Romanulu, octombrie 1877 (Anul 21)

1877-10-19

ANULU DOUE-D­ECI-ȘI-UNU VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. Deta „ „ „ paginea III, 2 lei — .A. se adrfesa, IN ROMANIA, la administrațiun­a di­arului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ure, 8. Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-uft Haasenstein și Vogler, Wallfisch­gasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU. SERVICIULUI TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS Paris, 29 Octobre.—Eco resultatulu ce­­lorü cincî­spre­zece balotage, cari s’au fă­cuții ieri, s’au alesu unu­spre-zece conser­vatori și patru republicani. Camera se va compune deja din 320 re­publicani și din 210 conservatori. Paris, 29 Octobre.—Midhat-pașa se află la Nisa. In alegerile de balotagiu cari au avută locă Duminecă, candidații republicani din trei arondismente s’aă abținută, de­ore­ce se consideră valabilă aleși. AGENȚIA GENERALE RUSA. Bogota. 17 (29) Octobre.— Ieri, la 16 Octobre, trupele din gardă, supt comanda generalului Gurko, aă încongiurată posiți­­unea întărită a Turciloră la Teleș, pe șo­­seua Sofiei, ș’aă deschisă focută din 72 tu­nuri. După 2 ore de canonadă, garnisona compusă de 7 tabere de infanteria cu 3 tunuri supt comanda lui Ismail­ Hakki-pașa, a capitulată și a depusă armele. 300 omeni au putută scăpa; restul, precum și pașa și 100 oficiali se află provizoriă la Gorny- Dubniak și să se fiă pușî în libertate, de la Ism­ail-Hakki și câți­va oficiali aă preferită a rămâne prisonieri. La acestă afacere, aă luată parte uă brigadă din a doua divisiune de infanteriă a gardei, a doua divisiune de cavaleria a gardei și brigada Cazacilor­ de la Caucasă. Perderile nóstre au fostă: din infanteriă, 1 mortă și 15 răniți din regimentulă lăn­­ceriloră, care a atacată infanteria; 6 ofi­ciali și 50 soldați afară din luptă. Restulă perderiloră nu e încă cunoscută, dără în ori­ce casă e neînsemnată. Redacțiunea și Ad­m­­i­n­istrațiu­­nea strada Doiinei si MERCUR!, 19 OCTOBRE 1877. LUMINEZA­TE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitală, umu­ană 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; ’ uă lună 4 lei.’ In districte, umu­ană 54 lei; șese luni 27 lel­tre­ luni 14 lei; ' uă lună 5 lei. Pentru tote țările Europei trimestrulu 15 lei.­­A. se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la d-nil Darras-Hallegrain, 5 rue de l’Ancienne comedie și Havas, Laffite et C-nne, 8. Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU. Bucuresci, 30 Brumărelu. Scima că mare greutate are di­recțiunea căiloră ferate, spre a sa­tisface cerințele de transporturi pen­tru armate. Scima însă că aceste cerințe erau de mult­ cunoscute de către direc­țiunea căilor- ferate, și c’a avutu timpii și mijloce d’a’și mări nu­­mărulü vagoneloru pentru trans­portă. Ministrul­ lucrărilor­ publice, a cunoscută asemenea și cunosce lipsa cea mare a vagonelor­, lipsă care face să sufere și armatele și ora­șele cari suntă servite prin căile fe­rate. Acesta lipsă a vagonelor­ a fă­cută și face că nu s’a mai putută transporta în Bucureșci nici căr­buni de pămentă pentru fabricarea gazului, nici lemne pentru îndestu­larea orașului. Lipsa cărbunilor­, aducându lipsa ga­zului, pune Bucurescii în pericolă de a rămânea în cea mai deplină în­tunecime. Suntem­ informați că foaia trecută, decă d. Procopie Dimitrescu, actualele primară, însoțită de d. Cerkez, ingeniară-șefă, n’ar­ fi mersă însuși la fabrica de gază, la calea ferată, și n’ar­ fi isbutită a aduna nișce brichete de cărbuni, orașul­ ară fi rămasă în acea seră în cea mai deplină întunecime. Lipsa lemnelor­, provocată aseme­nea din­ causa că compania căilor­ fe­rate nu are vagonele neapărată cerute de interesele țărei în genere și ale orașu­lui Bucuresci în parte, pune capi­tala în cea mai seriasa, și ciiară în cea mai gravă situațiune. Seriasa, căci suferă mii de fami­lii. Gravă, căci lipsa de lemne face ca speculanții să urce forte prețu­rile și brutarii să profite de ocasi­­une pentru ca să urce forte prețuli panei.