Romanulu, octombrie 1877 (Anul 21)
1877-10-27
962 ROMANULU, 28 OCTOBRE, 1877 care a fost„ cădută, (fscendă ce a susținută pe Bonapartisti fiindă-că Napoleone III a fostu bine-făcătorulu Românilor), și fiindă-că interesele României cerü ca Francia „să fiă prosperă și puternică“. Scurta voma răspunde, căci limpede este cestiunea. Națiunile nu prosperă și nu sunt tari de câtă candu ele suntu cu guvernulű ce ș’au alesă. Napoleone III a fostă puternică, fiindă că pentru elă era voința națiunii. Să nu se uite că elă a fostă alesă președinte supt guvernulă Cavaignac cu 5,647,212 contra 1,429,766, ce avu generarul Cavaignac, 377,103, Ledru-Mollin, și 37,527 Raspail. De la 1870 și pen’acum națiunea franceză s’a pronunțată necurmată și cu putere contra Bonapartiștiloră. A susține acum bonapartismul, este a se declara contra voinței națiunii, este a susține sugrumarea. Însuși principele Napoleone a făcută acesta márturire, în ultimele alegeri, prin profesiunea sea de credință către alegătorii săi. Lupta începută la 16 Mai s’a făcută de către guvernă, contra națiunii, în unire cu centrală dreptă. Prin urmare nu fericirea și tăria Franciei s’a urmărită, ci sugrumarea iei în favorea despotismului. Acestăa a fostă scopulă guvernului actuală al Franciei, susținută de Pressa din Bucuresci, și combătută de marea majoritate a presei oneste francesă, italiană, englesă, germană, austro-ungară. Ș’acumă vomă conchide cu țiarală Débats de la 4 Noembre, și cu cuvintele generalului de Wimpffen, din aceiași zi, și toți vor înțelege. Débats țjice: „Guvernul ă a văzută că țara l’a osendită cu indignarea onestității tare mâniată. “ D. Wimpffen disc mareșialului : „Respinge pe consilierii de la 16 Mai, cari aă făcută tată pentru a te compromite. „Refusă d’a urma sfaturile omenilor ostili Republicei; ei te voră face, și ’n curendă, a conduce Francia în cea mai funestă din aventuri, resbeluri civile.“ Francia. — Vorbindă despre scrutinul de la 4 Noembre, chiarură republicană moderată Le XIX eme Siecleijrie: „Dacă consecințele imediate ce trebuie se reesă din acesta scrutin, suntű mai puțină simțitore, va veni dina cândă elă va apăsa cu uă greutate forte însemnată asupra destinelor Franciei. Unăană numai va trece și ne vomă găsi facă cu reînoirea parțiale a Senatului, și de la acestă reînoire depinde siguranța țerei. Intr’adeveră, nu este vorba d’a putea guverna, în 1879, numai cu Senatulă, în ciuda Camerei deputaților, și în contra ei; deră Senatulă, prin acea rea voință, pate în orice ca să se paraliseze inițiativa Camerei, se opresc reformele, se împedice legile cele mai înțelepte, precum a făcută, în 1876, pentru legea relativă la acordarea gradelor. Ună Senată reacționară pute să suscite conflicte, se pute pedice la mersură regulată ală instituțiunilor nóstre. Ună Senată a cărui majoritate va fi republicană ca și majoritatea Camerei, din contra, va aduce acesteia ună concursă bine-voitoră și, departe d’a provoca conflicte, el se va sili a le înlătura.“ Oiatulă republicană moderată, Le temps, din Paris,zice că notărîrea mareșalului nu se pate pricepe într’uă cestiune ai cărei termeni sunt așa de simpli. „Cea d’ântâiă datoriă a președintelui Republicei, dice Le Temps, și aceia a acelora cari ’să consiliedă, este d’a vede lucrurile cum suntă; și lucrurile cum suntă, o repetimă, este uă stare a opiniunii publice, în ceia ce privesce pe toți funcționarii administrațiunii, atât de generale și atâtă deotărîtă, încâtă nimeni nu va pute să se împotrivescă. Trebuie să primescă cineva ori se refuse. Ară fi unu lucru copilărescă d’a ’ncerca combinațiuni ministeriale afară de aceste considerațiuni. Nimeni nu pate să rădice mareșalului dreptul de a se retrage dacă crede că necesitățile situațiunii sunt progrele pentru densulă; anseelă nu pate rămâne la putere decâtă reintrândă în spiritură și în litera Constituțiunii și nu va găsi ună cabinetă parlamentară decâtă în aceste condițiuni.