Romanulu, noiembrie 1877 (Anul 21)
1877-11-22
ANULU DOUE țECI-ȘI-UNU Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 TOIESGE și vei putea. ANUNGIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. Peto „ „ „ paginea IV, 8 lei — «414 rturt'fift IN ROMANIA, la administrațuunea trimiliil LA PARIS, la Havas, Laftite et Cites, Place de la Bourse, LA LONDON, la Engine Micoud, No. 8-A Fleet Street, London £. 0. LA VIENA, la d-uii Haasenstein și Vogler, Wallfisehgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU. MARȚI, MERCUR! 22, 23 NOEMBRE, 1811, luminezate si vei fi. ABONAMENTE. In capitală, unu and 48 lei; șăse lunî 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. In districte: unii anii 54 lei; șese lunî 27 leî; trei lunî 14 leî; uă lună 5 leî. Pentru tote țările Europei trimestrulii 15 lei.A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. La PARIS, la d-niî Oftrias-Hallegrain, 5 rue de l’Ancienne comedie și Havas, Laffite et Cine, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovicî, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARÜLÜ. In ședința de a stadî a Adunării deputațiloră s’a proclamată vacantă colegială III de Bucuresti, din causa că d. Stătescu alesă senatore, a optată pentru Senată. Se dechlară vacantă colegială I de Covurlui, din causă că deputatul d. Nicu Catargiu a primită funcțiunea de comisarii ale guvernului pe lângă armatele ruse. După cererea d-lui Hulban și a altoru deputați ș’a admisă se se suspende pentru a studi desbaterea proiectului de adresă, pentru ca comisiunea, împreună cu acei d-niî deputați, se facă orecare modificări nu în fondă ci în forma proiectului de adresă. In acestu timpü se procede la alegerea comisiunii de indigenată. 22 BRUMARIT. 4UNDREA. Se lustra si aminte cumlft este stticat timpui. Nu combatemn individ, ci principii. Nu este acum nici chiar si luptă de partite, ci de calea cea mai bună pentru Întărirea și mărirea Patriei. — Austro-Ungaria va intra, cu oscirile iei imperiale și regale, în România. — Oscirile imperiale și regale vor i trata cu ură, cu hainie și cu resbinare, țara Românilor ft. — Marea și puternica nostrut vecină este silită, de noi onșine, nu numai să intre în România, dorisc și de vie, din putere garantă, putere sdrobitóre. (sine a dabit acestă fórte gravă și dureresft scire? Cine ne a comunicată acesta ptstrîre a guvernului Austro-Ungariz, și cine afirmă că cu temist și cu dreptate ea este luată? Bărbații politici, inteliginți și ’nofițați, din Centrul 1t dreptft, conduși, cum Jice Pressa la 19 Octobr de către „ilustrulft bărbații de Stată. d. V. Boerescu“. Eco testuale acesta dechiar are, făcută către țară și către Europa în Ifiessa de Duminecă 20 Noembre. „Ore misiunea nostru la gurele Dunării este a ne arunca, cu nesocotință, în teribile aventuri; a confunda interesele nóstre cu interesele străine; a complica situațiunea Orientului; a ne atrage reprobarea multora din puterile garante, ale cărora interese le punem în jocă etc. etc. „Astüfelu au înțeleșii guvernanții noștri acela faimosu bulevardă, despre care amü vorbită atâtă de multa, și pe care Napoleon III și puterile garante voiau se ’Iu constitue în Crivata ? „Ce arü deveni România și teritoriulu său, în casă cândă complicațiunile politice ară împinge pe Austria, aliată cu Engliteza, a se coborî în arena lupte! ? Cum ar fi fi tratată țăra noștri! de armatele acestei puteri, care nu doria mai mulții decâtă a fi și a nimăne pentru noi uă putere garantă. ? Oricari ară fi simțimint cele ce provoca pentru unii aceste declarări ale Pressei, rugămü pe toți să nu le trecă cu vederea. Pressa este organulft partitei care, după căderea d-lui