Romanulu, februarie 1878 (Anul 22)

1878-02-01

ANULU DOVE­PECI ȘI DOÜR­TOIESCE ȘI TEI PUTEA ANUNCIUEL. Linia de 30 litere petit, paginea IV,— 40 bani Deto * » » paginea III, 2 lei — A se adresa: LA ROMANIA, la administrațiunea diarului IN PARIS, la Havas, Laffita et C­une, 8, Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E„ C. LA VIENA, la d-niî Haasenstein și Vogler, Walfisch gasse 10. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLABÜLU Redacțiunea și Administrațiimea, strada Domnei, 14 MERCURT, 1 FEBRUARIU, 1878. Hsi PîIPPOI­ î ,1 CĂLINDARU. DUbUÎ CbU, 12 FAURARU. Tóte fiarele străine și tóte tele­gramele arăta că, în furia celoru mai mari resbele, n'a fostă în spirite că mai mare încurcătură de câtă este acum, de cândă s’a curmată lupta între Rusia și Turcia, și că rare ori a fostă temere mai multă de res­­belă de câtă de cândă s’a anunciat­ că s’aă încheiată la Adrianopole pre­­liminariile păcii. Telegramele de a­ fi ne arată în modă și mai categorică încurcătura în care se svîrcolesce diplomația. Astă­felu­l0$urămă pe miniștrii en­­glesi anunciândă, în modă oficială, c’aă ordonată flotei să intre în Dar­­danele, și ziua a treia venindu se dechiare c’aă dată ordine să nu mai intre. Și de ce? Fiindă­ că Rusia le-a făcută cunoscută că, déci alții intră pe apă în Constantinopole,s­ ea va in­tra pe uscată. Sultanulă la rendule séü a refu­­sată d’a da firmanulă de liberă tre­cere a flotei engleze, dérü­a invi­tată pe marele duce Nicolae de a veni la Constantinopole pentru a petrece câte­va zile. Ceia ce măresce și mai multă în­curcătura și temerea este tăcerea ce se menține în privința preliminarii­­lor­ păcii. Toți sctă că Rusia regocieza cu Turcia, dură atâtă și nimică mai multă, m­­atul­ Débats de la 8 Fe­­bruarie, arătând o trista stare în care se află Europa. Lscendă în acestă privință cele ce diserămă și noi în aceste din urmă dove oji­e, aretă că Rusia n’a decisă încă nici­­ ziua nici foculă în care se va deschide areo­­pagulă, s’adaugă că, déci pân’atunci instrumentulă păcii va fi supt scrisă de Turcia și de Rusia, conferințele nu vor­ mai pute fi de­câtă ună biuroă de înregistrare și nu va mai remânea altă­ceva de făcută Euro­pei de­câtă d’a se înclina cu res­pectă. Și pe cândă Europa totă se află în acestă stare de șiovăire, pe cândă nu numai Grecia dér însăși Englitera pornesce este ș’apoi o chiamă ’napoi, unii din domnii senatori de la noi ceră ca guvernulu română sĕ le spue ce se petrece între Rusia și Turcia și totă-d’uă­ dată să le dea temeinice asigurări că elă (guvernulă) va face ca puterile tóte, într’ună singură gândă și cu deplină iubire, se ne de nouă, Româniloră, iotă ce ne este și ne va mai fi pe pofta animei! Marea majoritate a națiunii s’as­­cepta ore la asemeni cereri, din par­tea unora din d-nii senatori ? Și s’as­­cepta ea c’asemeni interpelări, ase­meni hărțuiri, asemeni cereri, ase­meni pofte se se manifeste patru­­­ile după întrunirea tutoro a partide­­lor­ pe férâmura națională, din care decurse unanima votare a moțiunii de la 26 Ianuarie, și retragerea a­­ncusării făcută foștilor­ miniștri? Nu, nimene nu s’accepta ca înfră­țirea să nu ție celă puțină până la deplina închiriare a păcii. Și cu tóte aceste, ea nu ținu nici uă Și în Timpuri, ea se rupse în Presia peste 24 de ore, și peste 4S câți­va se­natori începură să luptă în scapă d’a sfîșia ce voră pute și câtă voră pute pentru ca sfișiați să nepresin­t­imă ’naintea Rusiei, ’naintea Aus­triei, ’naintea tutoră puteriloră. țilarulă Débats din 8 Februarie, vorbindă despre uneltirile reacțiunii din Francia. zlce între altele : „Decă n’amü sei se citimă ară fi d’ajunsă s’ascultămă cele ce se­rică pentru a ne da séma despre starea spiriteloră în rândurile dreptei.