Romanulu, martie 1877 (Anul 21)
1877-03-26
280 și mai deplorabilă, este că guvernul actuală, necomițândă nici uă călcare de lege, nici ună actă de violență, de ori-ce natură ară fi, nici uă afacere care să se apropie, fiă și prin uădepărtată analogic, de scandalul Crawley, ei sunt reduși a arunca guvernului incriminări pentru ceaa ce bine-voiescă dumnelorü se presupune că ară avea elă de gândă sé facă. Ei nu potă zice guvernului: ai comisă cutare faptă, prin urmare ești culpabilă; ci îi fică : „ai de gândi se comiți cutare faptă, prin urmare ești culpabilă.“ Mereă astă-felă luptă partizanii regimului trecută contra regimului actuală, de la venirea lui la putere, și nici una din faptele pe care ei aă spusă că are elű de gandi se le comită, nu s’a comisă. Cu tote acestea ei nu potă renuncia la deplorabila tactică pe care aă adoptată-o, trebuie să urmeze a face procesă de intențiuni, și chiară de intențiunile cele mai absurde, căci altă felă lupta ară deveni imposibilă. Acesta tristă necesitate pentru partizanii regimului trecută s’arată pe faciă mai cu osebire în campania întreprinsă în primul momentă ală răspândirii scrrii că Senatulă s’a disolvată. Armele ce partizanii regimului trecută și-aă alesă pentru a lupta în viitórele alegeri de senatori, ară fi de uă ridiculă naivitate, decă purtarea loră din trecută și din presiute n’ară dovedi alte simțiminte, multă mai reprobabile. E ce acele arme, astăfelă cum ni se arată Timpulu și Pressa : „ Chârtia-monetă! A doua ediția a afacerii Strousberg! Trunchiarea Curții de casația, pentru a se justifica justiția (?) na se face radicals, cee ce ínsemneza disolverea Senatului!“ esclamă Timpulu, în capulă primului său articolă de la 25 Martie. .,Impositulü progresivü.... écé unde voiesce a ne duce Românulu! strigă Pressa în primulă său articolă de la 23 Martie. Un nouă ediție a afacerii Strousberg, un „cestiune de vre 300 milióne franci!“ adauge timpulu de astătji. Cine le <Jicü tóté aceste? Aceia carită ruinată financiele Statului; aceia cari, în momentulă cândă Strousberg încetase lucrările, și cândă concesiunea se putea resilia cu cel mai mare avantagiă, au făcută famosulă gheșeftă Bleichröder, dându concesionariloră încetători, deosebită de alte avantagie peste concesiunea primitivă, și ună bacșișă de 9 milióne peste prețulă din acea convențiune; aceia cari n’aă respectată nici uă instituțiune, cândă le putea aduce vr’uă împedecare scopului de a se menține cu orice preță la putere; aceia cari aă schimbată pené și opera admirabilă a codicelui penală, spre a’lă fasona după planurile lor; aceia cari aă pusă impositele cele mai grele și mai mice pe țeră, imposite cari nici astăzi nu se potă desființa din causa sarcinelor imense ce au creată tesaurului; aceia, în fine,"cari aă săvârșită afacerea cea mai imorală, [cea mai scandalosă din istoria nostră contimporană, afacerea Crawley. E că cine cuteză să ’și alegă ca arme de luptă pentru viitorele alegeri senatoriale cestiunile citate mai susă. Și ce este acuzarea de „Chârtie monetă“ ?—Uă presupunere. Ce este „a doua ediție a afacerii Strousberg ?“ —Uă presupunere Ce este „trunchiarea Curții de casațiune?“—Uă presupunere Ce este „imposibilă progresiv?“ — Totă să presupunere. Nu întrebămă daca asemeni arme de luptă suntă demne să nedemne. Acesta întrebare este de prisosă în facia adversarilor, cu cari avemă a face. Am întreba însă: potă ore să fie luate ca arme seriose de luptă aceste presupuneri, pe cari bine-voiescă a le face adversarii regimului actuală ? La asemeni arme vomă răspunde astăzi în câteva cuvinte: „O hârtiă monetă“.