Catargi, s’a numită Centru. Acestui Centru se compune din bărbați politici, dintre cari unii afi fostă adese și multă timpii miniștrii. Ideile și faptele lor și politice, întru cele din întru, aprobate seft desaprobate, simt binecunoscute. Pentru cele din afară, seimn asemene că , dânșii afi crezută că este d’imit mare ‘ interesă pentru România, d‘a face calea ferată Ploiesci-Predelu. Se nu uitămit că el a fi crezută j acesta linie ferată, atâtfi de bună pentru România, din puntului de vedere economicii și politicii, în câtă a fi presintata Camerelor, unui proiectil prin care primiaă ca ea să se facă chiar si cu cheltuiala Austro- Ungariei. Să ținem stâncă minte că tot ft aiești bărbați politici au crezuții că interesele comerciale și politice ale României erau bine îndestulate prin convențiunea comercială încheiată cu Austro-Ungaria, și că spuneaț că aceste acte ne vor fi duce, prin susținerea acestui Imperii, și la Independința Statului românii. Nu acusăm ft, di constatăm ft și combateam opiniunile acestei partite. Nu acusăm ft, căci în politică când fi uă opiniune este sinceră pote fi cât și de mulții combătută, dar ii individulut römâne considerat ii. Constatăm și faptele, și acesta mai cu semă fiindui-că lumina, trebuinciosă totut-de-una, este acum, în acestă mare cestiune, mai neapărată decât fi oricumlit. Combatemă, fiindfi că tare greșită și forte periculose ne pare propaganda Centrului dreptft. Centrului dreptft susține c’a foștit și este contra participării nóstre la resbelft. VAij ju rămft cu toții că ’n Immftelft susținea că trebuie să luăm fi parte la resbelft, decă vomă face-o în unire cu Rusia. Schmft și dovedi răm ft, după Pressa că totfl atunci se și optna că Rusia nu voieșce ca armata română să ia parte la resbelst cu drapelului iei și pentru propriele i ei interese. "Toții atunci Pressa spunea că guvernului Imperatorului Alesandru nu putea trata cu guvernului principelui Carol, fiindfică acesta guvernă era radicală. Totu atunci Pressa mai spunea că Austro-Ungaria ară fi dechiarată că Românii sunt fi, după densa, atât ft de străini și fără drepturi înfrünte în câtfi, intrândul în resbelft pentru apărarea țării lorii, se violeză cererea puterilor și ca resbelulü sĕ fiă și să rămână localisatu. Bună a fostă acestă politică? înțelepte și patriotice au fostu acele consilii și contraziceri ?— Ț.ba le-a judecații și le va judeca. Pressa, mergând fi fără ’ncetare p’aceiași cale, se ’ntelni și se ’ntelnesce necurmată, în opiniunile iei despre interesele Statului românii, c uă mare parte a presei austro-ungare. Organului Centrului din București a mersă adesea mai departe decât fi organele radicalilor ei maghiari. Pressa nóstrft a fostii mai aspră pentru guvernului nostru, negreșitft fiindu-că pe membrii Centrului nostru îi dor c âturma mai mulții de cât și pe amicii noștrii Maghiari, despre mărirea și fericirea Statului românii. Acestă rudenie de opinion o găsim fi și în privința mesagiului Troitului. Identică este critica Pressei d’aci cu aceia a Pressei de dincolo. Și eră șî, cu ceva mai multă moderațiunne esprimă Ungurii părerea loră în contra triumfului Românilor și de cum esprimă p’a lomii cei lii Centrului dreptft în contra politicei urmate de guvernului actualii. Identitatea între Pressa din Bucuresci și Die Presse din Viena începe chiar și de la data zilei. Mesagiuliî tronului s’a citită in diua de 27 Sfoembre, la amical: Pressa d’aci vorbesce de elfi tocmai la 29 Noembre; in aceiași di îlii comenteză și Die Presse. 1) 1 Pressa d’aei dice în dina de 29 Soembre: „Mesagială a făcută se cuprindă să avară decepțiune pe totă lumea.