Romanulu, octombrie 1877 (Anul 21)
1877-10-01
ANULU DOUE țECI-ȘI-UNU Rotracțiimea și Administratiunea strada Domnul î4 VOIESCE ȘI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV,— 40 bani Deta » » » paginea III, 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarurii LA PARIS, la Haras, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. IN VIENA, la d-niî Haasenetein și Vogler, Walfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU. 8 AMBATA, 1 OCTOBRE, 1877. 1.UMINIZATE ȘI TEI FI. ABONAMENTE. In capitalii, unii anii 48 lei; șase luni 24 lei trei luni 12 lei; uă lună 4 lei In districte, unu anii 54 lei; șese luni 27 lei trei luni 14 lei; uă lună 5 lei Pentru tóte orile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. LA PARIS, la d-nil Darras-Hallegrain, 5 rue de l’ancienne eomedie și Havas: Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate .4 refusă. 20 BANI EXEMPLARULU SERVICIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS Paris, 11 Octobre. — Un telegramă din Viena, anuncă că Porta eotărîtă s’adreseze Serbiei uă somațiune. Dacă respunsulű. nu va fi satisfăcătorii, ea va trimite pasportele d-lui Christici, represintantele Serbiei la Constantinopole. Londra, 11 Octobre. — Banca Boghierii și-a urcată scumptulă la 5 la sută. Calcuta, 11 Octobre. — Ploții generale au îmbunătățită recoltele. Pericolul unei femeie în partea de mesă-nopte a Indiei a dispărută. Paris, 11 Octobre. — Intr’una noă manifestă cea făcută. o reșalut de Mac- Mahon declară că Col ÂHiunea republicană nu e în pericol^ vei nulă respectă religiunea, dérü nu se supune pretinseloră influențe clericale. Nimică nu l’ară pute tîrî la uă politică ce ară compromite pacea. Lupta e între ordine și desordine. „Răspundeți la apelul ă meă,dice mareșalulă, câtă pentru mine, pusă de către Constituține într’ună postă pe care datoria îmi interdice d’a’să părăsi, răspundă de ordine și de pace.“ Londra, 11 Octobre. — Lordul Salisbury a 4isă, într’un fi discursă cea pronunciată la Bradford, că nu e cunoscută momentulă cândă puterile beligeia 4 fotă voră fi sleite. E dără cu neputință d’a predice dăcă resbelulă se va prelungi, săă se va ’ncheia pace în curăndă. Resbelulă actuale e una resbelă între popore, nu între suverani. Pentru ca elă s’ajungă la sfîrșitu, trebuie să’șî capete satisfacerea pasiunile ațîțate. Lordul Salisbury a încheiată direndă că guvernul își va da cele mai mari silințe pentru a aduce încetarea ostilitățiloră. RsiPIírASOU RAPCIUNE BU«UI ö»nl. 12 BRUMARELU Epistola d-lui primarii alu orașiului Ploiesci, publicată ieri, ne făcu cunoscuta ca trimisă deja, pentru armată, 170 flanele și spențere, 300 perechi ciorapi de lână și 90 perechi obiele, totii de lână. Facem și din nou cunoscuta acesta faptu, căci elü ne procură din nou ocasiunea se Jhema comercianților) din Bucuresci și din județe . Frigulu s’a grabitu tare in anulă acesta : grăbiți-vederi ca sé ’la ínvineeți c’uă oră mai nainte. Suntu unii funcționari, cari asceptă s’adune mai multe sute de flanele și de cojace ș’apoi să le trămită. Credemu metoda greșită. A trămite câte uă sută flanele sau cojóce este a încălziuă sută de ómeni; ș’apoi, intendința primindu de la mai multe județe câte uă sută, le póte da îndată la unu regimentu. Încă vădată derit,jhema cetățenilor și primarilor),—dați îndată, și trimiteți cota mai în grabă, iată ce puteți și totu ce trebuie se puteți da. Nu ne ’ndoimă că primăria din Bucuresci a și depusu la ministerulu de resbelă cei 25.000 de lei, votați pentru flanele și cojace, și că d. ministru de resbelă a cumpărată obiectele cerute și le-a și pornită. La Octombre, națiunea francese e chlămată să se pronunțe între libertățile republicane și despotismul papală, între susținătorii