Romanulu, octombrie 1877 (Anul 21)
1877-10-19
ANULU DOUE-DECI-ȘI-UNU VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. Deta „ „ „ paginea III, 2 lei — .A. se adrfesa, IN ROMANIA, la administrațiuna diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cure, 8. Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-uft Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU. SERVICIULUI TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS Paris, 29 Octobre.—Eco resultatulu celorü cincîsprezece balotage, cari s’au făcuții ieri, s’au alesu unuspre-zece conservatori și patru republicani. Camera se va compune deja din 320 republicani și din 210 conservatori. Paris, 29 Octobre.—Midhat-pașa se află la Nisa. In alegerile de balotagiu cari au avută locă Duminecă, candidații republicani din trei arondismente s’aă abținută, deorece se consideră valabilă aleși. AGENȚIA GENERALE RUSA. Bogota. 17 (29) Octobre.— Ieri, la 16 Octobre, trupele din gardă, supt comanda generalului Gurko, aă încongiurată posițiunea întărită a Turciloră la Teleș, pe șoseua Sofiei, ș’aă deschisă focută din 72 tunuri. După 2 ore de canonadă, garnisona compusă de 7 tabere de infanteria cu 3 tunuri supt comanda lui Ismail Hakki-pașa, a capitulată și a depusă armele. 300 omeni au putută scăpa; restul, precum și pașa și 100 oficiali se află provizoriă la Gorny- Dubniak și să se fiă pușî în libertate, de la Ismail-Hakki și câțiva oficiali aă preferită a rămâne prisonieri. La acestă afacere, aă luată parte uă brigadă din a doua divisiune de infanteriă a gardei, a doua divisiune de cavaleria a gardei și brigada Cazacilor de la Caucasă. Perderile nóstre au fostă: din infanteriă, 1 mortă și 15 răniți din regimentulă lănceriloră, care a atacată infanteria; 6 oficiali și 50 soldați afară din luptă. Restulă perderiloră nu e încă cunoscută, dără în orice casă e neînsemnată. Redacțiunea și Administrațiunea strada Doiinei si MERCUR!, 19 OCTOBRE 1877. LUMINEZATE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitală, umuană 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; ’ uă lună 4 lei.’ In districte, umuană 54 lei; șese luni 27 leltre luni 14 lei; ' uă lună 5 lei. Pentru tote țările Europei trimestrulu 15 lei.A. se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la d-nil Darras-Hallegrain, 5 rue de l’Ancienne comedie și Havas, Laffite et C-nne, 8. Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU. Bucuresci, 30 Brumărelu. Scima că mare greutate are direcțiunea căiloră ferate, spre a satisface cerințele de transporturi pentru armate. Scima însă că aceste cerințe erau de mult cunoscute de către direcțiunea căilor- ferate, și c’a avutu timpii și mijloce d’a’și mări numărulü vagoneloru pentru transportă. Ministrul lucrărilor publice, a cunoscută asemenea și cunosce lipsa cea mare a vagonelor, lipsă care face să sufere și armatele și orașele cari suntă servite prin căile ferate. Acesta lipsă a vagonelor a făcută și face că nu s’a mai putută transporta în Bucureșci nici cărbuni de pămentă pentru fabricarea gazului, nici lemne pentru îndestularea orașului. Lipsa cărbunilor, aducându lipsa gazului, pune Bucurescii în pericolă de a rămânea în cea mai deplină întunecime. Suntem informați că foaia trecută, decă d. Procopie Dimitrescu, actualele primară, însoțită de d. Cerkez, ingeniară-șefă, n’ar fi mersă însuși la fabrica de gază, la calea ferată, și n’ar fi isbutită a aduna nișce brichete de cărbuni, orașul ară fi rămasă în acea seră în cea mai deplină întunecime. Lipsa lemnelor, provocată asemenea din causa că compania căilor ferate nu are vagonele neapărată cerute de interesele țărei în genere și ale orașului Bucuresci în parte, pune capitala în cea mai seriasa, și ciiară în cea mai gravă situațiune. Seriasa, căci suferă mii de familii. Gravă, căci lipsa de lemne face ca speculanții să urce forte prețurile și brutarii să profite de ocasiune pentru