­­Duminecă, brutarii au ureată d’uă­ dată jimbla cu 10 bani, adică 50 de bani în loc­ de 4­0. Ce va face orașulă cândă lipsa de lemne pe d’uă parte și specula pe d’alta, ară face ca pânea să se urce la prețuri și mai mari? Și ce va face mai cu semn cândă jiua oră lipsi pânea și noptea stradele ară rămânea în cea mai asolută întunecime ? Primarulă orașiului a atrasă a­­tențiunea guvernului asupra acestei grave imprej­urări. Denunțămă și noi faptulă, și fa­­cemă apelă la tote fiarele a cere de la guvernă să facă ca direcțiu­nea căiloră ferate să-și deplinască grabnică datoria iei. S’a­fisă și se zice, că direcțiunea căiloră ferate Roman-Vărciorova, ară fi atâtă de privilegiată în­câtă ară lua în derîdere cele mai drepte și legitime cereri ale ministrului lucră­­rilor­ publice. Ne place însă a crede că răă sun­­temă informați în acestă privință; ș’apoi cine are mai pute primi ca direcțiunea căiloră ferate să surîjă în facia ministrului chiară cândă a­­rată capitala amenințată d’a rămâ­nea în întunerică, și’n lipsă de lemne și de pâne ? Alegerile suplimentare din Fran­cia au avută dreptă resultată, după agenția Havas, a da 11 scaune con­­servatoriloră și 4 republicanilor­. Din aceste 11 alegeri, trebuie însă a se scade , în care balotagială este nulă, de vreme ce candidații republicani au întrunită majoritatea cerută de lege, încă de la primulă scrutină, după cum amă arătată în numărulă de ieri. Ast­fel, doja ade­­văratulă faptă este acumă : 8 con­servatori și 7 republicani. Uă epistolă din Călărași ne face cunoscută ună faptă, asupra căruia suntemă datori să atragemă atențiu­nea domnilor, miniștrii din întru ș’ală justiției. Este cunoscută de toți că, după zecimi de ani de contribuțiuni pen­tru căile de comunicare, districtulă Ialomița și ora­șulă Călărași au ră­masă în starea districteloră și ora­­șelor­ bulgare unde domnesce admi­nistrațiunea turcescă. Este asemenea cunoscută, și noi ea și-ne­amă atrasă atențiunea tu­­toră guverneloră, asupra tristului faptă, că nimică nu este atâtă de bine organisată în țară, ca furtură de cai în Ialomița. Aceste amintite, punemă acum supt ochii d-soră miniștrii, ai pre­fectului, ai magistraților­ ș’ai cetă­­țenilor­ onorabili din Călărași, câte­va linii din epistola ce ni s’a tri­­misă. „Suntă aci unii cari că de la 10 la 15 omeni supt titlu de servitori. Misiunea acestora este în realitate d’a dișmui numerósele erghelii și ci­­reji cari se nutrescă pe vastele câm­pii ale bărăganului. Prin mijlocirea patronului, animalele furate sunt­ transportate, în câte­va zile, la Ga­lați, Brăila, Bucuresci și chiar­ peste Oltă, unde se vîndă, cu bilete în re­gulă, de vreme ce toți acești căpi­tani de bandiți posedă felurite sigi­lii false. Așa de exemplu, m­ă cală furată din Ialomița, se vinde în Bu­curesci, arendă biletă din uă comună din districtul­ Putna. „Pentru ca acestă frumosă comer­­ciă să se potă esercita în ticnă, aă fostă supt prefecți și primari cari aă prelevată aă bunicică parte din fo­losesc agonisite asta­felu.“ piserămă „aă fostă“ fiindă­ că ne place a spera că nu mai suntă. Din nenorocire însă hoția este, se exer­­cită în tota­lesplendarea iei, și prin urmarea cercetarea, veghiarea, prin­derea și curmarea acestei crime pri­­vesce, mai repetimă,­pe d-nii miniș­trii, pe d. prefectă, pe d-nii magis­trați și pe cetâțianii și proprietarii cei onorabili din districtă. Multe amănunte conține epistola în cestiune, citimă în ea chiară nu­me proprii. Acestea ănsă le reser­­vămă pentru altă­ dată. Prefectulă și magistrații d’acolo, trebuie să cu­­noscá, ceia ce scrmă noi d’aci; prin urmare să se pună pe lucru și cu mare lesnire voră descoperi pe cri­minali, mai cu sem­ă că unii din ei nici că se pre ascundă. Dumineca trecută reproduseră că, după Corespondința politică din Vie­­na, uă relațiune despre m­ă mani­festă ce s’ară fi lucrândă de partiza­bi să conservatóre. Făcendă acea reproducere amă spusă că o facemă