dreptului d’a ’mpila și d’a domni fără controlă și ’ntre apărătorii egalității, progresului și democrației. La Octombre, poporul francesă va ave să’șiotărască singură destinele’s pentru viitoră, olegendă între guvernul bonapartistă, ce i s’a impusă de la 16 Maiă. și ’ntre cei 363 deputați din camera disolvată, carii formau să impune mare majoritate republicană. Acestă momenta, acceptată cu atâta nerăbdare nu numai de 36 milione de Francesi, dorit de ’ntrega Eiuropă, de tota lumea civilisată, va sosi peste 96 de ore, decisivă ca tote actele unei mari națiuni. Pe lângă acestea, spiritele sunt și mai nerăbdătore d’a afla resultatul alegerilor generale, din causa luptei ce partita națională avea să susțină ’n contra uneltirilor guvernamentale. In adeverü, îndată după venirea lor la putere, nedibacii consilieri ai mareșalului Mac-Mahon începură a exercita cea mai cumplită presiune, prin destituirea tutoră funcționarilor, de ori-ce categoriă, prin nenumărate procese de presă, prin lovirea cinară a vömjătorilor de ziare, prin circulare către prefecți, către casieri și chiară către profesori, într’ună curentă prin amenințări către cei slabi, prin promisiuni către ce nesățioși. In timpul acesta, grupele reacțiunii, coalisate de interesă și de frica unor adversari cu tării susținuți de națiune, își îndoiră puterile materiale, spre a nu lăsa pe guvernă sigură în luptă. Ele fundară din nou organulă intitulată Adunarea națională, și gratuită îl împârțiră prin comunele rurale în 150,000 exemplare, împreună cu alte publicațiuni de propagandă electorale în favorea bonapartiștilor. După aceia, veniră peregrinările întreprinse de șeful puterii executive, apoi unulă după altul, cele două procese intentate d-lui Gambetta. In fața atâtor v isbiri, partita republicană, strînsă unită și bine disciplinată, se menținu neclintită pe teremuri legalității. Actele violente, măsurile restrictive, faptele imorale fură necontenită biciuite, contribuirile diferiților, membrii influenți din nuanțele liberale înălțară ideia sacrificiului și o răspândiră prin fapte în animele cetățenilor; nefericirile aduse Franciei de guvernămintele despotice fură amintire; tendințele apăsătorilor o fură cu tăriă demascate. Resultatul unei atâtă de demne și corecte purtări fu mai presusă de așceptările de la ’ncepută. Majoritatea poporațiunilor susține cu atâta tăriă causa republicană, încâtă îndreptățesce pe toți să repete la adresa mareșalului frasa ce pronunță d-lă Gambetta în discursu’I de la Lille, ș’o repetă acum către alegătorii săi din Paris, că șeful puterii esecutive trebuie „sé se supună sau sé se depună.“ Apoi, ca nouă dovadă despre aventura spiritului republicană, vomă cita fiarulă la Prance, care, de unde altă dată se tipăria ’n 11,000 esemplare, acum—grație biciuirilor sale ’n contra opresiunilor monarchice și resumateloră publicate despre nenorocirile causate Franciei de către imperiu—a ajunsă la 87,000 esemplare. Déea dérü 76,000 inteligințe aă fostă dobândite causei libertății și democrației numai d’ună singură fiară republicană, ce n’aă făcută și cele-lalte, tóte susținătore ale drepturiloră celor mai sfinte, mai neprescriptibile și mai bine-facetare! In fine, d-lă Victor Hugo a imprimată, acum câteva file, cartea intitulată Istoria unei crime, adică istoria lovirii de stază de la 2 Decembre, publicațiune care vine tocmai la timpă, în ajunulă alegerilor, ca să ’nfiereze modulă și mijjlocele guvernămintelor personale. Acestă scriere, care la ’nceput costa 7 franci, a fostă reimprimată ’ntr’uă edițiune populară, numai cu 2 franci. El bine, chiară în ziua când a apăru, 50,000 esemplare fură imediată vândute, numai de dimineța penö la améri. Eco pe ce se ’ntemeieză toți omenii cugetători, cândă susțină