ca să urce forte prețuli panei.Duminecă, brutarii au ureată d’uă dată jimbla cu 10 bani, adică 50 de bani în loc de 40. Ce va face orașulă cândă lipsa de lemne pe d’uă parte și specula pe d’alta, ară face ca pânea să se urce la prețuri și mai mari? Și ce va face mai cu semn cândă jiua oră lipsi pânea și noptea stradele ară rămânea în cea mai asolută întunecime ? Primarulă orașiului a atrasă atențiunea guvernului asupra acestei grave imprejurări. Denunțămă și noi faptulă, și facemă apelă la tote fiarele a cere de la guvernă să facă ca direcțiunea căiloră ferate să-și deplinască grabnică datoria iei. S’afisă și se zice, că direcțiunea căiloră ferate Roman-Vărciorova, ară fi atâtă de privilegiată încâtă ară lua în derîdere cele mai drepte și legitime cereri ale ministrului lucrărilor publice. Ne place însă a crede că răă suntemă informați în acestă privință; ș’apoi cine are mai pute primi ca direcțiunea căiloră ferate să surîjă în facia ministrului chiară cândă arată capitala amenințată d’a rămânea în întunerică, și’n lipsă de lemne și de pâne ? Alegerile suplimentare din Francia au avută dreptă resultată, după agenția Havas, a da 11 scaune conservatoriloră și 4 republicanilor. Din aceste 11 alegeri, trebuie însă a se scade , în care balotagială este nulă, de vreme ce candidații republicani au întrunită majoritatea cerută de lege, încă de la primulă scrutină, după cum amă arătată în numărulă de ieri. Astfel, doja adevăratulă faptă este acumă : 8 conservatori și 7 republicani. Uă epistolă din Călărași ne face cunoscută ună faptă, asupra căruia suntemă datori să atragemă atențiunea domnilor, miniștrii din întru ș’ală justiției. Este cunoscută de toți că, după zecimi de ani de contribuțiuni pentru căile de comunicare, districtulă Ialomița și orașulă Călărași au rămasă în starea districteloră și orașelor bulgare unde domnesce administrațiunea turcescă. Este asemenea cunoscută, și noi ea și-neamă atrasă atențiunea tutoră guverneloră, asupra tristului faptă, că nimică nu este atâtă de bine organisată în țară, ca furtură de cai în Ialomița. Aceste amintite, punemă acum supt ochii d-soră miniștrii, ai prefectului, ai magistraților ș’ai cetățenilor onorabili din Călărași, câteva linii din epistola ce ni s’a trimisă. „Suntă aci unii cari că de la 10 la 15 omeni supt titlu de servitori. Misiunea acestora este în realitate d’a dișmui numerósele erghelii și cireji cari se nutrescă pe vastele câmpii ale bărăganului. Prin mijlocirea patronului, animalele furate sunt transportate, în câteva zile, la Galați, Brăila, Bucuresci și chiar peste Oltă, unde se vîndă, cu bilete în regulă, de vreme ce toți acești căpitani de bandiți posedă felurite sigilii false. Așa de exemplu, mă cală furată din Ialomița, se vinde în Bucuresci, arendă biletă din uă comună din districtul Putna. „Pentru ca acestă frumosă comerciă să se potă esercita în ticnă, aă fostă supt prefecți și primari cari aă prelevată aă bunicică parte din folosesc agonisite astafelu.“ piserămă „aă fostă“ fiindă că ne place a spera că nu mai suntă. Din nenorocire însă hoția este, se exercită în totalesplendarea iei, și prin urmarea cercetarea, veghiarea, prinderea și curmarea acestei crime privesce, mai repetimă,pe d-nii miniștrii, pe d. prefectă, pe d-nii magistrați și pe cetâțianii și proprietarii cei onorabili din districtă. Multe amănunte conține epistola în cestiune, citimă în ea chiară nume proprii. Acestea ănsă le reservămă pentru altă dată. Prefectulă și magistrații d’acolo, trebuie să cunoscá, ceia ce scrmă noi d’aci; prin urmare să se pună pe lucru și cu mare lesnire voră descoperi pe criminali, mai cu semă că unii din ei nici că se pre ascundă. Dumineca trecută reproduseră că, după Corespondința politică din Viena, uă relațiune despre mă manifestă ce s’ară fi lucrândă de partizabi să conservatóre. Făcendă acea reproducere amă spusă că o facemă pentru ca cele relatate