“ Die Presse Zice la 29 Noembre: „Cu acestu mesagiu este redactată cu multă dibăcie, pentru ca se reducă la tăcere grupele conservatoire, adică oposițiunea din Camere. “ Pressa a i]isft: „Guvernul ă a aruncată armata pe neașceptate pe câmpul de onore.“ Die Presse de la 29 Noembre Zice: „Principele Carol vorbesce, în ajunulu căderii Plevnei, despre gloriasele isbamii ale Românilorî, și cu modulă acesta face ca vanitosulă și egoistaiisttă poporă se-șî năbușescă tote obiecțiunile rădicate în contra resbelului.“ Pressa susține că noi n’avemu dreptul d’a lua parte activă la resbelft ; că Imperatorele Rusielorfi ne va ’ntorce spatele la pace, fiindui că nu i-am fî ceruții zapisst, chiezășie, emaneist și jurămăntat; că sângele sătianului română, vărsații pentru întărirea Statului română, este fără valore în ochii Europei ș’ai lui Alesandru II, că puterile garanțiaft cu veniți să fie supărate pe noi, și că Austro-Ungaria — precum văzurăm ft, după cele ce reproduseră mit la î nceputului acestui studiu—are și dreptulci și datoria să intre în România cu putere armată și să se porte aci ca uă armată inamică tăbărîtă pe câmpurii Bărăganului. Die Presse, mai moderată, se marginesce în a zice C^1 ni se sc^e dec^ puterile voru fi aplecate să aprobe afirmarea principelui Carol, dorit că, pentru scopul fi luptelor fi parlamentare, aj unge că Românii și cu principele lor si suntft fermă convinși că România va ’nceta formală d’a mai fi unit Statu vasală alu imperiului otomană. 1) Din tote aceste vedem și cu toții și în modul ă celfi mai limpede și mai categorică : 1. Că bărbații noștriî politici din Centrulăcelu nou se unescă, in ceia ce s’atinge de interesele comerciale și politice ale României, cu bărbații politici din partita radicală din Ungaria. 2. Că radicalii din Ungaria, uniți, în trecută ca și ’n presinte, cu foștii colegi și amici ai d-lui Catargi, simtă și ’nțelegă, după cei de la Pressa d’aci, mai bine decâtă guvernulă nostru , amicii săi politici din Parlamentă, interesele României și le susțină cu mai multă inteligință, iubire și solință politică decâtă noi. ?). Că, după radicalii din Centru d’aci, România ară fi câștigată încrederea, iubirea și stima Imperatorului Rusieloră, decă ostenii români nu frgeau cu armata rusescá la Plevna, și că vitejia Româniloru și sângele soră vărsată pe câmpul de onore, în unire cu armata rusă, n are și nu va ave nici uă valore în ochii și n inima lui Alesandru II, fiindă-că nu i s’a cerută zapisst, cilar zasst, emanetă și jurămăntat, că la Ziua păcii nu va părăsi pe lealii săi aliați și nu va lucra contra României. 4. Că națiunile străine în genere și Austro-Ungaria în parte ar fi fi avută pentru națiunea, română stimă, iubire și ’ncredere că este capabilă [d’a fi din nou în secolul» alfi 19-lea, bulevardubî en.ro a fosta în secolul at alu 16-lea, dacă armata română ar fi fi stata la malului Dunării cu pușca într’uă mână și cu căciula într’alta ș’ar fi fi cerută pomenă de la Imperatorele Rusieloră și ajutoră materială de la Austro-Ungaria. „Mai bine c’unft oină spravăinîal pagubă de câtă c’uă mișelă la câștigă. “ Noia mă fostă și simtemu, în tóte aceste, d’nă opiniune contraria. Noi amu fostă și suntemu de părerea, românescă. Noi amu avută s’avemă cea mai tare și nestrămutată credință că nu vomă fi stimați de câtă cândă prin fapte vomă impune stima și că nu vomă fi uă națiune într'adeveru independinte, liberă, și respectată, de câtă cândă vomă dovedi că ne respectămă noi rușine și că scimă și voimă ca să ne dobândimă și să ne susținem fi independința, libertatea, demnitatea și onórea. Acestea simtă simțiminte de radicali, ne zi'Ai protivnicii noștri d’aci și din Ungaria. Cu fericire și mândrie, de chiarămu că pe acestai teremă suntemă radicali SERVICIUL TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS Telegramele A. S. I. Marele-Duce, comandantai-capi. Bogot, 1,/1 Decembre.