecuțiunile, și totă cortegială uneltirilor neleale, prin cari ilustrulă generală nu se sfiia a crede că va parveni se’și facă din demnulă corpă ală oficialilor români, nă suită de curtelani și de adulatori. Credemă că desilusiunea, amară pentru d sea și multă onorătore pentru armata română,i-a venită. Fiindăense că suntă unii îmbătrâniți în rele, cărora învățămintele nu le folosescă întru nimică, este bine a se lua garanții din vreme. Vedemă cu plăcere că actualul ministru de resbelă a presintată Camereloră uă nouă lege, sau mai exactă legea modificată asupra posițiunii oficialilor. Acestă lege, pe care vom publica o în numărulă viitoră împreună cu expunerea sea de motive, cuprinde, după părerea noistră, garanții contra întorcerii vicisitudinelor din trecută, atâtă de prejudiciabile oficialilor și carierei militare. Nesiguranța de care acestă carieră s’a văzută iubită, a depărtată de densa pe mulți tineri, cari ară fi putută da ună noă și puternică avântă sistemei nóstre de armare; atunci când siguranța îi va fi pe deplină redată, vomă vedea venindă iarăși spre cariera militară mulți tineri cu viitoră și astăfelă puterea nostră militară va dobândi ună noă contingență, care va contribui puternică la rădicarea iei, acolo unde posițiunea națiunii române și trebuințele iei o ceră să fiă. Ilustrulă generală de divisie, falsificândă , după obiceiul regimului din care făcea parte, disposițiunile legii care prescria ca neactivitatea să nu se potă aplica decâtă numai după părerea unei comisiuni, decisese, printr’ună simplu regulamentă, ca acele comisiuni să nu aibă de câtă a relata faptele imputate oficialului; rolulă comisiunii cu astăfelă redusă la acela de simplă anchetă, și ministrulă își reserva singură de a decide daca voiesce să nu voiesce să se rostescă pentru punerea în neactivitate. Astăfelă posițiunea oficialilor era lăsată la arbitrariură esclusivă ale ministrului. Sperămă că în noua lege se voră pune disposițiuni clare , cari să înlăture pe viitoră acestă sistemă de bună placă. Vedemă cu plăcere că d. ministru de resbelă a suprimată din noua lege punerea în neactivitate prin retragere de funcțiune și pentru necunoscința regulamentelor militare. Se scie ce abasă s’a făcută supt guvernulă trecută de primulă motivă, și este bine a se lua garanții contra revenirii unor asemeni disposițiuni la ministerial de resbelă; aceste garanții trebuie să se ia cu atâtă mai multă, cu câtă legile militare procură destule mijloce de a reprima orice greșeală în purtare, în serviciă și contra disciplinei; și este periculosă de-a lăsa ministrului și latitudinea de-a arunca pe ună oficială supt orice protestă afără din serviciă, fără soldă, câte doar trei și chiară mai mulți ani, cum s’a văzută supt regimul trecută. In ceea ce privesce neactivitatea pentru necunoscința regulamentelor militare, acesta este un mare absurditate: déca oficialulă nu cunosce regulamentele, pentru ce a fostă numită oficială, și deca necunoscerea este ună simplu accidentă, precum adoptarea de noué regulamente, uă bblă îndelungă etc., are punerea afără din servic să îi va procura ocasiunea de-a învăța acele regulamente ? Nu voimă se intrămă astăzi în desbaterea ânseși legii presintată de d. ministru de resbelă; timpul ne a lipsită de-a face asupră’i mnă studiă îndestulătură. Ii vedemă éase tendința, care este de-a da garanții posițiunii oficialilor, și de aceaa, felicitândă pe d. ministru că a presintată-o, suntemă convinși că studiarea și desbaterea iei în Cameră și în Senată o voră face se éstâncă și mai completă, din puntură de vedere ală garanțielor, din mânele puterii legiuitóre. Este adevărată cnse că fără sancțiune nici un lege nu póte se acorde destule garanții. Vechia lege asupra posițiunii oficialilor cuprindea forțe lămurită articolul că „părerile consiliului de anchetă nu se potă modifica decâtă în favorea oficialului;“ totuși acesta garanție n’a oprită pe ministrulă călcătoră de lege de a modifica părerile consilielor, de anchetă tocmai din contra, în