să potă să fiă desmințite. Pressa ne răspunde astăzi prin cinci colane, ba încă prin șepte, déca vomă socoti ș’uă epistolă suptscrisâ de d. C. R. Rădulescu, pe care n’amă citită-o. In aceste cinci colóne Pressa nu face nimică altă, asolută nimică,ide câtă a se sili să susție că amă voi să protestămă contra libertății întruniriloră. Suntă tare amăgiți, sau forte le place a se lăsa amăgi, onorabilii nostril confrați de la Pressa. Amă fostă, suntemă și vomă fi pentru deplina libertate a cuvântului. Amă crezută și credemă că licența nu se învinge bine decâtă prin libertate. Amă cerută și ceremă ca fiecare partită se-și esprime ideiele și credințele iei, în modă clară și în deplină libertate, căci astăfelă se face bine lumina și prin ea se găsesce binele și se tăciuneză foculă celăreă. Avurămă fericirea d’a vede că guvernul actuale, îndată după venirea sea, a prescrisă procuroriloră să nu facă nici ună procesă de presă. Avurămă plăcerea d’a citi mai demăji în l iambile Siecle, admirarea ce arată că în România, în timpu de resbelu, domnesce asoluta libertate, ba încă licența cea mai desfrânată „căci s’aă'svăjută“, adaugă le Sitele, „unele foi scriindă, să se spânzure pe p’adia teatrului, d. Ion Brătianu, președintele consiliului, și d. C. A. Rosetti, președintele Camerei, și nimene nu s’a turburată“. Libertatea dorit fiindă asolută, pentru ce acele cinci sau șapte colane întărite și prin epistola d-lui C. R. Rădulescu ? Noi amă jisă să se desmintă calomnia că s’ară face mă manifestă către străini. Amă cerută ânsă și cere să manifeste către Români, programe ș’ori ce va fi , care să fiă citite de toți și prin urmare !și de Capulă Statului , care trebuie, după noi, s’audă pe toți, să vedă pe toți, ca să cunoscă astfel, totu-de una adevărală în totă frumusețea lui. Acésta fiindă credința nostră, nu mai avemă nimică altă denisă decâtă că vomă citi cu luare aminte și cu considerare ori ce programe și manifestări voră publica partidele din țără. Francia. — Situațiunea în Francia, zice Independința belgică, tinde a se ’ntuneca mai multă. Cabinetul de la 16 Mai, urmândă lupta cea începută, dilemma nu mai este acum între supunerea sau retragerea puterii esecutive, ci între retragerea seasca uă lovitură de Stată analogă cu ceia ce făcu Carol al IX-lea. Amenințările și provocările foilor ce primescă inspirațiuni guvernamentale daă temeiă unoră prevederi ce pen’acum nimeni nu voise să le considere ca seriose. Opiniunea nu se tulbură, fiindă că scie că, deca aceste prevederi s’ară realisa, Constituțiunea și riese din acestă legile ară e și nicioîncercare, deră cu câte sacrificie! Este timpă ca Camerile să se adune și ca Senatulă, putere ponderatare prin escelență și a cărui majoritate este responsabilă de ceia ce s’a putută face, să înșciințeze pe Francia decá are și ele să resiste voințeloră națiune!. Partita republicană se pregăteșce pentru alegerile de la 4 Octobre. Publicămă mai la vale manifestulă comitetului stângeloră din Senată în acestă privință. Germania.— In cercurile politice cari aă legătură cu stânga și centrală Reichsrattului, se zice că negociările relative la tratatul de comerciă care era să se închiăie între Germania și Austria n’aă reușită și că d. de Hasselbach, sosită ieri la Viena, s’a ’ntorsă îndată la Berlin. Koelnische Zeitung primeșce următorele amănunte asupra crisei ministeriale din Germania : „Cancelarul imperiului germană a dobândită mă concediă în luna lui Aprile, și nu se sole încă decât și va relua postură și cu ce condițiuni. Acesta negreșită voiesce să fică National-Zeitung cândă declară că, la cancelaria, încă dureză elija. Se spune, pe de altă parte, că principele de Bismark și-a întrebuințată petrecerea la Yarzin pentru a pregăti oă programă guvernamentală completă. Dacă împăratul va primi acesta programă va trebui să ne așteptămă la multe schimbări de persone, deorece principele a lăsată deja să se ’nțelegă că miniștrii actuali nu ’nțelegă planurile sale de reformă. Donsulă doresce mai cu semn să suprime contribuțiunile matricularii (partea ce cade fiecărui stată confederată în chieltuielele imperiului) ș’a constitui imperiului ună bugetă independinte, lucru pentru care ară fi de trebuință a s’adauge considerabile impositelă indirecte. Dar ministrulu de financie ală Prusiei fi va elă favorabile acestei idei ? Schimbările de persone de cari se vorbesce se voră întâmpla mai cu semă în cancelariă și ’n ministerulă de camerei ü.