“ Grecia.— țiarulă franceză le Messager d’Athenes declară că fiarele din Pesta au anunciază fără cuventă că note amenințătore ară fi fostă adresate de Portă către cabinetulă elenică. Din contră, foia ateniană zice că: „Porta, esprimândă în acelașă timpă îngrijirile iei în ceia ce privesce înarmările Greciei, n’a încetată d’a manifesta intențiunea sea d’a ’ntreține cele mai bune relațiuni cu acesta țară. Pofta ară fi făcută chiară pe ministrul Greciei la Constantinopole să ’nțelegă că nu va mai trimite în viitoră bași-buzuci în provinciile elenice ale imperiului, și că fără curentă opiniunea publică în Grecia s’a mișcată de trimiterea câtorva emigranți abkași în aceste provincii. Porta se va conforma scrupulosă, în ceia ce privește emigrațiunea, cu angajamentele ce a luată către cabinetulă elenică.“ Acelașă fiară declară, afară de acesta, că Turcia s’a arătată totădeuna de uă mare cordialitate in relațiunile sale oficiale cu Grecia și că a dată explicări satisfacătóre asupra demersurilor. Englizerii pe lângă cabinetul din Atena în scopul ă d’a fi reasigurată despre situațiunea și intențiunile înarmărilor elenice. Mesagerul constată că sunt desbinări în sînul cabinetului grecă; născută de împrejurări fortuite, diferite întâmplări au schimbată situațiunea în ceia ce privesce partidele politice ale țării. Se speră însă că, în ciuda câtorăva nerăbdări, patriotismul capilară de partite va cruța Greciei cruda încercare a unei crise noui, care ară fi uă nenorocire națională. ■ Danemarca.In Danemarca, lupta între coronă și Camera deputaților nu este aprope se înceteze. Ministerială a făcută cunoscută Camerei că, dacă nu se va supune părerei comisiunii alese de ea însășî, în ceia ce privesce bugetul ă, guvernul ă nu va ține votul ăiei în somn și, conformă cu Constituțiunea, va stabili mnă nuuă regimă provisoriă. Afganistan.—Din acestă stată sosescă grave noutăți. Nu numai că Emirulă din Cabulă, Shere An, a reușită să decidă pe capulă bisericei din Swat să predice resbelulă sântă (djehad) la fruntaria indiană, derăâncă și Khanulă din Kerat, vasalulă Emirului, și care până acuma se pronunciase în favorea Angliei, a declarată că va lua armele deca nu i se va restitui orașul Quetah ocupată de trupe britanice. Grămădită de favori și jjonoruri la marea adunare de la Delhi, Khanulă trecea de aliatăotărîtă ală vice-regelui din India, deră în urma influințelor Rusiei. Khanulă a trecută în partea suzeranului său, Emirulă.i Shere-Ali este mai cu totulă dominată de Rusia, care amenință de a-i opune ună puternică rivală, pe Abdurahman, deca nu va declara resbelu Marei Britanii. Se așteptă începerea ostilităților peste câteva săptămâni. Generalul Napier de Magdala se va pune în capulă acestei espedițiuni, déca va lua proporțiunile colosale, cari din nenorocire se prevădățiunii. Europa ’să cunosce puțină. Autoritatea sea s’a mărginită totă-de una la lumea parlamentară și politică. Raporturile sale cele mai oficiale n’au avută locă de câtă cu magistratura. „Președinta d-lui Grévy n’ar fi de sigură că pré mare forță pentru Republică.