“ Ne pare rea că Monitorulu a cre­zută că este mai bine să nu lucreze ieri și astă-felă, din causa neapărării lui, publiculă să nu potă cunosce chiar de astăzi, în întregulă țară, desbaterile din ședința de ieri a Se­natului și instructivele acusări și măr­­turiri făcute de d. Manolache Cos­­tache, cu sete, cu veninu, cum a spusă chiară domnia sea în­altă Și. Publicămă case mai la vale uămică dare de semă a celoră Șise în Se­­nată, și pentru momentă va fi d’a­­junsă pentru cei cari voră voi să se uite și se cugete. Noi nu voi maă lupta. Suntemă gata a face ori­ce sacrificii pentru ca se stămă cu toții uniți celă puțină pené la închisiarea păcii. N’amă pusă și nu punemă la ’ndoială sinceritatea d-lui Manolache Kostaki. Nu putemă cuse sé nu aperama principiele nó­­stre cândă ele voră fi atacate, și nu putemă să nu denund­ămă publicu­lui ori­ ce uneltiri vátématore nați­unii amu vedé ca se făcu in straina­­tate séa în întru prin unele partide. Nu vorbimă aci de d. Manolache Kostaki, căci domnia-sea, repetimă, spune totu-de­ una ceia ce cugetă. Suntemă datori cnse se spunemă Românilor, că suntă unii ómeni, cari, văzândă că unirea tutoră Români­loră ofere mari speranțe ca Gestiu­nea Basarabiei cu bine să se sfîr­­șască, ară voi se resterne guvernulă, ca se potă zice apoi că partida li­berală perduse totală și pretinsa partidă conservatoire a salvată to­tală. Suntemă datori asemenea se mai spune că publicului că suntă la noi bărbați cari dorescă schimbarea Con­­stituțiunii ca pre liberală, și prin urmare vátomatóre, după dânșii, in­­tereseloră țârei nóstre. Respectândă negreșită ori­ce opi­­niune sinceră, Sh­emă Româniloră să se ferescá d’a cădea în curse, sé fugă de manifestări scomotóse, pe cari inamicii le ară putea îndemna. Numai lucrândă cu înțelepciune și cu tactă, numai stândă toți uniți și lucrândă neîncetată în aceiașă u­­nică scapă, România va putea să scape cu bine din situațiunea în care se află Europa în genere și Orien­­tală în specială, și va merge apoi nainte cu pași și duri și răpezi pe calea cea mare ce-i este deschisă. Sultanulă­a invitată pe marele duce Ni­­colae să vină pentru câte­va zile la Con­stantinopole. Camera a cerută să se ie mă­suri în contra Circasianilori, cari se ’ntorcă la Constantinopole. D. Layard n’are scris despre flota en­­glesă, care n’a trecută încă Dardanelele. Patriarh­ală grecescii­ s’a plânsă Parla­mentului despre măcelurile comise de Cir­­casiani în satele din vecinătatea Constanti­­nopolei. Londra, 11 Februarie. — Uă telegramă de la Berlin adresată ziarului Daily­ News anuncță că principele Gorciakoff a notifi­cată puterilorătică, de­ore­ce Englitera ’și trimisese flota în Bosforă cu scopulă vă­dită de a protege pe chreștini, Rusia își propunea se ocupe Constantinopole’pe us­cată în același scopă. Se telegrafieza din Viena ziarului Ti­mes : Telegramele din Constantinopole, primite la 9 ianuarie, desmințit că Porta ar­ fi autorizată trecerea escadrei engleze în Dar­­danele, ceia ce