Romanulu, ianuarie 1879 (Anul 23)

1879-01-01

ANULU DOCE­FTECI ȘI TREI Refracțiunea și Administrațiiunea Lemnei 14 LUNI, MARȚI, MERCURI­­, 2, 3 IANUARIU 1879. VOIE8CE ȘI VEI PUTEA.­­A­N­U­N­C­I­U­R­I. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban peto , , > pagina 111. 2 let — A se adresa: IN ROMANIA, la­­ administrațiunea titanului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bolise. LA LONDON, la Eugsir Micoud,­No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nt Haasentein și Vogler, Walfisch,gasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótí Germania. LUMINÉZA-TE ȘI VEI FI. A B 0 N A~M ENTE. n Capitală și districte, m­ă ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; și sună 4 lei. Pentru tote țările Europei, ri estru 15 lei A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5rue de l’anciene comédie și Havas, Laflite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B' G. Popovicl, 15 Fleisch­markt. i IN ITALIA la d. doctoră Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU Articolele nepublicate se arda . 20 BANI ESEMPLARULU­ I Bucuresci, cCalindarii. Anii, în vii'ța națiunii or­i, nu suntă de­câtă nisce răpesiî momen­te; éase, printr’unii privilegii­ aii­ întâmplării, unii își însemneză în­trunii modă strălucită locuiți ce o­­cupă în istoria, predomină chiar­ vecuri întregi și devină începutulă unei noul ere. Asta­felu fu pentru România a­­nulă 1877. Eli! revelă calitățile militare și cetățenesce ale Românilor­; el îî a­­retă lumei uimite că la Dunărea de josă există încă, în­ deplinătatea vi­­gorei lorii morale și fisice, legiona­rii bătranei Rome. Scepticismul, care cuprinsese cele mai multe anime, neîncrederea în sine, înclinarea spre umilire și spre servilismă, moștenire a unui trecută fatală, dispărută ca prin farmecă și națiunea își rădică cu mândria fruntea în fața lumei, recăștigăndă în tine acea încredere în sine, care este elementulă de căpetenia ală is­­bândei și ală progresului. Anulă 1S77 și inceputul­ lui 1878 fură pentru România proba focului, acea probă prin care au trecută mai tote națiunile ce aă­dreptă la uă vieță independinte, proba care con­sumă poporele nedemne de viață și întăresce pe cele ce posedă con­­dițiunile cerute pentru a viețui. Națiunea română, ca și aurul, care prin proba focului se alege din noroiulă cu care e amestecată, e și stră­lucitore, mândră, admirată, iu­bită și multă mai puternică, căci se convinse­se ea însăși și convinse lumea întregă că acea parte care se considera de unii ca ună felă de noroiă, că acea mulțime­ neînvățată a satelor­, căreia i se tăgăduia pene și simțulă patriotismului, em­obilă, a­­geră, condusă de simțiminte înalte, și gata la tote sacrificiele pentru a păstra colțulețulă de spământă pri­mită moștenire de la strămoși. Deră, precum anul­ 1­877 a în­scrisă la activul­ națiunii valorea militară, vitalitatea, capacitatea de a înainta chiară prin puterea ar­melor , spre împlinirea destinateloră iei, totă astă­feră anulă 187­8 a în­scrisă iarăși la activul ă iei puterea caracterului, credința în dreptă, ca­­ragială de a se împotri chiară celei mai mari puteri, atunci cândă sim­te că dreptatea e cu sine. împotri­virea Românilor, la încălcările Ru­siei, lupta susținută de denșii, cu tratatele în mână, în­­ contra alia­tului necredinciosă din arm­ă, este faptulă celă mai memorabilă ale anului 1­878 și a atrasă națiunii române totă atâta stimă și consi­­derațiune în afară câtă și purtarea iei pe cămpulă de resbelă. Anulă 1877 a revelată sumei vi­talitatea și aptitudinele militare ale Românilor­. Anulă 1878 a revelată caracte­­rul­ națiunii și spiritul ă iei de in­­dependință și de demnitate. In acestă ană, România se pre­­sinta înaintea unei înalte autorități de