—După luarea posițiuniî Bravița, Turciaă evacuată Novatcin, Scrivena și Orkhanie și spre strîmptorea din posițiunea s’aă retrasă situată la mahalaua cea mică de la Vratcesi. De la Etropol, Turcii s’aă îndouită spre strîmptorea Șandor pe Arabo Koriak. Totă spațiulu dintre rîurile Isker și Ogost e evacuată de Turci. Detașamentele nóstre au ocupată, la Bielobrod și Lipen, pe rîul Ogost. Corpuri volante sunt trimise spre Berkovatz și Belgradjik. Bogot, lp i Decembre. — La 16AS, 17/29 și 111/30 Noembre, n’am fostă, din partea corpului detașată de Cesarevici, de câtă împușcături neînsemnate. Se semnaleză mersulă trupeloră turcescă de la Solcusk spre Rusciuk. Totă în ciilele acestea a fost o bombardare la Giurgiu. Ua bombă turcescá a distrusă uă tavernă și uă platefonnă. Unul din corpurile nostre a stricată bărcile turcescî și a risipită pe lucrătorii de la fortificațiunile Rusciukului. Noi n’avemă nici uă perdere. Bogot, 2 Decembre (20 Noembre).—Turcii aă părăsită fără luptă u posițiune forte întărită de lângă Vracița și Liontikov. Ei s’aă retrasă spre Sofia pe două drumuri, pe șoseua Orkhanie și pe dramilă dreptă de la Liontikov, la 17 (29) Noembre. Colóna generalului Ellis a ocupată posițiunile părăsite și la 18 (30) Noembre a urmărită pe Turci pene la Arab-Konak, de cealaltă parte a strînilor eî. Bogot, 19 Noembre (1 Dec ). Acum uă I lună, ună mică detașamentu turcescii trecuse de la Silistra pe formulă stângă ală Dunării, ocupase una din vechiele nóstre baterii și construise în locul uă forte puternica redută Noi nu putuseră ocupa acea bateria, nici a opri pe Turci să s’așeze acolo, pentru că ea era situată într’uă localitate forte josă și supt foculă forte apropiată și forte puternică ală Silistrei; pentru acesta s’a otârîtă a ne mărgini d’a supraveghia pe Turci și d’a’i opri séese din acelă Tocă de pe Dunării. La 17 (29), au făcuțu uă primă încercare pentru a eși din redută, dejii au avută uă deplină nereușită. După ce au deschisă de dimineță ună tocă puternică atâtă din fortăreță, câtă și dintr’ună moriitoră și din vasele loră cu vapori, nă trecută din Silistra în numără aprope 500 infanteriști și, la 2, ore nă pornită ataculă asupra unei păduri din apropiere de sătulă Manuk, situată la trei verste de la Călărași. După uă luptă de trei ore, cele două companii numerală 8 și 5 din regimentul Omsk au respinsă atacul infanteriei și, în acelașă timpu, husarii Bumsky au respinsă uă întreită atacă alăherchesilor. Turci și Cherchesi se retraseră în reduta sorii, lăsândă mulți morți pe câmpul de luptă. Noi amu avută 2 morți și 12 răniți.Agenția gen. rusă. Paris. 1 Decembre. — Relațiunile diplomatice între Rusia și Tunis sunt rupte din causă că acestă din urmă a trimisă Turciei țină continginte de oștire. Germania este însărcinată cu protecțiunea naționalilor ruși. Constantinopole, 1 Decembre. — Un telegramă din Sofia esice că reduta de la Yeldy, atacată de Turci este situată în vecinătate cu Valiieschi. Ahmed-Eyub-pașa comandă la Șipka. Constantinpole, 1 Decembre. — Djemilpașa este numită guvernatore la Adrianopole în locul lui Ahmet-Eyub-pașa. Vetik ară deveni președinte al Camerei. Ilajdar-Effendi este trimisă ca guvernatore la Angora. Muktar-pașa telegrafieză din Erzerum că Rușii își stabilescă cartieril or de iernă în satele d’mprejură, că n’a fostă nici uă luptă și că ninge. Viena. 2 Decembre.