Romanulu, ianuarie 1879 (Anul 23)
1879-01-01
ANULU DOCEFTECI ȘI TREI Refracțiunea și Administrațiiunea Lemnei 14 LUNI, MARȚI, MERCURI, 2, 3 IANUARIU 1879. VOIE8CE ȘI VEI PUTEA.ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban peto , , > pagina 111. 2 let — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea titanului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bolise. LA LONDON, la Eugsir Micoud,No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nt Haasentein și Vogler, Walfisch,gasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótí Germania. LUMINÉZA-TE ȘI VEI FI. A B 0 N A~M ENTE. n Capitală și districte, mă ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; și sună 4 lei. Pentru tote țările Europei, ri estru 15 lei A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5rue de l’anciene comédie și Havas, Laflite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B' G. Popovicl, 15 Fleischmarkt. i IN ITALIA la d. doctoră Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU Articolele nepublicate se arda . 20 BANI ESEMPLARULU I Bucuresci, cCalindarii. Anii, în vii'ța națiunii ori, nu suntă decâtă nisce răpesiî momente; éase, printr’unii privilegii aii întâmplării, unii își însemneză întrunii modă strălucită locuiți ce ocupă în istoria, predomină chiar vecuri întregi și devină începutulă unei noul ere. Astafelu fu pentru România anulă 1877. Eli! revelă calitățile militare și cetățenesce ale Românilor; el îî aretă lumei uimite că la Dunărea de josă există încă, în deplinătatea vigorei lorii morale și fisice, legionarii bătranei Rome. Scepticismul, care cuprinsese cele mai multe anime, neîncrederea în sine, înclinarea spre umilire și spre servilismă, moștenire a unui trecută fatală, dispărută ca prin farmecă și națiunea își rădică cu mândria fruntea în fața lumei, recăștigăndă în tine acea încredere în sine, care este elementulă de căpetenia ală isbândei și ală progresului. Anulă 1S77 și inceputul lui 1878 fură pentru România proba focului, acea probă prin care au trecută mai tote națiunile ce aădreptă la uă vieță independinte, proba care consumă poporele nedemne de viață și întăresce pe cele ce posedă condițiunile cerute pentru a viețui. Națiunea română, ca și aurul, care prin proba focului se alege din noroiulă cu care e amestecată, e și strălucitore, mândră, admirată, iubită și multă mai puternică, căci se convinsese ea însăși și convinse lumea întregă că acea parte care se considera de unii ca ună felă de noroiă, că acea mulțime neînvățată a satelor, căreia i se tăgăduia pene și simțulă patriotismului, emobilă, ageră, condusă de simțiminte înalte, și gata la tote sacrificiele pentru a păstra colțulețulă de spământă primită moștenire de la strămoși. Deră, precum anul 1877 a înscrisă la activul națiunii valorea militară, vitalitatea, capacitatea de a înainta chiară prin puterea armelor , spre împlinirea destinateloră iei, totă astăferă anulă 1878 a înscrisă iarăși la activul ă iei puterea caracterului, credința în dreptă, caragială de a se împotri chiară celei mai mari puteri, atunci cândă simte că dreptatea e cu sine. împotrivirea Românilor, la încălcările Rusiei, lupta susținută de denșii, cu tratatele în mână, în contra aliatului necredinciosă din armă, este faptulă celă mai memorabilă ale anului 1878 și a atrasă națiunii române totă atâta stimă și considerațiune în afară câtă și purtarea iei pe cămpulă de resbelă. Anulă 1877 a revelată sumei vitalitatea și aptitudinele militare ale Românilor. Anulă 1878 a revelată caracterul națiunii și spiritul ă iei de independință și de demnitate. In acestă ană, România se presinta înaintea unei înalte autorități de justiție