justiție internațională, înaintea marelui areopagă din Berlin. Ea își apera causa cu adâncă convingere și cu căldura unei mame duiose, deră avu durerea de a vedea că oă parte din ea fu aruncată ca sa­­crificiă pe altarul­ păcei europene. Singura mângâiere ce avemă pen­tru acestă durerosă sacrificiă este nestrămutata nostră credință în drep­tate și acele „preocupări de conști­ință“ ale Europei, la care a făcută alusiune primară plenipotențiară ală Franciei la Congresul­ de la Berlin. „Vecie cu cea mai vină părere de rod, fu­se chiară lordulă Beaconsfield cu acea ocasiune, stipulațiunile art. XIX ală tratatului de la San-Ste­­fano, privitóre la Basarabia.... De­plângă ingerința acesta în tratatul­ de la Paris și protesteză în con­tra iei.“ Ceră și revolta conștiinței și pro­testările amuțiră în fața amenință­rilor­­ de resbelă. Acesta va fi uă neștersă­pată în analele epocei nóstre. Anul­ 1878 areta că diplomația română, la trebuință, are și ea, în sfera­ I de acțiune , curagială și di­băcia ce a aretată oștirea pe câm­­pul­ de resbelă. Va remâne pentru totă-dea­una, ca ună exemplu,­otărîrea cu care Dom­nul!!, guvernul­ și Corpurile legiű­tőre aperara interesele țerei fără a se uita la nu­meral­ă adversariloră, fără a ține sem­ă de puterea lor­. Eștii cu gloria dintr’ună resbelă în care țărănimea juca rolul!! de căpetenia, tată ce are uă parte în conducerea afacerilor­ statului cre­a­­n de a sta datoriă de a-și îndrepta atențiunea și activitatea spre îmbu­nătățirea condițiuniloră­rei mate­riale. Mai ântâiă—ca ună semnă de re­cunoștință din partea țerei întregi— reserviștii care fuseseră în resbelă fură scutiți de impositură pentru căile de comunicare. Se luară apoi măsuri grabnice pentru aplicarea le­gii rurale, în ceia ce privesce pe în­surăței , astă­felă în­câtă astăziî se găsescă împroprietărite mai multe fiecimi de mii de familie, care mai nainte nu aveau dreptă tată avere de câtă munca brațeloră lord. Se discuta asemenea îndelungă cestiunea înființării unei bance ru­rale și acestă discuțiune avu resul­­tatură neînduoiosă de a fi convinsă pe ori­cine despre neapărata trebu­ință a unei asemenea instituțiuni, care nu va lipsi de a deveni uă re­alitate bine-facétóre. Pene atunci înse, anul­ 1878 va înscrie la activulă sed două mesuri de nă înaltă însemnătate morale și economică : votarea de către Came­ră a unei legi, care șterge din co­dicele nóstre clausa penale, adică face să înceteze dureresa și demora­­lisatarea priveliște de a se vede ci­­ne­va jăfuită cu concursul­ legii, de a se vede familii întregi aruncate pe drumuri și lăsate muritare de firme prin sentințe judecătoresce da­te pe temeiul­ dreptății legale, și votarea proiectului pentru restator­­nicirea foștilor­ clăcași în stăpâni­rea pământurilor, date lor­ de că­tre legea rurală, însemnătatea acestor­ proiecte e­­ste destulă de bine cunoscută, ca se nu mai dă trebuință de a stărui a­­supra iei. Speră­ mă că ele voră de­veni în curendă legi positive și că voră da rudele bine-facétare ce s’a­­s­teptă de la densele. Uă altă măsură în aceiași ordine fu proiectulă pentru organisarea ju­stiției comunale și de acóle, proiectă care avu imensa favore de a se ve­de aprobată mai de totă țara, celă puțină în partea lui cea d’ântâiă : justiția comunală. Acestă proiectă, devenindă lege — și sperămă că în curendă i se va da consacrarea Corpuriloră le­ghűtőre —■ va umple ună gold sim­țită, va reda poporațiunii rurale credința atâtă de struncinată în e­­sistența dreptății și­­ va face să în­ceteze revoltătorele abuzuri ce sunt­ nedespărțite de sistema confundării atribuțiunilor­ administrative cu ce­le judecătoresc­, în mâna unor­ func­ționari administrativi, fără vr’uă garanții morale de capacitate, și mai adese­ori chiară fără