—Uă telegramă din Ragusa publicată de Freudenblatt esice că guvernatorele Tesaliei a primită ordine d’a aduna 8000 omeni, trupe neregulate la Salonic și d’a le trimite la erarele Serbiei. Constantinopole, 2 Decembre. — S’a trimisă deja mai multe drapele ș’uă mare cantitate de munițiuni ca să se împartă între colonele rădicate în masă în guvernămentală de Kossova. Viena. 2 Decembre. —. După scirile din Constantinopole primite de Fremdenblatt retragerea lui Mahmud Damat nu este decâtă uă prefacere. Mahmud Damat totă eserciteza aceașî influință. Viena. 2 Decembre.—Se telegrafieză din Constantinopole către Tagblatt că ună vasă de resbelă turcescă cu trei corăbii de transportără sosită la Tunis ca să îmbarce corpulă auxiliară și 6 tunuri. Fremdenblatt zice că numerusă refugiaților bulgari la Constantinopole cresce pe fiăcare dică guvernulă este îngrijată de acesta, că voiesce se ’i transporte în Asia, și că refugiații refusă. Paris, 2 Decembre. — Intr’uă întrunire 1,500 comercianți și industriali aă iscălită uă petițiune prin care ceră marșaluluî de Mac-Mahon să defereze dorințele națiunii și să urmeze calea constituționale. In întrunirea stângei, cei 120 membrii presinți au decisă, în unanimitate, să se refuse absolută votarea bugetului, pe câtă timpă guvernal nu va reintra în calea parlamentară. Vă scrisórea d-lui Krantz 1) desminte scomptulă că esposițiunea va fi amânată. Constantinopole, 2 Decembre.—Mehemet- Ali telegrafiaza din Sofia că, de patru cile, 1 respinge atacurile, Rușiloră îndreptate în contra corpului său de armată și că ei s’aă retrasă. Bogot, 21 Noembre (3 Decembre).— La 8 (20) Noembre detașamentul generalului Arnoldi a ocupată Cerkosky-Krivina pe rîul Țibru și Rustovitza pe șoseua Lom- Palanka și Berkovatz, în legătură permanente intrândă astfelă cu detașamentul română care ocupă Lom-Palanka și cu detașamentul nostru care ocupă Wratza. (Agenția rusă). Londra. 3 Decembre. — Uă telegramă din Berlin publicată de Standard Iice că Austria și Germania s’aă învoită să nu intervină la închiriarea păcii. După oă telegramă a lui Daily News datată din Alesandria, în urma unei vizite a lui Talaat-pașa, medivulă ar fi promisă să trimită încă 6000 de omeni la Constantinopole. Constantinopole, 3 Decembre. — Un telegramă din Solia spune că doui soldați Turci au sosită de la Plevna și că provisiunile și munițiunile încă nu lipsescă. Constantinopole. 3 Decembre.—Capii comunităților religiose, după ce a consultată adunarea notabililor, aă informată Porta că creștinii nu vor consimți a face parte din garda civică de câtă cu condițiunea de a nu fi chiămațî în afară din localitățile unde locuiesce. Postură comandantă ală Karaului a sosită la Erzerum, Viena, 3 Decembre.—Diarele publică oă telegramă din Constantinopole în care se spune că Sultanulă a primită pe ună pașă, fratele marelui șerifă de la Meka. Acestă pașe ară fi adusă Sultanului să serisere de la marele șerifă care propune de a se trimite ș’ală șaptelea cârpă din Arabia de 3udă la câmpul de resbelă și de a ’nlocui acestă cârpă cu garda naționale. Marele jerife a promi să să vină la Constantinopole pentru ca se a dste la ceremonia desfășurării stegului profetului. Constantinopole, 3 Decembre. —Se asceptă însemnate evenimente militare. Exercițiele gardei civice creștine voră începe peste puțină. Aceste garde nu vor putea avea gradă mai mare de câtă acele de sergentă. 1) Data ziarului Pressa d’aci este 30, p 29 data simulu iei Beeutesei. 1). Rngäulißa se citi mai la v dt> acestă articola arfi (Ziarului Dietresse, supt titlulu «Mesakrulu Tronului» aeriü supt titlulu «Apreciari po 1tice», precum și cele-lalte reproduceri ce pubicăm 1. IV D. Kra.nr.7, este directoara generale ală Es.1O.dumii de la 1878. N. red. Rom. Senatulă n’a ținută ieri în numără, nefiindu -------------------------I*? L