Romanulu, octombrie 1877 (Anul 21)

1877-10-27

962 ROMANULU, 28 OCTOBRE, 1877 care a fost„ căd­ută, (fscendă ce a susținută pe Bonapartisti fiindă-că Napoleone III a fostu bine-făcăto­­rulu Românilor), și fiindă-că inte­resele României cerü ca Francia „să fiă prosperă și puternică“. Scurta voma răspunde, căci lim­pede este cestiunea. Națiunile nu prosperă și nu sunt­ tari de câtă candu ele suntu cu gu­vern­ulű ce ș’au alesă. Napoleone III a fostă puternică, fiindă că pentru elă era voința na­țiunii. Să nu se uite că elă a fostă alesă președinte supt guvernulă Cavaignac cu 5,647,212 contra 1,429,766, ce avu generarul­ Cavaignac, 377,103, Ledru-Mollin, și 37,527 Raspail. De la 1870 și pen’acum națiunea franceză s’a pronunțată necurmată și cu putere contra Bonapartiști­­loră. A susține acum bonapartismul, este a se declara contra voinței na­țiunii, este a susține sugrumarea. Însuși principele Napoleone a fă­cută acesta márt­urire, în ultimele alegeri, prin profesiunea sea de cre­dință către alegătorii săi. Lupta începută la 16 M­ai­ s’a făcută de către guvernă, contra na­țiunii, în unire cu centrală dreptă. Prin urmare nu fericirea și tăria Franciei s’a urmărită, ci sugrumarea iei în favorea despotismului. Acestă­a a fostă scopulă guvernu­lui actuală al­ Franciei, susținută de Pressa din Bucuresci, și combă­tută de marea majoritate a presei oneste francesă, italiană, englesă, germană, austro-ungară. Ș’acumă vomă conchide cu ț­iarală Débats de la 4 Noembre, și cu cuvin­tele generalului de Wimpffen, din aceia­și­­ zi, și toți vor­ înțelege. Débats țjice: „Guvernul ă a văzută că țara l’a osendită cu indignarea onestității tare mâniată. “ D. Wimpffen disc mareșialului : „Respinge pe consilierii de la 16 Mai­, cari aă făcută tată pentru a te compromite. „Refusă d’a urma sfaturile ome­­nilor­ ostili Republicei; ei te voră face, și ’n curendă, a conduce Fran­cia în cea mai funestă din aventuri, resbeluri civile.“ Francia. — Vorbindă despre scru­­tinu­l­ de la 4 Noembre, chiarură re­publicană moderată Le XIX em­e Si­ecle­­ijrie: „Dacă consecințele imediate ce trebuie se reesă din acesta scrutin, suntű mai pu­țină simțitore, va veni dina cândă elă va apăsa cu uă greutate forte însemnată a­­supra destinelor­ Franciei. Ună­ană nu­mai va trece și ne vomă găsi fac­ă cu reînoirea parțiale a Senatului, și de la a­­cestă reînoire depinde siguranța țerei. In­­tr’adeveră, nu este vorba d’a putea gu­verna, în 1879, numai cu Senatulă, în ciu­da Camerei deputaților, și în contra ei; deră Senatulă, prin a­cea rea voință, pate în ori­ce ca să se paraliseze inițiativa Ca­merei, se opresc­ reformele, se îm­pe­­dice legile cele mai înțelepte, precum a făcută, în 1876, pentru legea relativă la acordarea gradelor­. Ună Senată reacțio­nară pute să suscite conflicte, se pute pe­­dice la mersură regulată ală instituțiuni­­lor­ nóstre. Ună Senată a cărui majori­tate va fi republicană ca și majoritatea Camerei, din contra, va aduce acesteia ună concursă bine-voitoră și, departe d’a pro­voca conflicte, el­ se va sili a le înlă­tura.