— Calomniă. „A doua ediție a afacerii Strousberg.“ — Manoperă sfruntată. „Trunchiarea Curții de casațiune.“ — Calomniă vădită. „Impositură progresivă“.—Calomnie și [monstruositate pentru țara nostrá. In alte numere ne vom ocupa și din alte punte de vedere de aceste deplorabile arme de luptă politică. Reproducemă după edițiunea de dimineță a numărului precedente urmatorele : Servițiulă telegrafică ală Agenției Havas. Paris, 5 Aprile. — Protocolulă a fost presintată ieri Portei. Protocolulă face să reiasă înțelegerea dintre puteri și recomandă Turciei d’a esecuta reformele promise și d’a restabili puterile sale militare pe piciură de pace. Acestă documentă adauge că represintanții puterilor voră veghia asupra esecutării acestoră reforme și vor avisa în comună înțelegere în casulă când ele n’ară fi esecutate. Petersburg, 2 Aprile. — Golos consideră suprscrierea protocolului ca uă înțelegere a puterilor, că Porța este îndatorată a aduce la îndeplinire propunerile Conferinței și că se recunosce Rusiei dreptul d’a lua măsuri de constrângere contra Porții, în casă cândă acesta n’ară împlini acele condiții cari ară face posibile retragerea trupelor ruse de la fruntariele de sudă. Constantinopole. 2 Aprile. — In privința trimiterea unui delegată la Petersburg nu s’a luată încă nici uăotărîre. Derviș-pașa este numită guvernatore la Salonică. Francia. — Estrema stângă din Francia a câștigată uă nouă și importantă victorie în alegerea de deputată efectuată filele acestea la Bordeaux. Acum uă lună d. Saint- Martin, combătută de tote organele moderate, ca le Siecle, la République frangaise, le Rappel etc., fu alesă deputată la Avignon, (curbă clericală) chiară în circumscripțiunea în care d. Gambetta fusese bătută la ultimele alegeri generale de candidatură legitimista. Astăzi d. Mie obține la Bordeaux același succesă ca d. Saint-Martin la Avignon. Triumfală să este,cu atâtă mai importantă că a fostă combătută, cu multă înverșunare, de răspânditură și dnfluintele organă bordeie să le Gironde, că principalulă său adversară, d. Steeg, era susținuta de tote organele și de toți bărbații din centrală stângă, stânga moderată și stânga gambetistă. D. Mie, (avocată) candidatură comitetelor radicale, a obținută 5,635 voturi; d. Longeon, radicală, 1386, d. Castaing, radicală, 328, ceea ce dă partidei radicale ună totală de 7349 de voturi, pe cândă d. Steeg, candidatură oportunistă, n’a putută obține, cu tóte meritele și influențele de cari dispunea, de câtă 3,510 voturi! ț fiarulă le Radical, constatând o mărețulă triumfă ală partidei înaintate, atâtă du Avignon câtă și la Bordeaux, chiară în colegiile unde ea fusese bătută la ultimele alegeri generale din anul trecută, atribuie răpedele progresă ală opiniunii publice purtării inesplicabile a oportuniștilor, care a indignată pe toți sincerii democrați și liberali. „Numină ei (oportuniștii)— (Jicele Radical de la 28 Martie — numină politica loră politica resultatelor); le mulțămimă de resultatele ce au dobândită : fă radicalisată Francia.