pentru ca cele relatate să potă să fiă desmințite. Pressa ne răspunde astăzi prin cinci colane, ba încă prin șepte, déca vomă socoti ș’uă epistolă su­pt­­scrisâ de d. C. R. Rădulescu, pe care n’amă citită-o. In aceste cinci colóne Pressa nu face nimică altă, asolută nimică,ide câtă a se sili să susție că amă voi să protestămă contra libertății în­­truniriloră. Suntă tare amăgiți, sau forte le place a se lăsa amăgi, onorabilii nostril confrați de la Pressa. Amă fostă, suntemă și vomă fi pentru deplina libertate a cuvân­tului. Amă crezută și credemă că licența nu se învinge bine de­câtă prin li­bertate. Amă cerută și ceremă ca fie­care partită se-și esprime ideiele și cre­dințele iei, în modă clară și în de­plină libertate, căci astă­felă se face bine lumina și prin ea se găsesce binele și se tăciuneză foculă celăreă. Avurămă fericirea d’a vede că guvernul­ actuale, îndată după ve­nirea sea, a prescrisă procuroriloră să nu facă nici ună procesă de presă. Avurămă plăcerea d’a citi mai dem­ăji în l iambi­le Siecle, admira­rea ce arată că în România, în timpu de resbelu, domnesce asoluta libertate, ba încă licența cea mai desfrânată „căci s’aă'svăjută“, adaugă le Sitele, „unele foi scriindă, să se spân­zure pe p’adia teatrului, d. Ion Brătianu, președintele consiliului, și d. C. A. Rosetti, președintele Came­rei, și nimene nu s’a turburată“. Libertatea dorit fiindă asolută, pen­tru ce acele cinci sau șapte colane întărite și prin epistola d-lui C. R. Rădulescu ? Noi amă jisă să se desmintă ca­lomnia că s’ară face m­ă manifestă către străini. Amă cerută ânsă și cere să mani­feste către Români, programe ș’ori ce va fi , care să fiă citite de toți și prin urmare !și de Capulă Statului , care trebuie, după noi, s’audă pe toți, să vedă pe toți, ca să cunoscă ast­fel, totu-de­ una ade­­vărală în totă frumusețea lui. Acésta fiindă credința nostră, nu mai avemă nimică altă de­nisă de­câtă că vomă citi cu luare aminte și cu considerare ori­ ce programe și ma­nifestări voră publica partidele din țără. Francia. — Situațiunea în Fran­cia, zice Independința belgică, tinde a se ’ntuneca mai multă. Cabinetul­ de la 16 Mai, urmândă lupta ce­a începută, dilemma nu mai este acum între supunerea sau retragerea pu­terii esecutive, ci între retragerea sea­sca uă lovitură de Stată ana­logă cu ceia ce făcu Carol al I­X-lea. Amenințările și provocările foilor­ ce primescă inspirațiuni guverna­mentale daă temeiă unoră prevederi ce pen’acum nimeni nu voise să le considere ca seriose. Opiniunea nu se tulbură, fiindă că scie că, deca aceste prevederi s’ară realisa, Con­­stituțiunea și riese din acestă legile ară e și nicio­­încercare, deră cu câte sacrificie! Este timpă ca Ca­­merile să se adune și ca Senatulă, putere ponderatare prin escelență și a cărui majoritate este responsabilă de ceia ce s’a putută face, să înșci­­ințeze pe Francia decá are și ele să resiste voințeloră națiune!. Partita republicană se pregăteșce pentru alegerile de la 4 Octobre. Publicămă mai la vale manifestulă comitetului stângeloră din Senată în acestă privință. Germania.— In cercurile politice cari aă legătură cu stânga și cen­trală Reichsrattului, se zice că ne­­gociările relative la tratatul­ de co­­merciă care era să se închiăie între Germania și Austria n’aă reușită și că d. de Hasselbach, sosită ieri la Viena, s’a ’ntorsă îndată la Berlin. Koelnische­ Zeitung primeșce urmă­­torele amănunte asupra crisei mini­steriale din Germania : „Cancelarul­ imperiului germană a dobândită m­ă concediă în luna lui Aprile, și nu se sole încă­ decâ­t și va relua postură și cu ce condi­­țiuni. Acesta negreșită voiesce să fică National-Zeitung cândă declară că, la cancelaria, încă dureză elija. Se spune, pe de altă parte, că prin­cipele de Bismark și-a întrebuințată petrecerea la Yarzin pentru a pre­găti oă programă guvernamentală completă. Dacă împăratul­ va primi acesta programă va trebui să ne așteptămă la multe schimbări de persone, de­ore­ce principele a lă­sată deja să se ’nțelegă că mini­ștrii actuali nu ’nțelegă planurile sale de reformă. Donsulă doresce mai cu semn să suprime contribuțiunile ma­­tricularii (partea ce cade fie­cărui stată confederată în chieltuielele im­periului) ș’a constitui imperiului ună bugetă independinte, lucru pentru care ară fi de trebuință a s’adauge considerabile impositelă indirecte. Dar ministrulu de financie ală Prusiei fi­ va elă favorabile acestei idei ? Schimbările de persone de cari se vorbesce se voră întâmpla mai cu sem­ă în cancelariă și ’n ministerulă de cam­erei ü.