“ Ziarul conservatoră Le Constitutionnel, care a susținută cabinetul de la 16 Mai, fără case a’și perde inițiativa sea propriă, răspunde la aceste apreciații ale diarului orleaniștilor”. „Ne vomă feri d’a lăuda pré multă pe d. Grévy. El este succesorul d-lui Thiers, scie că nu este egalulă lui. „Și de altmintrelea d. Thiers a avută ore egală ? In cinci deci de ani și mai bine, elă a adunată titluri de gloriă și de onore, cari ’să făceam fără semeni printre contimporanii sei. Nici uă personalitate europena nu póte fi comparată cu ff. Thiers. „Ensé déca d. Grévy este inferioră lui Thiers, arendă acesta comună cu omenii cei mai eminenți și mai însemnați din epoca nostră, d. Grévy, în situațiunea ce is’a creată de împrejurări, are, prin orecare părți, imense avantagie asupra lui Thiers. „D. Grévy are ună felă de virginitate politică; el nu s’a compromisă în nici uă manifestare sau întreprindere suspectă. „Nici uă sete de putere, născută din interesă sau de orgoliă, nu’să stimuleză la uă nerăbdare nesănătosă. N’are să se resbune în contra cuiva, elă nu mediteză umilirea în locul nimenui. „Ei bine, déci eramă noi în loculă mareșalului de Mac-Mahon, amă ruga imediată pe mă așa omă se vie se vorbescă cu noi despre binele publică și amă fi asigurațî că dintr’uă gură atâta de autorizată și atâtă de curată nu va putea spesă un vorbă care nu va avea de obiecții interesulă generală și restabilirea păcei civile.“ Jules Gragy judecată de conservatori. Ziarul orleanistă le Soleil se preocupă de moștenirea președintei și, după ce trece în revistă candidații desemnați de opiniunea publică, se exprimă astfel în privința lui Grévy: „D. Grévy ar fi animată de cele mai lăudabile intențiuni în ceia ce privesce armata, magistratura și administrațiunea; deră n’ară putea sé aibă aceiași autoritate asupra generalilor, nici asupra oficialilor și soldațiloru. Elă n’are practica administra ? ---------—---—---- SOIRI D’ALE BILEI Din Intra. Consiliul județenă de Râmnicu-Sărată a votată suma de 15.000 lei, pentru cumpărare de arme.* D. locotenentă în al 16-lea regimentă de dorobanți D. Rădescu, ne-a trimisă de mai multe difemă epistolă adresată camaradilor săi de arme, în care le arătă îngrijirile părintesc!, cari se daă rănițiloră atâtu pe câmpul de resbelă câtă și în spitalele din Turnu-Măgurele. D-sea vorbesce mai în specială de primirea cea avută la Ospiciulu Independinței, unde atâtă d-nii doctori câtă și domnele aflate acolo, caută și îngrijescă cu celă mai mare interesă pe răniți, mângâindu-i și scriindu-le, de obicei, după dejuna, scrisori pe la părinți și familiele loră. Cândă apoi răniții suntă vindecați, spune d. locotenentă Rădescu, li se dă primenele și haine calde și ceva bani de chiăltuiala. D-sea citeză apoi numele domnelor și doctoriloru cari facă servicii în Ospiciulu Independenței și în fine mulțămesce tuturoră.* Caporalulă Velea Gheorghiță, din ală 2-lea batalionă de vânători, împreună cu alți optă soldați din diferite regimente, adreseză cele mai câldurose mulțămiri domneloră Maria T. Văcărescu, Ecaterina G. Gr. Cantacuzino, Smaranda Moruzi, Adelaida V. Cantili, Zoe Scorțănu, Cr. Marenigh și Zoe I. Romanescu, precum și d-soră doctori Cantili și Trandafirescu, cari ’ină căutată și îngrijită în spitalul din palatura administrativă. Caporalulă și soldații mulțămescă asemenea d-lui prefectă pentru interesulă cea arătată de sortea loră, cum și tuturoră cetățenilor din Ploiesci pentru ofrandele date acestui spitală. * D. R. Popovici ne-a trimisă suma de 60 lei într’ună gropă, pe care o destină pentru cumpărarea de arme. Amă înaintată acestă sumă primăriei comunei Bucuresci.