“ Turcia. — Amă menționată mai zilele trecute isbucnirea unei revolte în Diarbekir. E că amănuntele ce se comunică Corespondinței politice din Viena în acestă privință: „Provincia nostră e în rescolă. Locuitorii ROMANULU, 28 MARTIU, 1877 din muntele Midiat și din vecinătatea Saarteî, organisați în bande, întrerupă comunicările de la unu locu la altulă și refusă a da contingintele foră de redifî și d’a plăti orice felă de imposite. Nesiguranța a luată astă felă de proporțiune, încâtă nu póte cineva părăsi orașul, de câtă c’uă escortă puternică. Musulmanii, iritați din causa sarcineloră ce le impună pregătirile de resbelă, aruncă totă răspunderea asupra chreștiniloră și lasă cursă liberă simțimintelor ă loră. Autoritățile din Diarbekir n’au cutezată încă se promulge Constituțiunea lui Midhat, ele amână publicarea iei de frica unei reșcole totale a poporațiunii musulmane. Telegramele oficiale privitore la redacțiunea Constituțiunii au fost afișate, dejit fanaticii, cari nu potă înțelege nici ideia egalității chreștiniloră cu musulmanii, se aăruptă pe Lite. Un lucru e sigură: poporațiunea musulmană e de acordă cu autoritățile asupra puntului că nouele instituții nu sunt neconciliabile cu sântele legi ale islamului (Cheri). „Guvernatorele districtului Sassoun, "dependințe de arondismentul" Saarteî, a fostă gonită din reședința sa de către locuitorii revoltați, cari refuză plata impositelor”. Aceste poporațiuni au refulată și contingintele loră de redifî (reserve). La Hagga, capitale de cantonă în același districtă, casiarulă și ființă săi au fost măcelăriți de Kurdi la câțiva pași de la casa guvernatorului și supt ochii gendarmeriei.“ Seria. —Turcii au evacuată favor și Bujuliad la 29 Martie. Generarele Olimpiei a disolvată corpul de voluntari de la Drina și colonelul Horvatovici a disolvată pe celă de la Timok, Grecia.In cea din urmă acea ședință de la 29 Martie, Camera a votată modificările propuse la condițiunile de emitere ale împrumutului de 10 milione. Camera a votată și legea militară, presintată de cabinetă, ale căreia disposițiuni mai însemnate teamă publicată ieri. Nesiguranța ce dominesce în Gestiunea Oriintelui paraliseza tóte afacerile. Camera va fi convocată în culăndă în sesiune estraordinară. Spania.— Cestiunea identificării provincielor basce cu celelalte provincie ale regatului întrucâtă privesc o privilegiere loră seculare, adecă scutirea de serviciulă militară și privilegiele comunale și judeciene, întâmpină încă multe și mari dificultăți. Deși aceste provincie au fostă puse supt stare de asediu, deși banii soră au fostă în câteva locuri confiscați pentru plata armatei, deși listele de recrutare s’aă făcută în liniște, ele a pară a nu fi renunciată la luptă ș’a fiotărîte să ’și susție privilegiele chiară în aceste condițiuni cu totul defavorabile. Efemere d’uă nouă revoltă și d’acea a guvernatorele din Bilbaoa adresată poporațiuniloră uă proclamare, în care le invită se rămâie liniștite, promițăndu-le că va respecta drepturile Biscayei. Guvernatorele adauge că va convoca în curând și juntele forale pentru alegerea magistraților provinciei și pentru resolverea dificultăților momentului. „Întâia dificultate care va fi de resolvată este aceaa a demobilisării armatei ruse, dară este de crezută că ea s'a și resolvată și că semnarea protocolului a fost precedată de lămuriri date de cornițele Schmwaloff, cari aă părută satisfacetere cabinetului anglesă. Acestă cestiune va face obiectulă unoră nouă negoțiări cari voră avea locă la Sant- Petersburg între Rusia și Turcia, dară la cari celelalte puteri. Anglia mai cu semn, vor lua uă parte mai multă sau mai puțină directă, ceaa ce va înlesni consimțirea Porții: „închinarea forte apropiată a păcii între Turcia și Muntenegru este asemenea uă condițiune necesară unei pacificări generale. Ni se pare forte greă ca sultanulă două parte și principele Nikita de alta se nu se resemneze la concesiuni reciproce suptă îndouită