internațională, înaintea marelui areopagă din Berlin. Ea își apera causa cu adâncă convingere și cu căldura unei mame duiose, deră avu durerea de a vedea că oă parte din ea fu aruncată ca sacrificiă pe altarul păcei europene. Singura mângâiere ce avemă pentru acestă durerosă sacrificiă este nestrămutata nostră credință în dreptate și acele „preocupări de conștiință“ ale Europei, la care a făcută alusiune primară plenipotențiară ală Franciei la Congresul de la Berlin. „Vecie cu cea mai vină părere de rod, fuse chiară lordulă Beaconsfield cu acea ocasiune, stipulațiunile art. XIX ală tratatului de la San-Stefano, privitóre la Basarabia.... Deplângă ingerința acesta în tratatul de la Paris și protesteză în contra iei.“ Ceră și revolta conștiinței și protestările amuțiră în fața amenințărilor de resbelă. Acesta va fi uă neștersăpată în analele epocei nóstre. Anul 1878 areta că diplomația română, la trebuință, are și ea, în sfera I de acțiune , curagială și dibăcia ce a aretată oștirea pe câmpul de resbelă. Va remâne pentru totă-deauna, ca ună exemplu,otărîrea cu care Domnul!!, guvernul și Corpurile legiűtőre aperara interesele țerei fără a se uita la numerală adversariloră, fără a ține semă de puterea lor. Eștii cu gloria dintr’ună resbelă în care țărănimea juca rolul!! de căpetenia, tată ce are uă parte în conducerea afacerilor statului crean de a sta datoriă de a-și îndrepta atențiunea și activitatea spre îmbunătățirea condițiunilorărei materiale. Mai ântâiă—ca ună semnă de recunoștință din partea țerei întregi— reserviștii care fuseseră în resbelă fură scutiți de impositură pentru căile de comunicare. Se luară apoi măsuri grabnice pentru aplicarea legii rurale, în ceia ce privesce pe însurăței , astăfelă încâtă astăziî se găsescă împroprietărite mai multe fiecimi de mii de familie, care mai nainte nu aveau dreptă tată avere de câtă munca brațeloră lord. Se discuta asemenea îndelungă cestiunea înființării unei bance rurale și acestă discuțiune avu resultatură neînduoiosă de a fi convinsă pe oricine despre neapărata trebuință a unei asemenea instituțiuni, care nu va lipsi de a deveni uă realitate bine-facétóre. Pene atunci înse, anul 1878 va înscrie la activulă sed două mesuri de nă înaltă însemnătate morale și economică : votarea de către Cameră a unei legi, care șterge din codicele nóstre clausa penale, adică face să înceteze dureresa și demoralisatarea priveliște de a se vede cineva jăfuită cu concursul legii, de a se vede familii întregi aruncate pe drumuri și lăsate muritare de firme prin sentințe judecătoresce date pe temeiul dreptății legale, și votarea proiectului pentru restatornicirea foștilor clăcași în stăpânirea pământurilor, date lor de către legea rurală, însemnătatea acestor proiecte este destulă de bine cunoscută, ca se nu mai dă trebuință de a stărui asupra iei. Speră mă că ele voră deveni în curendă legi positive și că voră da rudele bine-facétare ce s’asteptă de la densele. Uă altă măsură în aceiași ordine fu proiectulă pentru organisarea justiției comunale și de acóle, proiectă care avu imensa favore de a se vede aprobată mai de totă țara, celă puțină în partea lui cea d’ântâiă : justiția comunală. Acestă proiectă, devenindă lege — și sperămă că în curendă i se va da consacrarea Corpuriloră leghűtőre —■ va umple ună gold simțită, va reda poporațiunii rurale credința atâtă de struncinată în esistența dreptății și va face să înceteze revoltătorele abuzuri ce sunt nedespărțite de sistema confundării atribuțiunilor administrative cu cele judecătoresc, în mâna unor funcționari administrativi, fără vr’uă garanții morale de capacitate, și mai adeseori chiară fără garanția