garanția onestității. Camera votâ ună proiectă de le­ge comunală, care realiseză în parte principiul­ descentralizării înscrisă în Constituțiune, vota asemenea și proiectulă pentru respunderea mi­niștrilor­, cerută iarăși de factură nostru fundamentale. Ambele aceste proiecte se află acum în studiul­ secțiunilor­ Senatului. Anului 1879 îi va aparține ono­­rea de a le vede transformate în legi, și prin urmare de a vede apli­cată Constituțiunea în două din cele mai însemnate ale iei disposițiuni, dintre care una fusese călcată în­­tr’ună modă fățișă și cea­l­altă lă­sată în uitare de către guvernele ru­se conservatore. Se scie ce revoltătore abuzuri s’aă comisă în alegeri supt guver­nul­ trecută. Guvernului și partitei liberale îi revine onore de a fi lucrată pentru stîrpirea acestor­ abuzuri, pentru restabilirea echilibrului constituțio­nal"", îngrădind!! prin seriese garan­ții exercitarea dreptului electorale. Câtă pentru financiele statului, ra­mura cea mai maltratată de guver­nele dise conservatore, deză a că­reia îmbunătățire a fostă și este preo­cuparea de căpetenia a­partitei li­berale, ele nu numai că au fost­­ră­dicate de la marginea ruinei și a fa­limentului, dară încă, acoperindu-se, fără noul împrumuturi și fără noui imposite, marele chieltuieli ale res­­belului, s’a plătită și parte din de­­ficitulă moștenită d­e guvernul­ ac­tuală. Pe lângă acestă faptă, de uă imensă însemnătate,­­ordinea în­ge­­rarea financieloră a fostă astă­felă restabilită, în­câtă națiunea are po­sibilitatea de a vedea limpede situa­­țiunea, prin publicarea de buletine lunare despre mersul­­ încasărilor, în comparare cu încă­­­rile din anulă trecută și cu evaluările bugetare, însemnatele încasări în mai multă peste evaluări, constatate la cele mai mult venituri, și care au produs ună es­­cedentă la care nimeni nu se a­­ccepta, probeză câtă de escelentă este măsura adoptată de Cameră și de guvernă de a evalua veniturile câtă mai josă. Acestă măsură procură la capulă esercițiului plăcuta surprin­dere a unui escedentă, pe când­ sis­tema urmată mai nainte, de a um­fla veniturile, nu aducea la capulă esercițiului de­câtă amara desilu­­siune a unui mare deficită. Aceste înțelepte disposițiuni, adoptate în gerarea financielor­, au fostă în fine completate prin economia în ch­el­tuieli și prin înlăturarea radicala a usului funestă de a se contracta îm­prumuturi pentru acoperirea chiel­­tuielelor­ ordinare, adică de a cresce necontenită impositele și a sărăci țara, nedându-i nimică în schimbul­ marelor­ sacrificii ce i se impuneau. In anul­ 1878, se îndeplini și o­­cuparea Dobrogei întrunit modă care face onore națiunii române și simți­­minteloră de iubire, de încredere, ce­a știută ea se inspire. Nici uă­ dată ocupare n’a forță primită cu mai multa simpatia și intusiasmă; nici uă-dată pene acum nu s’a văfiută faptulă ca uă națiune se inspire atâta încredere unoră po­­porațiuni de nemuri și de credințe diferite de ale iei. S­­ Acestă singură faptă aruncă asu­pra națiunii române oă lumină a­­­tâtă de favorabilă în­câtă ori­ce Română are acum dreptulă de a se mândri de numele ce potă. Ocuparea Dobrogei și a gurelor­ Dunării are din puntură de vedere politică marea însemnătate de a ne face păzitorii acestui fluviu, în nu­mele Europei, și de a ne pune prin Marea Negra în contactă nemijlo­cită cu marele puteri maritime ale Occidentelui. Din aceste două punte de vedere România a dobândită forte multă în importanță, ca ele­­mentă în condițiunile de echilibru ale Europei. Incheiămă aici acestă bilanță, în mai puntele ce de fapte din care se compufC PrTm­ulă 1878. Lăsămă să urmeze mai la vale uă espunere amănunțită a tutorr faptelor­ întâmplate. Din împrejurările prin care amu trecută resultă pentru noi