“ O­iatulă republicană moderată, Le temps, din Paris,­­zice că n­otărîrea mareșalului nu se pate pricepe în­­tr’uă cestiune ai cărei termeni sunt­ așa de simpli. „Cea d’ântâiă datoriă a președintelui Re­­publicei, dice Le Temps, și aceia a a­­celora cari ’să consiliedă, este d’a vede lu­crurile cum suntă; și lucrurile cum suntă, o repetimă, este uă stare a opiniunii pu­blice, în ceia ce privesce pe toți funcționa­rii administrațiunii, atât­ de generale și a­tâtă de­otărîtă, în­câtă nimeni nu va pute să se împotrivescă. Trebuie să primescă cine­va ori se refuse. Ară fi unu lucru co­­pilărescă d’a ’ncerca combinațiuni ministe­riale afară de aceste considerațiuni. Ni­meni nu pate să rădice mareșalului drep­­tul­ de a se retrage dacă crede că necesi­tățile situațiunii sunt­ pro­grele pentru densulă; anse­elă nu pate rămâne la pu­tere de­câtă reintrândă în spiritură și în litera Constituțiunii și nu va găsi ună ca­­binetă parlamentară de­câtă în aceste con­­dițiuni.“ Grecia.— ț­iarulă franceză le Mes­sager d’Ath­enes declară că fiarele din Pesta au anunciază fără cuventă că note amenințătore ară fi fostă adre­sate de Portă către cabinetulă ele­­nică. Din contră, foia ateniană­­ zice că: „Porta, esprimândă în acelașă timpă îngrijirile iei în ceia ce pri­vesce înarmările Greciei, n’a încetată d’a manifesta intențiunea sea d’a ’ntreține cele mai bune relațiuni cu acesta țară. Pofta ară fi făcută ch­iară pe ministrul­ Greciei la Constanti­­nopole să ’nțelegă că nu va mai tri­­mite în viitoră bași-buzuci în pro­vinciile elenice ale imperiului, și că fără curentă opiniunea publică în Grecia s’a mișcată de trimiterea câ­­tor­­va emigranți abkași în aceste provincii. Porta se va conforma scru­­pulosă, în ceia ce privește emigra­­țiunea, cu anga­jamentele ce a luată către cabinetulă elenică.“ Acelașă­­ fiară declară, afară­ de a­­cesta, că Turcia s’a arătată totă­­de­una de uă mare cordialitate in relați­unile sale oficiale cu Grecia și că a dată explicări satisfacătóre asu­pra demersurilor. Englizerii pe lângă cabinetul­ din Atena în scopul ă d’a fi reasigurată despre situațiunea și intențiunile înarmărilor­ elenice. Mesagerul­ constată că sunt­ des­­binări în sînul­ cabinetului grecă; născută de împrejurări fortuite, di­ferite întâmplări au schimbată si­tuațiunea în ceia ce privesce parti­dele politice ale țării. Se speră însă că, în ciuda câtoră­va nerăbdări, pa­­triotismul­ capilară de partite va cruța Greciei cruda încercare a unei crise noui, care ară fi uă nenorocire națională. ■ Danemarca.­In Danemarca, lupta între coronă și Camera­ deputaților­ nu este aprope se înceteze. Ministe­rială a făcută cunoscută Camerei că, dacă nu se va supune părerei comi­­siunii alese de ea însășî, în ceia­ ce privesce bugetul ă, guvernul ă nu va ține votul ă­iei în somn și, conformă cu Constituțiunea, va stabili mnă nuuă regimă provisoriă. Afganistan.