onestității. Camera votâ ună proiectă de lege comunală, care realiseză în parte principiul descentralizării înscrisă în Constituțiune, vota asemenea și proiectulă pentru respunderea miniștrilor, cerută iarăși de factură nostru fundamentale. Ambele aceste proiecte se află acum în studiul secțiunilor Senatului. Anului 1879 îi va aparține onorea de a le vede transformate în legi, și prin urmare de a vede aplicată Constituțiunea în două din cele mai însemnate ale iei disposițiuni, dintre care una fusese călcată într’ună modă fățișă și cealaltă lăsată în uitare de către guvernele ruse conservatore. Se scie ce revoltătore abuzuri s’aă comisă în alegeri supt guvernul trecută. Guvernului și partitei liberale îi revine onore de a fi lucrată pentru stîrpirea acestor abuzuri, pentru restabilirea echilibrului constituțional"", îngrădind!! prin seriese garanții exercitarea dreptului electorale. Câtă pentru financiele statului, ramura cea mai maltratată de guvernele dise conservatore, deză a căreia îmbunătățire a fostă și este preocuparea de căpetenia apartitei liberale, ele nu numai că au fostrădicate de la marginea ruinei și a falimentului, dară încă, acoperindu-se, fără noul împrumuturi și fără noui imposite, marele chieltuieli ale resbelului, s’a plătită și parte din deficitulă moștenită de guvernul actuală. Pe lângă acestă faptă, de uă imensă însemnătate,ordinea îngerarea financieloră a fostă astăfelă restabilită, încâtă națiunea are posibilitatea de a vedea limpede situațiunea, prin publicarea de buletine lunare despre mersul încasărilor, în comparare cu încările din anulă trecută și cu evaluările bugetare, însemnatele încasări în mai multă peste evaluări, constatate la cele mai mult venituri, și care au produs ună escedentă la care nimeni nu se accepta, probeză câtă de escelentă este măsura adoptată de Cameră și de guvernă de a evalua veniturile câtă mai josă. Acestă măsură procură la capulă esercițiului plăcuta surprindere a unui escedentă, pe când sistema urmată mai nainte, de a umfla veniturile, nu aducea la capulă esercițiului decâtă amara desilusiune a unui mare deficită. Aceste înțelepte disposițiuni, adoptate în gerarea financielor, au fostă în fine completate prin economia în cheltuieli și prin înlăturarea radicala a usului funestă de a se contracta împrumuturi pentru acoperirea chieltuielelor ordinare, adică de a cresce necontenită impositele și a sărăci țara, nedându-i nimică în schimbul marelor sacrificii ce i se impuneau. In anul 1878, se îndeplini și ocuparea Dobrogei întrunit modă care face onore națiunii române și simțiminteloră de iubire, de încredere, cea știută ea se inspire. Nici uă dată ocupare n’a forță primită cu mai multa simpatia și intusiasmă; nici uă-dată pene acum nu s’a văfiută faptulă ca uă națiune se inspire atâta încredere unoră poporațiuni de nemuri și de credințe diferite de ale iei. S Acestă singură faptă aruncă asupra națiunii române oă lumină atâtă de favorabilă încâtă orice Română are acum dreptulă de a se mândri de numele ce potă. Ocuparea Dobrogei și a gurelor Dunării are din puntură de vedere politică marea însemnătate de a ne face păzitorii acestui fluviu, în numele Europei, și de a ne pune prin Marea Negra în contactă nemijlocită cu marele puteri maritime ale Occidentelui. Din aceste două punte de vedere România a dobândită forte multă în importanță, ca elementă în condițiunile de echilibru ale Europei. Incheiămă aici acestă bilanță, în mai puntele ce de fapte din care se compufC PrTmulă 1878. Lăsămă să urmeze mai la vale uă espunere amănunțită a tutorr faptelor întâmplate. Din împrejurările prin care amu trecută resultă pentru noi datorii imperiase, pe care trebuie