“ Austro-Ungaria.—Ministrulu de financie a presintată Camerei deputaților din Viena bugetară pentru 1878. Cheltuelele s’aă mărită cu 7,200,000 fiorini, pentru amortismentul datorieioră. Veniturile asemenea s’aă mărită cu 24,860,000 fiorini. Abstracțiune făcândă de amortismentul datorieioră, cheltuelele s’aă micșorată cu 9,500,000 fiorini și veniturile s’aă mărită cu 8 milióne. Deficitulă pentru 1878 nu este de câtă 20,200,000 fiorini, pe cândă în 1877 era de 37,800,000 fiorini. Bugetul din 1878 este deci mai ușurată cu 17,600,000 fiorini. Acestă ameliorare este resultatulu economielor seriase, făcute de comisiunea instituită în acestă scopă și care va urma să funcționeze. Prin reforma impositelor, care e acum la ordinea zilei în Cameră, ministrul de financie speră că echilibrul va fi restabilită în 1880. Elveția. — Amă anunciată alaltă ieri că poporală elvețiană a respinsă legea privitore la drepturile politice ce i se propusese. Acesta lege trateza despre diferența ce esiste între temeiul dreptului de votă și privarea de acestă dreptă. După ea, se împărția poporațiunea în trei părți. Constituțiunea Ilie (art. 47): „Vă lege federală A va determina diferența între domiciliu și reședință, și va fisa în acelașă timpă regatele la cari suntă supuși Elvețienii reședinți in ceia ce privesce drepturile lor politice.“ Adunarea federală a mai elaborată și altă dată ună proiectă de lege relativă la drepturile politice fără se vorbescá de domiciliu, nici de reședință, și majoritatea alegătoriloră s’a pronunțată pentru respingerea lui. Legea cea nouă, care a fostă supusă săptămâna trecută poporului elvețiană, nu vorbia de exercițial drepturilor civile. Acesta a fost destulă pentru alegători ca să se pronunțe în contra proiectului elaborată de consiliule federale, nu în conformitate cu Constituțiunea. SITUAȚIUNEA LA PLEVNA. Corespondința politică publică dă importante scrisore a corespondintelui său de pe câmpul de resbelü. Estragemă următorele din acea corespondință: „Drumulă între Ordania și Plevna a fostă cu desăvârșire închisă. Energiculă generare Gurko a fost numită în locală generarelui Kriloff ca comandante ală corpului al patrulea, care opereză în dosulă Plevnei. Generarele Gurko a și ’ncepută la momenta acțiunea, punăndă capătă aprovisionării lui Osman-pașa. La 7 Octobre, a plecată ântâia divisiune de gardă c’uă brigadă din a treia divisiune spre Lovoia și la 16 Octobre au sosită la Teliș, unde au întâlnită uă parte din cavaleria generarului Gurko și s-aă unită cu colonele ruso-române cari opereză spre mésanapte și mézanapte și răsărită de la Plevna. „Afară de acestea, starea armatei lui Osman-pașa pare a fi forte rea. Mortalitatea e cu multă mai mare decâtă în armata ruso-română și, pe când rândurile armatelor aliate se potă necontenită completa, Osman-pișa e pusă în neputință d’a mai primi noul întăriri. „Pe flă ce si deserteza din tabăra turcésca ^câte 10—30 indivizi din causa fumei. Mulți dintre desertori nu sunt ă soldați, ci locuitori din Plevna și de prin prejură, cari au fostă armați de Osman-pașa și ’nrolați In tabăra sea. Aceste simptome probeză dificila posițiune în care s’află armata înconjurată. D’aceia eroicele incordări ale lui Osman-pașa nu voră avè nici uă reușită, decă uă altă armată turcéscă de la Somsén din Balkani nu’i va veni grabnică în ajutoră pentru a’lă scăpa