“ Austro-Ungaria.—Ministrulu de financie a presintată Camerei depu­­taților­ din Viena bugetară­­ pentru 1878. Cheltuelele s’aă mărită cu 7,200,000 fiorini, pentru amortismentul­ dato­­rieioră. Veniturile asemenea s’aă mă­rită cu 24,860,000 fiorini. Abstrac­țiune făcândă de amortismentul­ da­­torieioră, ch­eltuelele s’aă micșorată cu 9,500,000 fiorini și veniturile s’aă mărită cu 8 milióne. Deficitulă pen­tru 1878 nu este de câtă 20,200,000 fiorini, pe cândă în 1877 era de 37,800,000 fiorini. Bugetul­ din 1878 este deci mai ușurată cu 17,600,000 fiorini. Acestă ameliorare este resul­­tatulu economielor­ seriase, făcute de comisiunea instituită în acestă scopă și care va urma să funcțio­neze. Prin reforma impositelor, care e acum la ordinea zilei în Cameră, mi­nistrul­ de financie speră că echili­­brul­ va fi restabilită în 1880. Elveția. — Amă anunciată alal­­tă­ ieri că poporală elvețiană a res­pinsă legea privitore la drepturile po­litice ce i se propusese. Acesta lege trateza despre diferența ce esiste între temeiul­ dreptului de votă și priva­rea de acestă dreptă. După ea, se împărția poporațiunea în trei părți. Constituțiunea Ilie (art. 47): „Vă lege federală A va determina diferența între domiciliu și reședință, și va fisa în acelașă timpă regatele la cari suntă supuși Elvețienii reședinți in ceia ce privesce drepturile lor­ po­litice.“ Adunarea federală a mai e­­laborată și altă dată ună proiectă de lege relativă la drepturile politice fără se vorbescá de domiciliu, nici de reședință, și majoritatea alegă­­toriloră s’a pronunțată pentru res­pingerea lui. Legea cea nouă, care a fostă supusă săptămâna trecută poporului elvețiană, nu vorbia de e­­xercițial­ drepturilor­ civile. Acesta a fost­ destulă pentru alegători ca să se pronunțe în contra proiectului elaborată de consiliule federale, nu în conformitate cu Constituțiunea. SITUAȚIUNEA LA PLEVNA. Corespondința politică publică dă importante scrisore a corespondinte­­lui său de pe câmpul­ de resbelü. Estragemă următorele din acea co­­respondință: „Drumulă între Ord­ania și Plevna a fostă cu desăvârșire închisă. Ener­­giculă generare Gurko a fost­ nu­mită în locală generarelui Kriloff ca comandante ală corpului al­ patru­lea, care opereză în dosulă Plevnei. Generarele Gurko a și ’ncepută la mo­menta acțiunea, punăndă capătă a­­provisionării lui Osman-pașa. La 7 Octobre, a plecată ântâia divisiune de gardă c’uă brigadă din a treia divisiune spre Lovoia și la 16 Octo­­bre au sosită la Teliș, unde au în­tâlnită uă parte din cavaleria ge­nerarului Gurko și s-aă unită cu co­lonele ruso-române cari opereză spre mésa­napte și mézanapte și răsă­rită de la Plevna. „Afară de acestea, starea ar­matei lui Osman-pașa pare a fi forte rea. Mortalitatea e cu multă mai mare de­câtă în armata ruso-română și, pe când­ rândurile armatelor­ ali­ate se potă necontenită completa, Osman-pișa e pusă în neputință d’a mai primi noul întăriri. „Pe flă ce si deserteza din tabăra turcésca ^câte 10—30 indivizi din causa fumei. Mulți dintre desertori nu sunt ă soldați, ci locuitori din Plevna și de prin prejură, cari au fostă armați de Osman-pașa și ’nro­­lați In tabăra sea. Aceste simptome probeză dificila posițiune în care s’află armata înconjurată. D’aceia e­­roicele incordări ale lui Osman-pașa nu voră avè nici uă reușită, decă uă altă armată turcéscă de la Som­sén din Balkani nu’i va veni grab­nică în ajutoră pentru a’lă scăpa

Next