să lucrămă a le îndeplini cu sânțeniă. Armarea și instruirea țerei trebuie să devie de faptă preocuparea nostră de căpeteniă, pentru ca cetățânulă română, cu cartea într’uă mână și cu arma în cealaltă, se urmeze a fi totă-d’a-ma uă sentinelă a civilisațiunii în Orientele Europei și se devie ună modelă pentru poparele vecine, mai tinere în civilisațiune decâtă noi, îndreptarea învățământului publică pe un cale practică, spre a pregăti ameni de muncă și de producțiune. Crearea unei sisteme economice raționale, bine chibzuită și întemeiată pe trebuințele producțiunii și progresului nostru, suntă cestiuni pe care ună minutu nu trebuie să le perchemă din vedere, déci nu voimă a compromite, póte într’ună modă nereparabile, viitorulă țărei nóstre. Neglijența de pene acum multe rele agrămădită pe capulă națiunii române, să căutămă din tóte puterile a ne desface de densa și a ne desmorți mintea și brațele, deprinse cu inacțiunea. Acesta programă schițată în câteva cuvinte în trăsuri generale, e destulă de vastă pentru ca să concentreze asupră-i totă atențiunea și totă activitatea nostră, și cursul anului ce începe și aceloră ce voră urma. Urămă represintațiloră țării presinți și viitori stăruința trebuinciosă pentru a o realisa pe deplină și în curendă. In numeral ă de astăzi, publicămă darea de semn completă a faptelor interiore din cursul anului 1878. In numărul ă viitoră vom publicamă asemenea date de semă și despre tote evenimentele esterióre. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS Paris, 11 ianuarie.—Ieri, generalul Mustafa Ben-Ismail, prim-ministru ală beiului din Tunis, a venită cu mare pompă la consulate, ca se facă, în numele stăpânului său, scuse publice și depline represintantelur Franciei. Paris, 11 ianuarie.— Le National crede că se voră face numerose schimbări și numerose revocări, mai cu sămă în personalul administrațiunii financielar. U Union républicaine desaprobă aprope în unanimitate programa cabinetului. Stânga republicană o găsesce neîndestulătore, îasé n’ară voi sé resterne ministerulă. Viena, 11 ianuarie.— Se telegrafieza din Atena cu data de 10 ianuarie către Politische Correspondent: „Delegații Greci pentru rectificarea fruntarieloră n’am plecată, încă din cauză că Porta cere ca întrunirea comisiunii să se amâne din nou. In cercurile elene acesta cerere se consideră ca uă tendință d'a nu atinge cestiunea înainte de deslegarea celor ălalte greutăți pendinte și ca ună mijlocă pentru a ațîța pe Albanesi și pe Epiroți d’a face intrigi în contra uniunii. <a Londra, 11 ianuarie.—Englesiină intrată în Candahar, Paris, 12 ianuarie.— In cercurile nostre politice se consideră ca sigură că noua programă a cabinetului Dufaure va ave majoritatea g Senatului; e probabil e că o va ave și la Camera deputaților. Constantinopole, 12 ianuarie.—Khalil-Șerif-pașa, vechiă ambasadoră, a murită. Savfet-pașa va înmâna mareșalului Mac- Mahon, pe lângă marele cordonă al ordinului Megidie, și oă scrisore autografă, prin care Sultanulă esprime vinele sale simpatii pentru Francia. Berlin, 12 ianuarie.—Puterile sunt unite pentru ca dezertarea Rumeliei de către Ruși să se facă la epoca fișată. Atena, 12 ianuarie.— Discnsiunile privitore la delimitarea fruntariei între Grecia și Turcia aă întârziată. Londra, 12 ianuarie.—Englesiină comunicată lui Iakub Khan (condițiunile cu care ei ară fi gata a semna pacea. Luxemburg, 13 ianuarie.—Principele Enrică de Olanda, locotenente represintante ale regelui, mare duce în marele ducată de Luxemburg, a murită. Paris, 13 ianuarie. — Ramfi-pașa plecă astăzi la Constantinopole. D. G. A. Rosetti va pleca Mercuri la Roma. Generarele Iiorel, ministru de resbelă, și-a dată demisiunea. E probabil e că generarele Faidherbe va fi chiemată să să înlocuiéscă. D. Challemel-Lacour este numită ambasadoră la Berna, Viena, 13 ianuarie.