datorii imperiase, pe care trebuie să lucrămă a le îndeplini cu sânțeniă. Armarea și instruirea țerei tre­buie să devie de faptă preocuparea nostră de căpeteniă, pentru ca ce­­tățânulă română, cu cartea într’uă mână și cu arma în cea­l­altă, se urmeze a fi totă-d’a-m­a uă senti­nelă a civilisațiunii în Orientele Eu­ropei și se devie ună modelă pen­tru poparele vecine, mai tinere în ci­vilisațiune de­câtă noi, îndreptarea învățământului pu­blică pe un cale practică, spre a pre­găti ameni de muncă și de produc­­țiune. Crearea unei sisteme economice raționale, bine chibzuită și înteme­iată pe trebuințele producțiunii și progresului nostru, suntă cestiuni pe care ună minutu­ nu trebuie să le perchemă din vedere, déci nu voimă a compromite, póte într’ună modă nereparabile, viitorulă țărei nóstre. Neglijența de pene acum multe rele a­grămădită pe capulă națiu­nii române, să căutămă din tóte puterile a ne desface de densa și a ne desmorți mintea și brațele, de­prinse cu inacțiunea. Acesta programă schițată în câte­va cuvinte în trăsuri generale, e destulă de vastă pentru ca să con­centreze asupră-i totă atențiunea și totă activitatea nostră, și cursul­ anului ce începe și aceloră ce voră urma. Urămă represintațiloră țării presinți și viitori stăruința trebu­­inciosă pentru a o realisa pe de­plină și în curendă. In numeral ă de astăzi, publicămă darea de semn completă a faptelor­ interiore din cursul­ anului 1878. In numărul ă viitoră vom publica­mă asemenea date de semă și despre tote evenimentele esterióre. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS Paris, 11 ianuarie.—Ieri, generalul­­ Mu­­stafa­ Ben-Ismail, prim-ministru ală beiului din Tunis, a venită cu mare pompă la con­sulate, ca se facă, în numele stăpânului său, scuse publice și depline represintantelur Franciei. Paris, 11 ianuarie.— Le National crede că se voră face numerose schimbări și nu­merose revocări, mai cu sămă în personalul­ administrațiunii financielar­. U Union républicaine desaprobă aprope în unanimitate programa cabinetului. Stânga republicană o găsesce neîndestulătore, îasé n’ară voi sé resterne ministerulă. Viena, 11 ianuarie.— Se telegrafieza din Atena cu data de 10 ianuarie către Poli­tische Correspondent: „Delegații Greci pen­tru rectificarea fruntarieloră n’am plecată, încă din cauză că Porta cere ca întrunirea comisiunii să se amâne din nou. In cercu­rile elene acesta cerere se consideră ca uă tendință d'a nu atinge cestiunea înainte de deslegarea celor ă­l­alte greutăți pendinte și ca ună mijlocă pentru a ațîța pe Albanesi și pe Epiroți d’a face intrigi în contra uni­unii. <­­a Londra, 11 ianuarie.—Englesii­nă intrată în Candahar, Paris, 12 ianuarie.— In cercurile nostre politice se consideră ca sigură că noua pro­gramă a cabinetului Dufaure va ave majo­­ritatea g Senatului; e probabil e că o va ave și la Camera deputaților­. Constantinopole, 12 ianuarie.—Khalil-Șe­­rif-pașa, vechiă ambasadoră, a murită. Savfet-pașa va înmâna mareșalului Mac- Mahon, pe lângă marele cordonă al­ ordi­nului Megidie, și oă scrisore autografă, prin care Sultanulă esprime vinele sale simpatii pentru Francia. Berlin, 12 ianuarie.—Puterile sunt­ unite pentru ca dezertarea Rumeliei de către Ruși să se facă la epoca fișată. Atena, 12 ianuarie.— Discnsiunile privi­tore la delimitarea fruntariei între Grecia și Turcia aă întârziată. Londra, 12 ianuarie.—Englesii­nă comu­nicată lui Iakub­ Khan (condițiunile cu care ei ară fi gata a semna pacea. Luxemburg, 13 ianuarie.—Principele En­­rică de Olanda, locotenente represintante ale regelui, mare duce în marele ducată de Luxemburg, a murită. Paris, 13 ianuarie. — Ram­fi-pașa plecă astăzi la Constantinopole. D. G. A. Rosetti va pleca Mercuri la Roma. Generarele Iiorel, ministru de resbelă, și-a dată demisiunea. E probabil e că ge­nerarele Faidh­erbe va fi chiemată să­­ să înlocuiéscă. D. Challemel-Lacour este numită amba­sadoră la Berna, Viena, 13 ianuarie.