* Institutul catolică Santa Maria ne rogă a face cunoscută că concertulă în folosulă rănițiloră, dată de elevele institutului St. Maria la 4 Noembre, st. n., a produsă suma de 1.000 lei n., care s’a depusă în manele d-lui D. Ghica, președintele Societății „Crucea Roșie“. D-na Paulina Robescu a plătită biletul de intrare cu 100 lei n., d-na Eftimia Ghermani a depusă pentru 4 bilete aceiași sumă. D-ni. G. Brătianu, C. Dimitrescu, C. Bărcănescu, N. Bănulescu, Toma Iliescu, Francesco și Cabretină oferită bine-voitorulă d-loră concursă. D. Gobi n’a voită a primi plata pentru tipărirea programelor de concertă. Din afară, Politische Corespondents, vorbind despre întorcerea d-lui Crispi în Italia, dice: „Revenindă din călătoriă s’a dusă mai ântâiă la Torino, unde era regele, ș’unde a fost locuită la Paiață. Sosindă la Roma a fost primită la gară de către președintele consiliului, d. Depretis, și de mai mulți miniștrii.“* Le Temps din Paris publică urmatorea telegramă din istoră privată. Cettigne 30 Octobre.— Astăzi, la umedă, principele Nichita a părăsită Cettigne pentru a se duce la Danilovgrad și a se uni cu armata de la medáili. Aici s’aștepta reî nceperea imediată a ostilităților în Albania. * Golos publică telegrama următore : Kurukdara, 30 Octobre. — La Kagisman, s’a instalată administrațiunea rusesc. Negocierile ’ncepute cu garnisona Karsuluî sunt rupte. Orașul e blocată și bombardarea a ’ncepută.* Escadra francesă din la Manche a pornită spre apusă, supt comanda amirarelui fluares. Ea e compusă din vasele cuirasate Suffren, Colbert, Friedland, Guyenne și din ainsulă Hirondelle, ș’a luat provisiuni pentru două luni.XPreședintelui Republicei Statelor Unite i s’a făcută uă primire căldurosă la Richmond, în Virginia. S’aă pronunciată mai multe discursuri, cari aprobaă politica președintelui. * Comisiunea internaționale, însărcinată a pregăti un tratată de comerci, între Francia și Spania, și a reî ncepută, la Paris, ședințele, cari fuseseră ’ntrerupte pene ce delegații spanioli să primită instrucțiunile necesare de la guvernul ă soră. Delegații spanioli stăruiseră mai înainte pentru ca Francia să acorde Spaniei tratamentul națiunii celei mai favorizate; acum vor propune delegaților francesî reciprocitatea aceluiașă tratamentă, pe care Spania îl va acorda Franciei. Ei suntă asemenea autoritația propune oă reducere reciprocă asupra vinuriloră. ■XDaily News anuncă din Viena că negociările în vederea încheierii unui tratată de comerciă între Austria și Germania treuie sc se re’neapă în curendă. Pen’atunci se va încheia ună arangjamentă provisoriă. * Corespondinței politice i se comunică din St. Petersburg că rădicarea recruților, care se va face în Rusia, în luna Decembre, va cuprinde 220.000 omeni, adecă 40 la sută mai multă decâtă cifra ordinară. * Noutatea despre demisiunea probabile a cabinetului italiană, menționată de câteva cifre din Paris, e cu totulă falsă și se desminte din bună isvoră. •XMinistrul de financie ală Prusiei a presintată Camerii deputațilorăună proiectă de lege pentru autorizarea unui împrumută de 126,747,000 mărci pentru lucrări d’ale statului. Câte și șase pași făcuți prisoniarî după bătălia de la Aladja, anume Șefket, Mustafa, Ahmed,Hassan, Omer și Resid, au fostă trimiși la Petersburg. •Se anunță că ministerul olandeză ară fi în sfîrșită compusă după cum urmără: D. Vanheeckeren Van Kell, esterne. D. Smidt, justiția. D. Kappeyne, interne. D. Michen, marină. D. Kleichman, financie. D. Derva, resbelă. D. Vandensbosch, colonii. Se elice că se va institui mă nuoă departamentă ală industriei și ală lucrărilor publice. D. Tack-Vanpoortfliet va fi însărcinată de acestă portofoliu. Mr Mareșalul Wrangel a murită. * Datoria publică în Statele Unite a fost micșorată de 4,222,000 dolari. * D. Angelo Toffoli, care fu ministru al Republicei din Veneția, supt Daniel Manin, a murită. * Camera deputaților din Francia, alesa la 14 și la 28 Octobre, numără 36 doctori în medicină. Camera disolvată numera 39 doctori. * Imperatură Germaniei a as stată la servițiul funebru ce s’a celebrată în capela ortodoxă de la ambasa rusă la Berlin, cu ocasiunea morții principelui Sergiu de Leuchtenberg.