—Din Constantinopole se anundă către Politische Correspondenz cu data de ieri: „ Principele Labanoff voia ca tratatul de pace definitivă între Rusia și Turcia să se semneze în ziua de 1 Ianuarie (st. v.). I-a fostă peste putință d’a ajunge la acestă resultată, înțelegerea nefiindă pe deplină stabilită. Negociările voră fi reîncepute mâne. Se face aici că generarele Totleben ară fi ordonată să se rădice întăriri la Orkhania, ca se silască Podgorița a se preda, daca nu se va preda de bună, voiă conformă cu tratatul din Berlin. Principele Muntenegrului a convocată câteva batalióne." ANULU 1878. Evimentele interiore. Ianuariu. Românii atacă la 8 Ian. posițiunile de la Nazir-Mahala și Vidbol, isgonescă pe cei 2000 Turci întăriți în aceste posițiuni, le ocupă și găsescă în ele multe bagagie și munițiuni. — La palatură domnescă se îndeplinesce ceremonia decorării reg. 13 de dorobanți.—M. S. Domnitorulă trimite ministerului cultelor și instrucțiunii publice 5000 lei ca premiă pentru cea mai bună descriere populară a resbelului românoturcă.—3000 prisonieri,turci intră în capitală escortați de reg. 6 de dorobanți.—Reg. 13 de dorobanți plăcă la Iași; primăria îi ofere să coronă în numele Capitalei. — Românii bombardezá Vidinul de la Calafată și d’imprejurur Vidinului. — Intre delegații Rusiei și ai Turciei începă tratările pentru încheiarea unui armistițiu. — M. S. Domnitorulă ofere principelui Nicolae al Muntenegrului medalia Virtute Militară.—D. loc.colon. Al. Candiano-Popescu e însărcinată a duce A. S. imperiale marelui duce Mihailă, la Tiflis, marele cordonă ală ordinului Steua României.—Turcii de la sudul Vidinului facă uă ieșire; suntă énsă respinși de trupele române care au terminată aprope împresurarea cetății. — Principele Muntenegrului oferă M. S. Domnitorului medalia Miloși Olibici. — Marele duce Alexe Alexandrovici sosesce în capitală.—Sosescă în capitală 2300 prisonieri turci escortați de călărași români.—Rușii de la Giurgiă redeschidă focul asupra Rusciukului. Bateriele turcesci respundă și mai multe ghiulele isbucnescă în orașă. — Guvernulă română delega pe d. colonelă Eracle Arion la Kazanlîcă, spre a lua parte la tratările pentru armistițiu. — D. I. Câmpinenu, ministru de financie, pleca la Berlin in cestiunea rescumpărarii căilor ferate române. —Ieșenii facă uă primire intusiastă reg. 13 de dorobanți.—2600 prisonieri turci sosescă în capitală, escortați de călărași români. —Brigada roșioriloră ocupă Florentinul. Armata turcesca din Vidin e pe deplină închisă de cercală care să formeze trupele române. Bateriele române de la Calafată și cele de pe formală dreptă ale Dunării urmeză cu vigore bombardarea în contra Vidinului. Proiectele române aprindă fortulă Belgragik.—M. S. Domnitorulă dăună ordină de zi pentru desconcentrarea reg. 13 de dorobanți. — D. I. Balacénu, aginte diplomatică ală Românieij la Viena, se duce la Roma spre a represinta pe M. S. Domnitorulu la înmormântarea M. S. regelui Vittorio Emanuele. — In totă țara se facă contribuțiuni pentru cumpărare de arme. —Monitorulu oficiale publică două epistole ale M. S. Imperatură Rusieloră către I. S. principele Carol, prin care Maiestatea Sea constată vitejia armatei române și confere Domnului Româniloră ordinulă Sf. George și ordinulă St. Andreiü. — In 12 Ianuariu bombardarea Vidinului de către armata română reîncepe din tote părțile.Oștile române din prejma Vidinului atacă trei posițiuni de lângă satele Smîrdan și Inova și după uă luptă crâncenă, isgonescă pe Turci