că triumful Republicei va fi deplină în nouele alegeri. Încă câteva ore de așceptare, și scirile ne vor ă spune, noué și tutoră poporelor”, că națiunea francese scie să’și păstreze drepturile și libertățile acele drepturi și acele libertăți pe care le-a împărășită tuturoră, împreună cu ideiele sale mărețe, generose și civilisatóre. Oposițiunea a scrisă în mai multe rânduri: „Daci bine va eși pentru România din acestă resbelă, mulțămire se va da guvernului, dérumai cu sema dumnezeului părinților noștril (ai dumnelorű). „Dacă nu va eși bine, cu amară va fi pedepsită guvernulă.“ Cunoscemü de multă rătăcirile omenesci. Scrmă că, de cândă lumea, celă care e a isbutită lăudată a fostă, de cândă lumea, lovită a fostă celă care n’a putută isbuti. Ilustra nostră oposițiune.jiceudă dérit și repetindă acestă tristă adeverit, n’a făcută de câtă a’și arăta necredința în drepturile și ’nvigerea națiunii și setea iei d’a lovi necurmată și ’n orice modă. Oposițiunea a zisă: „Respunderea va căda și trebuie se cadă numai asupra miniștrilor, și nici de cum și întru nimică asupra națiunii.“ Miniștrii actuali o soră ș’acesta. Mai multă âncă. Nu numai că nu se daă la spatele nimenui, dérii ei n’aă voită, nu voră și nu voră voi ca nimeni altulă, și mai puțină âncă națiunea, să aibă cea mai mică răspundere pentru orice nu va fi bine. „Se pară memoria nostră, numai patria sé fia bine“ gă jisă și tricfi ei. Acesta a fostă și este religiunea loră. Sé fiă dorit, și din acestă pantă de vedere, pe deplină liniștiți nobilii și generoșii noștrii protivnici. Se fia pe deplini șirum că d. Ion Brătianu — căci asiupră’i este concentrată totă furia oposițiunii — nu s’a dată și nu se va da nici câtă firură după porți la spatele nimănui. Se fiă pe deplină asigurați că elă a zisă,?ice Și va zice : —Intru nimică națiunea nu este vinovată. —Totă ce este și va fi bună ea l’a făcută ș’ală iei este. —Totă ce va fi rea, pe mine și numai pe mine mé privesce, că și numai că suntă vinovatulă. —Pe mine și numai pe mine pedepsa se cadă. Asta-fel vama cunoscută noi pe d. Ion Brătianu, astă-felă îlă cunoscemü, asta-fela a fost ă, este și va fi, și d’aceia l’amă stimată și să stimămă, l’amă iubită și ’să iubimă. Eco dérü două ponturi asupra cărora dămă cea mai deplină satisfacere protivnicilor noștrii, și prin urmare avemă dreptul ă a crede că voră recunosce că ’n acestea suntemă pe deplină înțeleși. Mai voră ceva? După uă tactică, pe care am adoptat-o de ani mulți soți, mai dreptă, după nă nălucă, ce de multă timpă ca umbra îi urmăresce, ei s’aă năpustită asupra unui singură omă. Capulă tutoră relelor, ver jute și nevăzute, este, după denșii, C. A. Rosetti. Nu suntă bani? C. A. Rosetti i-a furată. S’a făcută sou nu s’a făcută cutare lucru? C. A. Rosetti e de vină. Acestă nenorocită C. A. Rosetti, care se scie de toți că nu este nimică mai multă decâtă oricare altă vmnă, pe care toți îlă vede că nici vădată nu s’amestecată și nu se mestecă întru nimică, asolută întru nimică, are nenorocirea — sau norocirea— d’a fi insulă celă reü ală flăcărui omă din partita conservatóre, începéndu de la d-la. Catargi și sfirșindă la d-la Ticu. Nu este forță, care sé nu’i consacre, în tóte filele, uă mare parte din colonele séle. Nu este uă singură infamia, care, de ani întregi se nu ce susție că el a făcut-o. Ceva și mai frumosă: sta în camera sea scü ese pe stradă, sta în țară sau se duce în străinătate, se duce la mă teatru sau la uă ’morméntare, tace‘séa vorbesce? organele politice și patriotice, ale tutoră treptelor din partita conservatóre, trebuie să’i consacre, pe totă ziua, celă puțină câte-ua liniă, și âncă nu numai lui, dérü și amiciloră lui, și rudeloră lui, și fiiloră lui, și chiară foștiloră lui servitori. Unulă