defavorea oficialilor. Sancțiunea este dură neapărată, și ea se va găsi în responsabilitatea ministerială, care va fi lămurită și statornicită mai puternică prin legea de responsabilitate ministerială, ce are a fi votată câtă de curândă. Regimulă trecută nu căuta de câtă a’și deschide în tote modurile căiele despotismului, ale violenței, ale violării și falsificării legilor; regimulă actuală nu face de câtă a crea totă felulă de obstacole acestor nenorocite tendințe^ cercuindue astă-felă elă însuși în respectulă strictă ală legiloră. Acesta observațiune arată totă deosebirea între regimul trecută și celă de astăzi: rulă României va fi asigurată. D-sea en sé pare a mai avea uă convingere, din care prima resultă ca ună corolară: ea este că „la spatele Turciloră vede Occidentulă“. La acesta dată a marelui problemă, împrejurările ne silescă ca pune uă întrebare: Dară decâ la spatele Turciloră nu va fi Occidentală, se mai pute are susține de cineva în România alianța, fiă și „înțelegerea cu Turcia,“ cum zice d. Blaramberg ? Punemă întrebarea, și nu credemă că mai este de trebuință se răspundemă. Afară de acesta, speranțele de pace sunt mari, și daca ele se vor realisa, tote divergințele de opiniuni asupra acestor chestiuni voră trebui se dispară, spre a face locă concordiei depline, în acțiunea de rădicară și întărire interioră. Atrage-mă luarea aminte a cititorilor asupra telegramelor private ce ne sosescă de la Paris și cărora le dămă locă mai susă. Pe lîngă scirea neexactă a unei înțelegeri stabilite între Rusia și România, vedemă din fericire și propaganda atâtă de favorabilă nouă făcută de ziarele francese, în favorea neutralilor a României și chiară a ocupării Bulgariei de către armata română, ca garanție de efectuarea reformelor cerute de la Portă. D. N. Blaramberg, în epistola ce ne-a adresată ieri, arăta că amă interpretată rea ideia fundamentală a interpetării d-sele asupra politicei esteriore. Déca va examina bine cea a ce noi amă spusă, suntemă și cum că d-sea însuși se va convinge că noi n’amă căutată a analiza acea ideie fundamentală, sau cum ifrce d-sea „tema discursului“ d-sele. În seamă raportată numai la resultatură practică ală ideiei d-sele, resultată despre care d-sea însuși ne spune că este, uă înțelegere cu Turcii pentru resistență, în casă de intrarea armatelor ruse în țară. Amă spusă și repetimă că suntemă încredințați că d. N. Blaramberg are profunda convingere că numai urmândă acesta politică viitororiile pacifice, ce aă sosită de câteva mile, aă produsă asupra pieței nóstre atâtă de multă încercată în timpii din urmă prin nesiguranța causată de resbelulă de la fruntariele nostre, că impresiune din cele mai favorabile. Fondurile române, atâtă ale statului, câtă și cele particulare, au începută a fi căutate și s’aă urcată cu uă mare răpediciune. Banii, de obicei, atâtă de fricoși, s’aă mulțămită c’uă simplă adiare de pace pentru a eși din ascunsétare ș’a se plasa în fonduri private și mai cu semn publice, cari prezintă cea mai mare siguranță. Senatulă, nefiindă în completă, s-a amânată pentru Marți ședința publică anunciată pentru astăzi. Reproducemă după edițiunea de dimineță a numărului precedinte următorele : Constantinopole, 11 Decembre.— Se confirmă pe deplină scirea că șahulă Persiei a trimisă de câteva dilemă ambasadoră special la Petersburg. Acest ambasador onsé n’are altă însărcinare, după cum asigură ambasadorulă de aici ală Persiei, Muhsin Khan, decâtă d’a comunica Țarului că stăpânulă scă, Șahulă, este deci să se așede unu corpă de observațiune la fruntaria persano-chineză, pentru a împodeica astăferă pe Turcoman de a profita de una resbelă eventuală între Rusia și Turcia și a reîncepe predările lor în țările învecinate. Londra, 12 Decembre.— Agitațiunea pentru uă înțelegere cu Rusia iea proporțiuni din ce în ce mai mari. Rămâne însă întrebarea decă guvernulă va pute scă decă va voi se țină peată acestui cuvinte. Relațiunile de rudenia ce există între curțile germană și rusă facă ca acestă agitațiune să se întindă din ce în ce mai multă și prin cercurile cele înalte. Cracovia, 12 Decembre.