face a se presupune că Englitera cere ună noă firmană. O­ telegramă din Viena adresată ziaru­­lui Standard anuncță că trei vase de res­­belă austriace și mai multe nave italiana aă plecată la Bosfor. Marinari ruși se ’n­­dreptezá, pe uscată, către testele mărei Marmara, pentru a se urca pe câte­va nave de resbelă turcesc­ cari trebuie să li se predă. Morning Advertiser publică o­ telegramă din Viena care duce că conferința va ri­dica cestiuni d’uă atâtă d­e mare însemnă­­rie, iu­cata succesulă e aprope imposibile. Oă telegramă din Viena adresată ziaru­lui Daily Telegraph declară că principele Gorciakoff stăruiesce ca deusula se preșe­­deze conferința. Morning­ Post desminte scomptură că d. Hartington ară fi părăsită direcțiunea par­tidei liberale. Daily Telegraph, într’uă edițiune speciale, publică oă telegramă datată din Constan­tinopole, 10 Februarie, săra, care anunțță că Porta refusă se dea uni­firmană care se autorise l­ota engleză a merge în Bos­for pentru că Rușii ară ocupa probabilă orașul, deca s’ar­ acorda acea autorisațiune. Arsenalul­ de la Chatham a primită de la amiralitate ordinulă urmate de a im­pune lucrătoriloră ună adausă de muncă pentru a se pută rever și lastimentele în construcțiune. In Camera comuneloră, d. Northcote zice că mersul­ liptei asupra Constantinopolei a fostă întârziată, dără că nu pote face cu­noscută motivele acestei înardbări. El­ a­­dauge că comunicările între guverne con­tinue și că intențiunile cabnetului nu s’aă schimbată. (Villi aplause). In Camera lordilor­, lordilă Derby dice că intrarea flotei engleze îi Dardanele a dată naștere la dificultăți. Crede tinse că în curânda aceste greutăți voră fi înlătu­rate. Adauge apoi că cele­lalte trei puteri au cerută asemenea ună firmană pentru ca flota loră se potă intra în apele turcescă. Atena. 11 Februarie. — In Camara re­­presintanțiloră, guvernulă Tindă interpe­lată asupra motivelor, rec­unerii armatei expune motivele. D. Comanduros zice că presința Cerchesiloru și lași-buz­uciloru transportați în provinciele grecești ale Tur­ciei necesita intervenirea arnatei greceșci pentru a preveni măcelurile și jafurile pe cari le-aru fi adusă uă insurecțiune. Puterile aă făcută observăți. Dăca Gre­cia ară lucra singură, în urna armistițiu­lui, ară perde sprijinută puterilor­. Dăca Grecia din contră ară suspenda acțiunea militară, puterile îi prmiteă a o susține. Guvernulu, în aceste nndițiunî, a trebuită a se supune și a rechiona armata. D. Co­­manduros termină cerndă încrederea Ca­­merii. D. Tricupis Șiie ce trebuie a deferi la dorințele puteriloră pentru ca Grecia se merite înalta loră pnfecțiune. D. Zaimis și Lombrdos sprijine cu căl­dură politica guvernlui. Camera trece la edinea Șilei. Fremdenblatt de la 9 Februarie, re­producând­­ după Corespondința poli­tică restulu moțiunii votată de cor­purile legiuitore române în Gestiu­nea Basarabiei, face următor­ele a­­precieri : „Acestă protestă are un logică con­­vingetore. Va ave ună­­ mare efectă mai cu semn apelată la convențiunea ruso-română. „In adevérű, abia se va mai fi în­tâmplată cândă­va ca uă putere, care se legă categorică printr’ună tratată d’a apĕla și mănține inte­gritatea teritorială a aliatului său, se ’i cera cedări de teritoriu, după ce acestă aliată ș’a ’ndeplinită în modulă celă mai strălucită îndato­ririle luate asupră și. Impératulu A­­lesandru, la care apeleza deputații români, va­sei se opréscu d’a se zice și despre „cuvéntulu rusti“ ceia ce se zice despre „credința punică“. SERVICIUL TELEGRAFIC AL­ AGENȚIEI HAVAS. Constantinopole, 10 Februarie (sora).