* Gazetta Crucei anundă că cununia principesei Elisabeta, a doua fiică a principelui Frederic Carol de Prusia, cu marele duce ereditară de Oldenburg, va avea locă în luna Februarie viitoră. Sărbătorile cununiei vară coincidă astfelă cu sărbătorile ce se pregătescă pentru a 25 aniversară a suitei pe tronă a principelui domnitor de Oldenburg, tatală logodnicei. Cununia principesei Carlota, fica cea mai mare a principelui imperială de Germania, cu principele ereditară de Saxonia- Meningen, va ave locă puțină mai în urmă. Diavul. Europa diplomatică spune ca pe cândă împeratură Germaniei se arătă partizanulă politicei urmată de mareșalul de Mac-Mahon, principele ereditară și d. de Bismark ară vedea, din contra, cu plăcere triumfulupartitei republicane. In Anglia se facă mari pregătiri pentru cununia ducelui de Norfolk, șeful, nu numai ală catolicilor englesi, dera și ală nobleței englese, căci șeful numelui și armelor. Howardiloră este primulă duce, primulă marchiză și primulă comite din totă Anglia. Ducele de Norfolk se în căsătoriă pe lady Flora Hastings. Trusoul logodnicei are uă valore de mai multe milione. Ducele de Norfolk este nepotul lordului Lyons, ambasadorele Angliei la Paris. In 1830, Grecia nu numera de câtă 71 scóle comunale de băieți și primia 6,721 elevi. In 1847, aceste scóle erau în minieră de 989 și primiau 63,156 elevi. In 1853, nu erau de câtă 52 scóle de fete cu 4,753 elevi; în 1875, erau 138 scóle de fete cu 11,405. Trebuie să mai adăugă cu 7000 elevi cari frecventeza scalele private. Prin urmare, Grecia numără 17 elevi primari la fiecare sută de locuitori..l. închisorile din Italia, la 1 iulie 1877, număraă 34,724 prisoniari. ■X" Ni se anuncă din Francia mortea d-lui Mie, avocată și deputată din Gironda. De ună di a murită de fume în Londra represintantele unei din cele mai mari familii francese, cornițele Sally Tollendal. E ce în ce împrejurare a murită . Vinerea trecută, cornițele a fostă găsită mortă într’uă pivniță unde se păstra cărbuni, în Dean Street. El era de 65 ani. D. Ales. Chevalier, membru al Societății de binefacere din Londra, a declarată că cunoscea pe repausatură, care de câtăva timpă primia zilnică ca ajutor de mâncare de la acesta Societate. Cornițele nu cerea nici uădată și părea a fi pre bine crescută ca să cerească. Cornițele Sally Tollendal avea dreptul ă la uă moștenire de 3 milione, de la uă rudă a seaderă nu cuteza a se întorce în Francia. D. Ales. Chevalier a declarată că nu s crede că cornițele era să nu refugiată politică. Cornițele Sally Tollendal părea totădeuna a fi bolnavă, era forte slabă și palidă. Din cândă în cândă se ducea în visită latină englesă bogată, și apoi nu se mai vedea câteva zile; pe urmă eră se întorcea și era totă așa de săracă ca mai nainte. Cornițele era ună oină cumpătată, cu manierele unui gentleman. Că femeia, care a fostă în servițiul lui, a declarată că dimineța, chiară în ajunuldilei cândă a murită, după ce cornițele s’a sculată, ea i-a disă : „Domnule, sunteți forte palidă astăzi“. Și elă a răspunsă: „O serie ducă la ună doctoră.“—A doua di femeia găsi pe stăpenulă scă mortă în patură scă în fundulă pimniței ce ’i servea de odată. Doctorele Saville, chiamată îndată, a declarată că mórtea a fostă causată prin năbala de inimă și mai multă prin privațiunile ce cornițele ’și impusese. Arestărea profesorului rusă Ilowaiski. Eruditală profesore rusă, d. Ilowaiski, întreprinejendă aă călătoriei arheologică în Galiția, a fostă arestată de către autoritățile austriace din Lemberg, supt curentă că ară fi ună emisară rusescă și ară ațîța pe Ruthen în contra statului. In urma cercetărilor, dovedindu* *