—Din acestă stată so­­sescă grave noutăți. Nu numai că Emirulă din Cabulă, Shere An­, a reu­șită să decidă pe capulă bisericei din Swat să predice resbelulă sântă (djehad) la fruntaria indiană, deră­âncă și Khanulă din Kerat, vasalulă Emirului, și care până acuma se pro­­nunciase în favorea Angliei, a de­clarată că va lua armele deca nu i se va restitui orașul­ Quetah ocu­pată de trupe britanice. Grămădită de favori și jjonoruri la marea adu­nare de la Delhi, Khanulă trecea de aliată­otărîtă ală vice-regelui din In­dia, deră în urma influințelor­ Ru­siei. Khanulă a trecută în partea su­zeranului său, Emirulă.i Shere-Ali este mai cu totulă do­minată de Rusia, care amenință de a-i opune ună puternică rivală, pe Abdurahman, deca nu va declara res­­belu Marei Britanii. Se așteptă înce­perea ostilităților­ peste câte­va săp­tămâni. Generalul­ Napier de Mag­­dala se va pune în capulă acestei espedițiuni, déca va lua proporțiunile colosale, cari din nenorocire se pre­­vădă­­țiunii. Europa ’să cunosce puțină. Autori­tatea sea s’a mărginită totă-de­ una la lu­mea parlamentară și politică. Raporturile sale cele mai oficiale n’au avută locă de câtă cu magistratura. „Președinta d-lui Grévy n’ar­ fi de si­­gură că pré mare forță pentru Republică.“ Ziarul­ conservatoră Le Constitutionnel, care a susținută cabinetul­ de la 16 Mai­, fără case a’și perde inițiativa sea propriă, răspunde la aceste apreciați­­i ale diaru­­lui orleaniștilor”. „Ne vomă feri d’a lăuda pré multă pe d. Grévy. El­ este succesorul­ d-lui Thiers, scie că nu este egalulă lui. „Și de altmintrelea d. Thiers a avută ore egală ? In cinci­ deci de ani și mai bine, elă a adunată titluri de gloriă și de onore, cari ’să făceam fără semeni printre con­timporanii sei. Nici uă personalitate euro­­pena nu póte fi comparată cu ff. Thiers. „Ensé déca d. Grévy este inferioră lui Thiers, arendă acesta comună cu omenii cei mai eminenți și mai însemnați din e­­poca nostră, d. Grévy, în situațiunea ce i­­s’a creată de împrejurări, are, prin ore­­care părți, imense avantagie asupra lui Thiers. „D. Grévy are ună felă de virginitate politică; el­ nu s’a compromisă în nici uă manifestare sau întreprindere suspectă. „Nici uă sete de putere, născută din in­teresă sau de orgoliă, nu’să stimuleză la uă nerăbdare nesănătosă. N’are să se res­­bune în contra cui­va, elă nu mediteză umilirea în locul­ nimenui. „Ei bine, déci eramă noi în loculă ma­reșalului de Mac-Mahon, amă ruga imedi­ată pe m­ă așa omă se vie se vorbescă cu noi despre binele publică și amă fi asi­­gurațî că dintr’uă gură atâta de autorizată și atâtă de curată nu va putea sp­esă un vorbă care nu va avea de obiecții intere­­sulă generală și restabilirea păcei civile.“ Jules Gragy judecată de con­servatori. Ziarul­ orleanistă le Soleil se preocupă de moștenirea președintei și, după ce trece în revistă candidații desemnați de opiniu­nea publică, se exprimă ast­­fel­ în privința lui Grévy: „D. Grévy ar­ fi animată de cele mai lăudabile intențiuni în ceia ce privesce ar­mata, magistratura și administrațiunea; deră n’ară putea sé aibă aceiași autoritate asu­pra generalilor­, nici asupra oficialilor­ și soldațiloru. Elă n’are practica administra­ ? ---------—---—----­ SOIRI D’ALE BILEI Din Intra. Consiliul­ județenă de Râmnicu-Sărată a votată suma de 15.000 lei, pentru cum­părare de arme.