măcară din aceștia se stârnute, și ’udată foile politice ale iluștriloră bărbați de stată din partea conservatore strigă : — a stămutată !!! deci, este frigă, deci., frigidă elă l’a adusă, elă este causa că ómenii șuieră de frigă, răcescă, suntă bântuiți de junghiuri, și țâra este în pericolu d’a rămâne pustiă. Ei bine, se sfârșimă și cu acésta pacoste. Li dămă pe d’asupra și p’acestă cmă. Elă și numai elă a furată totă, elă și numai elă a comisă totă ce a fostă réa; sé se réstignéscu déru, cândă și cum voră voi, numai sé se facă pace. Se se linistéscu și ’n acésta privință partita conservatóre, cu toți amicii iei cei puritani, înțeleși fiindu déru cu protivnicii noștrii și ’n acestă pantă, ce d’atâta timpă așia de greă pe inimă le stă, vomă mai căuta mâne scupei mâne ce mai dorescă, cu scopulă ca dar vomă ajunge a face celă puțină în câte-va punturi pacea din întru d’uă dată cu cea din afară, care stăruimă a crede că pe totă Ziua cu pași răpezi și șiruri s’apropie. Despre renumita invasiune unguresca de la Cloșani nu scimă pân’acumă (11 ore) altăceva de câtă următorele: 1) Trupa, care a trecută granița nostră, ară fi de 1000 sau 1500 ómeni. 2) Prefectură districtului Mehedinți s’a dusă la Orșova cu ordină d’a reclama autorităților militare locale în contra acestei invasiuni și autoritățile i-au declarată că nu s dă nimică și nu ieu nici-uă solidaritate cu autorii acelei întreprinderi. Nu scimă decă năvălitorii suntă totă pe pământulă nostru, sau s’aă retrasă. Despre vr’uă întâlnire între ei și oștirile nóstre, n’avemă pân’acum nici să scrie. Primimă asemenea scriea că, a doua zi după ce s’a sânțită la Orșova drapelulă batalionului 86 de Honvezi, cu ceremonia pe care ne-o descrie corespondința ce publicămă mai ia vale, oficialii și funcționarii Unguri, cari asistaseră la acea ceremoniă, s’aă suită p’ună vaporă și s’aă dusă la insula turcéscă, Adakale, pe la 10 ore dimineța. Ei aă stată acolo penă la ora 2 după amézu. Nu se scie ce aă făcută în insulă. La plecarele, Turcii au trasă șapte lovituri de lună, ca salutare. Vaporul, înainte d’a se ’ntorce la Orșova, s’a preumblată pe Dunăre pene spre Gherdapuri (Porțile de seră). l e pe câmpuril de resbelu. Poradim, 27 Septembre (9 Octobre), 1877. (Oficială). — Ieriseră Turcii s’aă Încercată de a ataca retranșamentele române; ei au fostă respinși, lăsândă pe câmpul de bătat ună mare numără de morți și răniți. (Monitorulü). Corespondința particulară a Românului. Polii-jion stir, Luni, 26 Sept. De la atacul făcută de Turci asupra posițiunilor rusesc la Kaiikioi a trecută deja pă săptămână și elă nu s-a mai reînoită. Se crede că Turcii sunt în numără de d0,000, dari acestă numără e de sicură exagerată. In cele din urmă trei zle ale săptemânei trecute, Turcii au reînouită tactica ce a mai practicată după retragerea armatei lui Țarevici de la Bani ka Lom. In adevera, după ce am făcută mă atacă de încongiurare asupra aripei stânge a corpului alăună-sprezecelea la Kaiikioi, case fără succesă, s’aă retrasă răpede din posițiunile ce ocupaă săptămâna trecută. Serile ce lei au trecută Lomul și s’aă concentrată aprope de Karelevo. Antepo8turile ruseșci sunt acum la Polomarka, Opaka , Ablava, Ostrika și Stroka, spre apusă de Lom, adecă în posițiunile ce ocupaă înainte de mișcarea retrogradă a armatei lui Țarevici. Acesta simplă înaintare fără luptă, și prin urmare fără perderi, pote fi considerată ca ună succesă. Spre a ne convinge despre acesta, n’avemă decâtă să ne aducemă aminte că Rușii se retrăseseră din aceste pozițiuni după trei bătălii succesive în care Turcii au suferită însemnate perderi, era Rușii forte mici, fiindă-că ocupaă posițiuni bune pentru defensivă. Perderile Turciloră'. au fostă de peste 3000 omeni, eră în totă