— Pofta a făcută cunoscută diverșilor­ am­basadori rădicarea blocării mărei Negre. Vasele fancese au­ so ’și reîncepă serviciulii pentru Constantinopole și Odesa. Savfet-pașa, vechiul­ ministru al­ afa­­cerilor­ străine, și-a dată demisiunea de președinte al­ consiliului de s­tat­. E­­ vorba de a trimite pe Savfet-pașa la Adrianopole cu alți delegați pentru a urma negocierile preliminare privitore la tratatul­ de pace și ap­oi negocierile definitive. LUMINEZA­ TE SI TEI FI. ABONAMENTE. In capitală și districte, unfi­ind 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună, 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa: IN ROMANIA, la adm­inistrațiunea diarului LA PARIS, la d-nii Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas; Laffite et C­ nio, 8 Place de la Bourse. LA VIENA.la de B. G.Popovici, 15 Freischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU privitóre la armistițiu și ostilitățile se voră pute suspenda provisoriă. Am­bii comandanți ai oștirilor­ sunt­ în­dreptă de a completa condițiunile de mai susă prin fixarea puntelor­ strategice și a cetăților, cari voră trebui să fie deșertate, ca garanții ma­teriale că Porta a primită condiți­unile armistițiului și că va începe negocierile în privința păcii.“ Curierul­ guvernului din Peters­burg publică urmatorele în număru­l de la 8 Februarie : „Basele preliminarie ale armisti­țiului fiind­ primite și sunt semnate de către delegații Turciei, suntemă în posițiune d’a publica testul ă loră. Ne aducemă a­minte că stipulațiu­­nile au de scopă d’a limita terenul ă pe care se se putá începe negocie­rile în privința păcii, fiă numai cu învoirea părțiloru beligerante asupra cestiunilor, cari le privescă numai pe ele, fiă cu participarea Europei asupra cestiunilor­ d’ună interesă europen. „Preliminariile condițiunilor­ de pace pe cari le-a comunicată coman­­dantele supremă, marele duce, dele­­gaților. Porții sunt­ urmatorele: „1). Bulgaria se compune din a­­cele părți ai căroră locuitori suntă în majoritate Bulgari și a căroră mar­gini în nici ună casă nu voră fi mai înguste de­câtă cele fișate de con­ferința din Constantinopole. Ea va fi rădicată la rangulu unui princi­­pală autonomă tributară, ci ună gu­vernă națională chreștină și uă mi­­lițiă compusă din pământeni. Tur­cia nu va pute avea în Bulgaria ar­mată, afară de câte­va punte cari vor­ fi stabilite printr’uă înțelegere comună. „ 2) Neatârnarea Muntenegrului tre­buie să fie recunoscută. Muntene­grului i­ se va acorda uă crescere de teritorii ecuivalente cu întinderea aceluia pe care sortea armateloră l’a dată în mânile Muntenegreniloru. Delimitarea definitivă a granițelor­ va fi stabilită în urmă. „ 3­. Independința’României ș’a Ser­biei, c’uă despăgubire teritorială în­­destulatare pentru cea d’ântâiă, era pentru cea din urmă c’uă rectificare de granițe. „4) In Bosnia și Herzegovina se va introduce oă administrațiune auto­nomă îndestulă de garantată și re­forme analoge se vor­ introduce și în cele­l­alte provincii chreștine din Turcia europena. „5) Porta va despăgubi pe Rusia pentru cheltuielele ce­a avută cum și pentru alte perderi ce a fostă