* D. locotenentă în al­ 16-lea regimentă de dorobanți D. Rădescu, ne-a trimisă de mai multe dife­mă epistolă adresată cama­rad­ilor­ săi de arme, în care le arătă în­grijirile părintesc!, cari se daă rănițiloră atâtu pe câmpul­ de resbelă câtă și în spitalele din Turnu-Măgurele. D-sea vorbesce mai în specială de pri­mirea ce­a avută la Ospiciulu Independin­­ței, unde atâtă d-nii doctori câtă și dom­­nele aflate acolo, caută și îngrijescă cu celă mai mare interesă pe răniți, mângâ­­indu-i și scriindu-le, de obicei, după de­juna, scrisori pe la părinți și familiele loră. Cândă apoi răniții suntă vindecați, spune d. locotenentă Rădescu, li se dă primenele și haine calde și ce­va bani de chiăltu­­iala. D-sea citeză apoi numele domnelor­ și doctoriloru cari facă servi­ci­i în Ospiciulu Independenței și în fine mulțămesce tu­­turoră.* Caporalulă Velea Gheorghiță, din ală 2-lea batalionă de vânători, împreună cu alți optă soldați din diferite regimente, a­­dreseză cele mai câldurose mulțămiri dom­neloră Maria T. Văcărescu, Ecaterina G. Gr. Cantacuzino, Smaranda Moruzi, Ade­laida V. Cantili, Zoe Scorțănu, Cr. Mare­­nigh și Zoe I. Romanescu, precum și d-soră doctori Cantili și Trandafirescu, cari ’i­nă căutată și îngrijită în spitalul­ din pala­­tura administrativă. Caporalulă și soldații mulțămescă ase­menea d-lui prefectă pentru interesulă ce­a arătată de sortea loră, cum și tuturoră cetățenilor­ din Ploiesci pentru ofrandele date acestui spitală. * D. R. Popovici ne-a trimisă suma de 60 lei într’ună gropă, pe care o destină pentru cumpărarea de arme. Amă înain­tată acestă sumă primăriei comunei Bucu­resci.* Institutul­ catolică Santa Maria ne rogă a face cunoscută că concertulă în folosulă rănițiloră, dată de elevele institutului St. Maria la 4 Noembre, st. n., a produsă su­ma de 1.000 lei n., care s’a depusă în ma­nele d-lui D. Ghica, președintele Societă­ții „Crucea Roșie“. D-na Paulina Robescu a plătită biletul­ de intrare cu 100 lei n., d-na Eftim­ia Ghermani a depusă pentru 4 bilete aceiași sumă. D-ni. G. Brătianu, C. Dimitrescu, C. Băr­­cănescu, N. Bănulescu, Tom­a Iliescu, Fran­cesco și Cabreti­nă oferită bine-voitorulă d-loră concursă. D. Gobi n’a voită a pri­mi plata pentru tipărirea programelor de concertă. Din afară, Politische Corespondents, vorbind despre în­­torcerea d-lui Crispi în Italia, dice: „Revenindă din călător­iă s’a dusă mai ântâiă la Torino, unde era regele, ș’unde a fost­ locuită la Paiață. Sosindă la Roma a fost­ primită la gară de către președin­tele consiliului, d. Depretis, și de mai mulți miniștrii.“* Le Temps din Paris publică urmatorea telegramă din istoră privată. Cettigne 30 Octobre.— Astăzi, la umedă, principele Nichita a părăsită Cettigne pen­tru a se duce la Danilovgrad și a se uni cu armata de la medá­ili. Aici s’aștepta reî nceperea imediată a ostilităților­ în Albania. * Golos publică telegrama următore : Kurukdara, 30 Octobre. — La Kagis­­man, s’a instalată administrațiunea rusesc. Negocierile ’ncepute cu garnisona Kar­­suluî sunt­ rupte. Orașul­ e blocată și bombardarea a ’n­­cepută.* Escadra francesă din la Manche a pornită spre apusă, supt comanda amirarelui flua­­res. Ea e compusă din vasele cuirasate Suffren, Colbert, Friedland, Guyenne și din ainsulă Hirondelle, ș’a luat­ provisiuni pen­tru două luni.