—Se anuncă din Varșovia că guvernul rusescu are intențiunea să supuie la amende mari de bani pe toți Polonii aceia ale căroră rude au intrat în armata turcescă. Stagnațiunea comerciului produsă prin interdicerea transporturilor comerciale, a avută de resultată mai multe falimente în Polonia rusescă. Constantinopole, 12 Decembre.—Ambasada rusescă a cerutăliberarea celor ciuci Muntenegreni arestați în locuința lui Midhatpașta. Porta a refuzată acestă liberare penă acumă. SOIRI MAI NOUI Pesta, 11 Decembre. — Misiunea baronului Hofmann de a mijloci în cestiunea băncei a rămasa fără resultată. Guvernul maghiară a refuzată primirea unei comisiuni din ambele parlamente. Pester Lloyd și Hon anundă că ministerial Tisza se va retrage. Viena . 11 Decembre. — Deutsche Zeitung comunică urmatorele amenunte în privința conspirațiunii din Constantinopole : Conspirațiunea a fost denundată poliției încă de la 5 ale curintei, înse poliția a păstrată cea mai mare discrețiune, pentru ca să potă pune mâna pe toți conspiratorii. Se zice că unul din conspiratori, Stavrides, fostă dragomană la ambasada anglosă, ar fi mărturisită că densulă a fostă cumpărată pentru acestă scapă de către generalul Ignatieff. Intre conspiratori se află oă droiă de funcționari de la paiață și o mulțime de ulemale. Se zice că conspirațiunea a fostă organisată de fostul marele-viziră Mahmud-pașa. Scopul conspiraților car fi fostă ca, cu ajutorul lui Mahmud-pașa, se provoce uă revoltă în Constantinopole, pentru ca să dea motivă pentru că iuvastă străină. Discursul principelui Bismark și noutățile pacifice pornite din Constatinopole în urma primei întrevederi a lordului Salisbury cu generalul Ignatieff aă produsă oă impresiune favorabilă la bursa Parisului, după cum comunică le Siecle : „Necontenitele peripeții ale crisei ministeriale și mai cu senul impresiunile diverse cari privescă cestiunea Oriintelui tulbură calculele speculațiunii. Cu tote acestea, tentințele de urcare se accentuieză de câteva zile și cursul ă s’a întărită, cu tote resistențele cea întâmpinată. „Acestă mișcare coincide cu discursul principelui de Bismark. Se crede a se vede în discursul cancelarului scopul d’a preîntâmpina orice complicare europenă, d’a opri celă puțină țnă resbelă între Rusia Av*/VKo rl’pro Tnvniri si P. TTiftSOVG OIM V« v. ------------- — greutatea răspunderii ce ie asupră și, și d’a încuragia pe Austria la uă intervenire, care se tempereze și restrîngă acțiunea Rusiei, fără se o contrarieze într’ună modă absolută. „Daca suntă juste aceste aprebări, continuă menționatură chiară, acesta e uă cestiune pe care nu voimă s’o examinămă; noi suntemă datori numai se constatămă că declarațiunile d-lui de Bismark au determinată cumpărări. „Aceste cumpărări s’aă mai mărită încă cândă s’a credută a se presimți că era a să se facă la conferință nouă și seriosc încercări pentru a stabili înțelegerea între puteri. Cabinetele ar fi invitate a sancționată programă care se autorise stabilirea unei administrațiuni europene în Bulgaria, Bosnia și Herzegovina supt protecțiunea trupelor ruseșce și austriace. Acestă programă nu pate în adeverü să fi pusă în aplicare fără consimțimântul. Porții și Sultanulă a declarată că nu va tolera uă intervenire rusă, oferă grupa de speculatori care conduce mișcarea de urcare nu se îndouiesce că guvernul otomană se va depărta de laotărîrea sea în faca unanimității Europei.“ Aceste sciri au produsă efecte tată atâtă de favorabile și ’n alte piede. Astfel, Daily News anuncă, după nescosciri din sorginte oficială, că Rusia a mai contenită urmările și că în cercurile diriginți de la Sant-Petersburg domnescă pentru momentă disposițiuni mai moderate decâtă înainte de discursul d-lui de Bismark. Aceste noutăți ale lui Daily Netvs sunt confirmate și de Fremdenblatt din Viena. „Situațiunea, die acestă diată, se consideră, în cercurile bine informate, ea îm-