presiune esercitată de Anglia și de Rusia. Doca Porta a fostă în adevără sinceră în declarările ce a tată făcută în favorea reformelor reclamate în statele sale, ea trebuie se dorescá mai multă decâtă oricine restabilirea completă a păcii, singura care îi va permite să realiseze intențiunile sale și se restabilescă autoritatea sa în cele trei provincii resculate. Adresa votată de Camera deputaților lasă guvernului turcă uă completă libertate spre a termina neînțelegerea cu Muntenegru și facultatea, prin urmare, de a cere Niksici, singurulă puntă care rămâne în litigiă. Cestiunea acestei cetățui nu va pute pune în cestiune pacea europenă. „Cu risculă dâră de a trece de pre optimiști, credemă că semnarea protocolului este ună pasă seriosă către pace. Ea probeza că înțelegerea care părea forte compromisă între Anglia și Rusia s’a restabilită, și acesta înțelegere trage după sine și p’a celorălalte puteri. Deci, resbelul nu se va pute nasce decâtă dintr’uă neînțelegere europenă, căci istoria celoră din urmă treieci de ani este faclă spre a ne proba că Turcia nici-vă dată n’a cercată se resiste unei voințe de Europa întregă. curată esprese Avemă dură buna speranță într’uă pacificare viitóre a priintelui.“ Consecințele semnăturei protocolului. Le Siecle, după ce anuncă semnarea protocolului și arată că neînțelegerea, care până acum era europenă, va fi d’aci nainte numai între Rusia și Turcia, își esprimă speranțele sale într’uă completă restabilire a păcii în modulă următorii : „D’acestă resultată trebuie să ne felicitămă forte multă. Déci menținerea păcii nu e încă asigurată, nu e mai puțină sigură că asemenea protocolură va împedeca isbucnirea forte apropiată a resbelului pe țărmii Dunării. Dacă pacificarea Oriintelui nu e încă sigură, nu e mai puțină adevărată că s’a săvârșită ună progresă însemnată într’un sensă pacifică: negocierile, cari păreau rupte în urma nereușitei generarelui Ignatieff la Londra, se vor reîncepe pe noui base; diplomația a câștigată ună timpă prețiosă, care îi va permite fără îndoaiela a depărta cele de pe urmă obstacole, cari se opună la consolidarea definitivă a păcii în Criinte. Alegerile generale pentru Senatu. Colegiile electorale pentru senatori din totă țara sunt convocate după cum urmeză: 1. Coleg. I în ziua de 21 Aprile viitază pentru a alege pe senatorele cerută de art. 68 din Constituțiune. 2. Coleg. II în ziua de 23 Aprile pentru a alege pe senatorele cerută de același art. din Constituțiune. 3. Colegiile Universității din Bucuresci și Iași în ziua de 25 Aprile pentru a alege pe senatorele cerută de art. 73. Cu deosebită plăcere anunciămă aparițiunea revistei ebdomadare „România contimporană“, scrisă în limba francesă, supt direcțiunea d-loră Fr. Danié și dr. C. Chabudianu. Meritele și cunoscințele acestora doui bărbați sunt destul de cunoscute. D. Danie este ună scriitoră distinsă și pena lui a fostă în atâtea rânduri pusă la servițiul apărării drepturilor acestei țări. D. Dr. Chabudianu nu este asemenea mai puțină cunoscută prin meritele sale ca omă de șciință. Nu ne îndoaimă că acesta utilă publicațiune va fi încuragiată de publiculă română. Journal de Bucarest, a cărui aparițiune fusese suspendată, a reapărută filele acestea. Ne pare cu atâtă mai bine de acesta reaparițiune, cu câtă directorele acestuia fiar, pe lingă talentele sale ca scriitoră, apoi n’a neglejă nimică spre a ne face cunoscuți în străinătate și a ne apăra oricândă a fostă trebuința. Domnului redactare alu ROMANULUI Domnule redactare, Intr’ună articolă