­­X­Președintelui Republicei Statelor­­ Unite i s’a făcută uă primire căldurosă la Rich­mond, în Virginia. S’aă pronunciată mai multe discursuri, cari aprobaă politica pre­ședintelui. * Comisiunea internaționale, însărcinată a pregăti un­ tratată de comerci, între Fran­cia și Spania, și­ a reî ncepută, la Paris, șe­dințele, cari fuseseră ’ntrerupte pene ce de­legații spanioli să primită instrucțiunile ne­cesare de la guvernul ă soră. Delegații spanioli stăruiseră mai înainte pentru ca Francia să acorde Spaniei trata­­mentul­ națiunii celei mai favorizate; a­­cum vor­ propune delegaților­ francesî re­ciprocitatea aceluiașă tratamentă, pe care Spania îl­ va acorda Franciei. Ei suntă a­­semenea autoritați­a propune oă reducere reciprocă asupra vinuriloră. ■X­Daily­ News anunc­ă din Viena că nego­­ciările în vederea încheierii unui tratată de comerciă între Austria și Germania tre­­uie sc se re’neapă în curendă. Pen’atunci se va încheia ună arangjam­entă provisoriă. * Corespondinței politice i se comunică din St. Petersburg că rădicarea recruților, care se va face în Rusia, în luna Decembre, va cuprinde 220.000 omeni, adecă 40 la sută mai multă de­câtă cifra ordinară. * Noutatea despre demisiunea probabile a cabinetului italiană, menționată de câte­va ci­fre din Paris, e cu totulă falsă și se des­­minte din bună isvoră. •X­Ministrul­ de financie ală Prusiei a pre­­sintată Camerii deputațiloră­ună proiectă de lege pentru autorizarea unui împrumută de 126,747,000 mărci pentru lucrări d’ale statului. Câte­ și șase pași făcuți prisoniarî după bătălia de la Aladja, anume Șefket, Mus­tafa, Ahmed,­­Hassan, Omer și Resid, au fostă trimiși la Petersburg. •­­Se anunță că ministerul­ oland­eză ară fi în sfîrșită compusă după cum urmără: D. Vanheeckeren Van Kell, esterne. D. Smidt, justiția. D. Kappeyne, interne. D. Michen, marină. D. Kleichman, financie. D. Derva, resbelă. D. Vandensbosch, colonii. Se elice că se va institui m­ă nuoă de­­partamentă ală industriei și ală lucrărilor­ publice. D. Tack-Vanpoortfliet va fi însăr­cinată de acestă portofoliu. Mr Mareșalul­ Wrangel a murită. * Datoria publică în Statele­ Unite a fost­ micșorată de 4,222,000 dolari. * D. Angelo Toffoli, care fu ministru al­ Republicei din Veneția, supt Daniel Manin, a murită. * Camera deputaților­ din Francia, alesa la 14 și la 28 Octobre, numără 36 doc­tori în medicină. Camera disolvată numera 39 doctori. * Imperatură Germaniei a as stată la ser­­vițiul­ funebru ce s’a celebrată în capela ortodoxă de la ambasa rusă la Berlin, cu ocasiunea morții principelui Sergiu de Leuch­tenberg.* Gazetta Crucei anund­ă că cununia prin­cipesei Elisabeta, a doua fiică a principe­lui Frederic­ Carol de Prusia, cu marele duce ereditară de Oldenburg, va avea locă în luna Februarie viitoră. Sărbătorile cununiei vară­ coincidă ast­­­felă cu sărbătorile ce se pregătescă pen­tru a 25 aniversară a suitei pe tronă a principelui domnitor­ de Oldenburg, tatală logodnicei. Cununia principesei Carlota, fica cea mai mare a principelui imperială de Ger­mania, cu principele ereditară de Saxonia- Meningen, va ave locă puțină mai în urmă. Diavul. Europa diplomatică spune ca