ne­voită să și le impuie. Modul­ de des­păgubire se va regula în urmă. Sul­tanul­ se va î nțelege cu imperatura Rusieioră pentru ocrotirea drepturi­­lor­ și intereselor­ Rusiei în Bosfor și în Dardanele. Ca dovadá pentru primirea acestor­ condițiuni esenți­ale, împuterniciții turci se vor duce imediată la Odessa sau la Sevasto­pol spre a negocia acolo cu împu­terniciții Rusiei despre preliminariile păcii: „îndată ce se va notifica coman­­dantelui supremă ale oștirilor­ im­periale primirea acestor­ condițiuni preliminarie, se vor­ discuta pe am­bele câmpuri de luptă convențiunile Francia.—Bonapartiștii au încer­cată din nou, în Cameră, a schimba în scene violente discuțiunile privi­tore la alegerile contestate. D. Paul de Cassagnac a voită sé provoce de­­unăȘi uă nouă furtună, déra n’a reu­șită de câtă a ’mpedica desbaterile pentru câte­va momente. In urma cerere­ d-lui Brisson, ui­­nulă din vice-președinți, Camera a decisă a termina verificarea alegeri­­lor­ contestate, înainte d’a se ocupa cu bugetul­. Acestă votă probaza că deputații totă se mai temă d’uă în­­torcere ofensivă a omenilor­ de la 16 Mai­, cari n’aă perdută ori­ ce speranță d’a recupeta puterea și în­crederea mareșalului. Intr’una din ultimele ședințe, d. Roucher, constituindu-se aperatorulu candidaturelor­ oficiale, a adusă pe d. Gambetta la tribună. Ilustrulă o­­ratoră a prommerată ună discursă care a pr­odusă uă imensă sensațiune în Francia; dânsulă a caracterisată cu severitate purtarea bonapartiști­­lor­. Germania. O Consiliul­ federale germană a aprobată, în săptemâna trecută, proiectele de lege prin cari se creeza ună imposită asupra tim­brului și se măresce impositulă asu­pra tutunului. Venitulă acestoră noui imposite va fi afectată la tre­buințele imperiului. Ună amenda­­mentă presintată de Bavaria și de Baden, cu scopul­ de a micșora im­posibulă asupra tutunului indigenă de la 24 la 18 mărci, a fost­ res­pinsă. Proiectul­ pentru suplinirea can­celarului a întâmpinată obiecțiuni seriose în totă presa germană. Chiar partida liberală, care a susținută totu­de­una pe d. de Bismark, vede cu mare părere de rea că proiectulă nu deschide în fine oă cale mai largă coronarei constituțiunei germane. Proiectul­ nu va trece deja fără greutate în consilii federale. Statele mici ale imperiului, și mai cu semn Bavaria, vedn cu supărare că pro­iectul­ în cesti­une cere întruparea funcțiunilor­ de ministru al­ rega­tului Prusiei cu cele de ministru ale imperiului. Germania primește a fi unificată, nu énse prusificată. Pro­motorii acestei­ reforme afirmă că ea nu este de câtă temporară și nu e făcută de câtă pentru cancelarul­ actuale. Toți ară preferi éase ca re­forma puterii esecutive se ’ncepá prin­ reforma consiliului federale, pre­cum s’a făcută în Elveția. Atragemă atențiunea publică asu­­rpa faptului relatată prin depeșia datată din Roma la 11 Februarie st. noă. D. Farini, deputată alesă la Ra­­vena, este însărcinată de regele Ita­liei a notifica suveranului Români­lor­ suirea pe tronul­ Italiei a re­gelui Umberto. Se scie c’asemenea notificări, prin trimiși speciali și ’n modă oficială, nu se facă în genere de câtă suve­­ranilor­ independinți, care domnescă în țări amice și considerate. Pe d’altă parte, adresele de con­­doleanță trimise camerei și senatu­lui italiană de camera și senatulă României, au produsă uă astă-felă

Next