apărută astăzi, Sâmbătă, 26 Martiă, în onor.fiară timpuru, m’amă văzută trecută ca datorândă statului rămășițe din avent și ale mai multoră moșii. Acestă aserțiune este trasă din raportul onor. d. Hulban, raportorulă comisiunii însărcinată de Cameră pentru constatarea rămășițelor arendașilor statului. Intrucâtă mă privesce pe mine, am demonstrată în ședința Camerii din 21 Martie cu acte oficiale că nu suntă datoră statului. Pentru respectul ce datoreză atâtă presei câtă și opiniunii publice, vă rugă să bine-voiți a publica acesta rectificare în onorabilulă d-vostră țăiară. Aceiensă pe care acesta cestiune îi póte interesa, îi rogă să bine-voiesca a citi Monitorulu oficiale unde este reprodusă ședința Camerii din 21 Martie. Voră vede atâtă depeșele de achitare ale casierilor, respectivi, câtă și căușele de unde a provenită erorea onor. domnă raportată. Primiți espresia osebitei mele considerații. 1877, Martiă 26. Dimitrie Pruncu. Presiuni și amesteci făcișiți în alegeri. Ministru și prefecti până candidaturele; ei le susțină și alegă pe deputați. NB. Din actele aflate la d. D. Donici, fostă prefectă de Vasluiă, prin perchisițiunea de la 22 Augustă. La toți prefecții. Astăzî fiindă diua alegerii col. IV, înșciințați-me deca în reședința districtului s’aă alesă biurourile cu liniște și care din acele biurourî suntă conservatóre și câte din oposiție. Insolințați-me câți delegați se vor alege în totă districtul ă d-vostră din conservatori și câți din oposiție. Ieri v’amă comunicată circulara cum trebuie să urmeze administrația în privirea acelora cari facă turburări, veți aresta din preună cu forța armată și închiăiândă procesă-verbale pa urmă ’să veți trimite la parchetă. Asemenea ordine s’aă dată și din partea ministrului de resbelă și de justițiă, și de la d-vastră ceră totă respunderea ca alegerea să se trecă în liniște și să semănție ordinea cu orice preță, îndată ce veți vedea uă impiegată care nu ’și face datoria vă autori să se ’să destituiți îndată. In câtă privesce impiegații celorălalte ministere se constatați îndată prin procesă-verbale și să mă înștiințați ca să ceru numai de câtă destituirea loră. Luați măsuri energice pentru ca ordinele ce vă daă se fiă întocmai aplicate. L. Catargi. La toți prefecții. La patru ore disără se închidă urnele. Veți îngriji ca despuerea scrutinelor de secțiuni se se facă pentru fiecare secție în parte în localulă seă particulară și numai adunarea resultatelor obținute la fieecare secție se se facă la biuroulă centrală! Cu acestă ocazie oposiția doresce a face turburări spre a anula resultatul alegerii. Prin urmare veți lua tóte măsurile și veți face ca biurourile să fie escortate și păzite până la biuroulă centrală, unde asemenea veți fi cu îngrijire a nu se întâmpla nimică. După definitiva terminare a operațielor electorale veți împrăștia orice aglomerație pe piecle și strade după închiderea urneloră. Ministru, L. Catargi. JUDECIULU BUZEU. 1876, Ianuarie 21. D-lciî Iachovachi, prefectă. a In privința celoră ce’mî arătați prin scrisorea d-vostră din 6 Ianuarie, amă intervenită la colegi pentru tote ce’mî scrițî pentru d. Stănescu. Cunosceți forte bine bine că administrația regiei nu depinde de noi, și că prin urmare nu se putemă impune impiegați. Totuși void propune a stărui pentru numirea d-lui Stănescu. D-nii Crăsnaru și T. Veisa, senatori, îmi arătă că ei credă a ară majoritate, și vă invită a’mi arăta déca în adevără ară pută întruni majoritatea. Asemenea arătați’mi pentru d. Ionă Cantacuzino de unde sciți