pe cândă împeratură Germaniei se arătă par­­tizanulă politicei urmată de mareșalul­ de Mac-Mahon, principele ereditară și d. de Bismark ară vedea, din contra, cu plăcere triumfulu­partitei republicane. In Anglia se facă mari pregătiri pentru cununia ducelui de Norfolk, șeful,­ nu nu­mai ală catolicilor­ englesi, dera și ală nobleței englese, căci șeful­ numelui și ar­­melor. Howardiloră este primulă duce, primulă marchiză și primulă comite din totă Anglia. Ducele de Norfolk se în căsătoriă pe lady Flora Hastings. Trusoul­ logodnicei are uă val­ore de mai multe milione. Ducele de Norfolk este nepotul­ lordu­lui Lyons, ambasadorele Angliei la Paris. In 1830, Grecia nu numera de câtă 71 scóle comunale de băieți și primia 6,721 elevi. In 1847, aceste scóle erau în minieră de 989 și primiau 63,156 elevi. In 1853, nu erau de câtă 52 scóle de fete cu 4,753 elevi; în 1875, erau 138 scóle de fete cu 11,405. Trebuie să mai adăugă cu 7000 elevi cari frecventeza scalele private. Prin urmare, Grecia numără 17 elevi primari la fie­care sută de locuitori.­­.l. închisorile din Italia, la 1 iulie 1877, număraă 34,724 prisoniari. ■X" Ni­ se anunc­ă din Francia mortea d-lui Mie, avocată și deputată din Gironda.­­ De ună­ di a murită de fume în Londra represintantele unei din cele mai mari fa­milii francese, cornițele Sally Tollendal. E ce în ce împrejurare a murită . Vinerea trecută, cornițele a fostă găsită mortă într’uă pivniță unde se păstra căr­buni, în Dean­ Street. El­ era de 65 ani. D. Ales. Chevalier, membru al­ Societății de bine­facere din Londra, a declarată că cunoscea pe repausatură, care de câtă­va timpă primia zilnică ca ajutor­ de mân­care de la acesta Societate. Cornițele nu cerea nici uă­dată și părea a fi pre bine crescută ca să cerească. Cornițele Sally Tollendal avea dreptul ă la uă moștenire de 3 milione, de la uă rudă a sea­­deră nu cuteza a se întorce în Francia. D. Ales. Chevalier a declarată că nu s cre­de că cornițele era s­ă nu refu­giată politică. Cornițele Sally Tollendal părea totă­de­­una a fi bolnavă, era forte slabă și palidă. Din cândă în cândă se ducea în visită la­tină englesă bogată, și apoi nu se mai ve­dea câte­va zile; pe urmă eră se întorcea și era totă așa de săracă ca mai nainte. Cornițele era ună oină cumpătată, cu manierele unui gentleman. Că femeia, care a fostă în servițiul­ lui, a declarată că di­­mineța, chiară în ajunul­­dilei cândă a mu­rită, după ce cornițele s’a sculată, ea i-a disă : „Domnule, sunteți forte palidă astăzi“. Și elă a răspunsă: „O se­rie ducă la ună doctoră.“—A doua di femeia găsi pe stă­­penulă scă mortă în patură scă în fundulă pimniței ce ’i servea de odată. Doctorele Saville, chiamată îndată, a de­clarată că mórtea a fostă causată prin nă­bala de inimă și mai multă prin privațiu­nile ce cornițele ’și impusese. Are­stă­rea profesorului rusă Ilowaiski. Erudit­ală profesore rusă, d. Ilo­waiski, întreprinejendă aă călătoriei arh­eologică în Galiția, a fostă ares­tată de către autoritățile austriace din Lemberg, supt curentă că ară fi ună emisară rusescă și ară ațîța pe Ruthen­ în contra statului. In urma cercetărilor­, dovedindu­* *

Next