—Din Constantinopole se anund­ă către Politische Correspondenz cu data de ieri: „ Principele Labanoff voia ca tratatul­ de pace definitivă între Rusia și Turcia să se semneze în ziua de 1 Ia­­nuarie (st. v.). I-a fostă peste putință d’a ajunge la acestă resultată, înțelegerea nefi­­indă pe deplină stabilită. Negociările voră fi reîncepute mâne. Se fa­ce aici că gene­rarele Totleben ară fi ordonată să se ră­dice întăriri la Orkhania, ca se silască Pod­­gorița a se preda, daca nu se va preda de bună, voiă conformă cu tratatul­ din Berlin. Principele Muntenegrului a convocată câte­va batalióne." ANULU 1878. Evimentele interiore. Ianuariu. Românii atacă la 8 Ian. posițiunile de la Nazir-Mahala și Vidbol, isgonescă pe cei 2000 Turci întăriți în aceste posițiuni, le ocupă și găsescă în ele multe bagagie și munițiuni. — La palatură domnescă se în­­deplinesce ceremonia decorării reg. 13 de dorobanți.—M. S. Domnitorulă trimite mi­nisterului cultelor­ și instrucțiunii publice 5000 lei ca premiă pentru cea mai bună descriere populară a resbelului româno­­turcă.—3000 prisonieri,turci intră în capitală escortați de reg. 6 de dorobanți.—Reg. 13 de dorobanți plăcă la Iași; primăria îi o­­fere să coronă în numele Capitalei. — Ro­mânii bombardezá Vidinul­ de la Calafată și d’imprejurur­ Vidinului. — Intre delegații Rusiei și ai Turciei începă tratările pentru încheiarea unui armistițiu. — M. S. Domni­torulă ofere principelui Nicolae al­ Munte­negrului medalia Virtute Militară.—D. loc.­­colon. Al. Candiano-Popescu e însărcinată a duce A. S. imperiale marelui duce Mi­­h­ailă, la Tiflis, marele cordonă ală ordi­nului Steua României.—Turcii de la sudul­ Vidinului facă uă ieșire; suntă énsă res­pinși de trupele române care au terminată aprope împresurarea cetății. — Principele Muntenegrului oferă M. S. Domnitorului me­dalia Miloși Olibici. — Marele duce Alexe Alexandrovici sosesce în capitală.—Sosescă în capitală 2300 prisonieri turci escortați de călărași români.—Rușii de la Giurgiă redeschidă focul­ asupra Rusciukului. Ba­­teriele turcesci respundă și mai multe ghiu­lele isbucnescă în orașă. — Guvernulă ro­mână delega pe d. colonelă Eracle Arion la Kazanlîcă, spre a lua parte la tratările pentru armistițiu. —­ D. I. Câmpinenu, mi­nistru de financie, pleca la Berlin in ces­tiunea rescumpărarii căilor­ ferate române. —Ieșenii facă uă primire intusiastă reg. 13 de dorobanți.—2600 prisonieri turci sosescă în capitală, escortați de călărași români. —Brigada roșioriloră ocupă Florentinul­. Armata turcesca din Vidin e pe deplină închisă de cercală care­­ să formeze trupele române. Bateriele române de la Calafată și cele de pe formală dreptă ale Dunării urmeză cu vigore bombardarea în contra Vidinului. Proiectele române aprindă for­­tulă Belgragik.—M. S. Domnitorulă dă­ună ordină de zi pentru desconcentrarea reg. 13 de dorobanți. — D. I. Balacénu, aginte diplomatică ală Rom­ânieij la Viena, se duce la Roma spre a represinta pe M. S. Dom­­nitorulu la înmormântarea M. S. regelui Vittorio Emanuele. — In totă țara se facă contribuțiuni pentru cumpărare de arme. —Monitorulu oficiale publică două epistole ale M. S. Imperatură Rusieloră către I. S. principele Carol, prin care Maiestatea Sea constată vitejia armatei române și confere Domnului Româniloră ordinulă Sf. George și ordinulă St. Andreiü. — In 12 Ianuariu bombardarea Vidinului de către armata ro­mână reîncepe din tote părțile.­Oștile ro­mâne din prejma Vidinului atacă trei po­sițiuni de lângă satele Smîrdan și Inova și după uă luptă crâncenă, isgonescă pe Turci

Next