Romanulu, februarie 1879 (Anul 23)
1879-02-01
ANULU DOUA SPECI ȘI TREI Amlacțiimea și Administrațiunea strada Donniel 14 VOIESCE SI TEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto . , , pagina III. 2 tei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea cjiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la EugéneMicoud, N0.8I-A Flee! Street, London E. C. LA VIRNA, la d-nil Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. > LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótA Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARULU Bucurescí,31CAUNDAIW h 1.2 FAUR AU U Ocupându-ne în numărul nostru de la 16 Ianuarie de cestiunea rublelor, care pe atunci frământa într’ună mare grabă piața, am spusă că, pe lângă scăderea cursului, de care nu trebuie să se așeze „decâtă cu cea mai mare cumpănire“, mai suntă și alte mitjloce la care ară trebui să avemă recursă, spre a înlătura cu câtă mai puține pagube erisa în care ne aflamă. Ca mijjloce, ce aveamă noi în vedere, pe lângă uă mică scădere a cursului, citamă : I. Baterea monetei de argintă ce ne este trebuinciosă. II. Intrarea României în unirea monetară latină. Cândă scriamă aceste linie, nu aveamă absolută nici uă cunoscință de lucrarea pe care o pregătia d. ministru de financie, în aceiași cestiune. Astă felă fugă adevărată și plăcută surprindere pentru noi, cândă vStfurămă peste câteva zile proiectulă adusă în Cameră, de d. ministru de financie, pentru baterea monetei de argint, de cinci lei, proiectă făcută în vederea intrărei României în unirea monetară latină. Acestă întâlnire a nostră cu d. ministru de financie ne întări și mai multă îi convingerea că cele două mijloce, propuse spre a ieși din situațiunea ce ne-o face moneta de argintă rusescă, suntă, asia Jicândă, desemnate de puterea lucruriloră. în adevară, care e situațiunea nostră astăzi? Ne aflămă la capetulă afacerilor nóstre comerciale cu armetele rusesci, la lichidarea mai deplină a acestoră afaceri, cu un stoc metalică destulă de însemnată în casă. Acestă stoc ne remâne, pentru că este dobândită în schimbul unoră produse ieșite din frăscă consumate de armatele rusesci. Dară acestă stoc se compune numai din ruble, și, pentru acestă cuvântă, pe cândă rubla avea cursul de patru lei, elă tindea a se fie sa în țară, atâtă pentru că gâsta ună cursă avantagiosă, câtă și pentru că plățile în străinătate, ce are a le face comercială seă guvernulă nostru, nu se potă efectua de câtă numai în aură. Problema ce se impunea dură resolverii guvernului și a Camerilor era următorea: 1. A opri intrarea rubleloră în țeră. II. A schimba stoculă ce ’să avemă în ruble, într’ună stoc în altă monetă, care se înlesnescă țarei transacțiunile comerciale cu străinătatea, și sâ ne scape de pericolul ă de a intra în sistema monetară rusă, care ne ară fi dusă pate în puțină timpă la valuta de hârtie. III. Reducerea la minimală posibilă a perderii impusă țarei prin reducerea cursului rublei. Prima parte a acestei probleme era rezolvată prin scăderea cursului rublei la 3 lei 70 bani. Redusă la acestă pieță, rubla nu mai găsea nici ună interesă de a veni în România, deorece în Rusia are ună cursă mai mare în raportă cu imperialul de aură și cu rubla de hârtie. Mai multă decâtă atâtă, rubla, scăzută la 3 lei 70 bani, gâstaună interesă a trece în Bulgaria, unde are ună cursă multă mai mare. Prin urmare, scăderea cursului a avută de efectă, nu numai de a opri intrarea mai nainte a rublelor în țeră, oferă și eșirea unei orecare cantități, mai cu osebire în schimbul monetei nóstre de argintă, ce se află în Bulgaria și chiară în Rusia. Scăderea atingea astăferă în parte și a doua parte a problemei. Cu tote aceste, de pe cândă cursul rublei era de patru lei, casele publice și diferitele instituțiuni, ce suntă mai multă seă mai puțină legate cu statură, posedau sume forte însemnate numai în ruble. A schimba acestă stoc în altă monetă era a resolve a doua parte a problemei : a’să schimba astăfelă încâtă perderea sâ fiă câtă mai mică seă chiară nulă , déca s’ară putea, era a resolve în fine ultima parte a cestiunii. Proiectul d-lui ministru de financie pentru baterea monetei de 5 lei de argintă, proiectă care țintește în prima liniă la intrarea României în unirea monetară latină, are de scopă a da acestă resolvere definitivă. Spre a’lă putea înțelege pe deplină, că mică explicare este neapărată . Unirea monetară latină, stabilită între Francia, Belgia, Helveția și Italia, cu latitudinea espresă lăsată oricărui altă Stată de a intra într’ânsa, cu condițiunea de a se conforma condițiunilerpuse de dânsa pentru baterea monetei, autorisă baterea oricărei cantități de monetă de aură, autori să asemene baterea monetei de argintă în bucăți de 5 franci, în oricâtă cantitate ară voi Statulă intrată în unire; numai baterea monetei divisionare de argintă, adică bucățile de două franci, ună francă și 50 centime, este espresă mărginită la șase franci de locuitori. Unirea monetară stabilesce asemenea titlurile metalului ce intră in fabricarea diferitelor monete și valorile de care dă a fi acele monete. Acesta fiindă dată, și având în vedere posițiunea României, noi nu mai putem ă bate monetă divisionară decâtă într’oă mică cantitate, deorece prin cele 25 milione deja bătute suntemă aprope de maximulă de 6 lei de locuitori; chiară deca amă admite că România are în adevară cinci milione de locuitori, Dacă n’amă putea avea monetă divisionară de argintă pentru mai multă de 30 milione. A bate monetă de aură nu numai că n’amă avea nici ună folosă, ci chiară pagubă, deorece moneta de aură are în realitate valorea mea intrinsecă și astăfelă nu este nimică de câștigată asupra fabricațiunii. Nu ne remânea deră decâtă a bate moneta de 5 lei de argintă, ântâiă pentru că cantitatea iei nu era limitată de unirea monetară latină în care volamă a intra, apoi pentru că, din causa diferinței între valorea nominalâ a monetei și valorea iei intrensecă, statulă, bâtend’o, realisă mă câștigă forte importantă; și în fine, pentru că, avendă un stoc de monetă ,de 5 lei, în locul stocului în ruble, ne puteamă servi cu densulă chiară în relațiunile nóstre comerciale cu străinatatea, piesele de cinci lei de argintă fiindă primite într’uă proporțiune precare în tote statele uniuni monetare latine. Eeu care suntă, după părerea nostră, motivele ce h hotărîtă pe d. ministru de financie a presenta corpurilorălegiuitore proiectulă d-s de, pentru baterea monetei de argintă de 5 lei, într’uă cantitate egală cu valorea rublelor, ce se află in tote casele publice, seă dependințe de stază. După noi, acestă proiectă este de cea mai înaltă utilitate : elă va face sa dispară într’ună modă infalibilă ună stocă metalică în ruble, înlocuindu-lă cu ună altă stoc de uă valore egală, ânsa represintată printr-un monetă ce are cursă în tote statele unirii monetare latine, cu care avemă atâtă de întinse relațiuni comerciale ; elă ne va scăpa de sistema monetară rusă, căci proiectul prevede interzicerea circulațiunii oricărei alte monete de câtă aceia ce aparține unirii monetare latine, îndată ce se va emite moneta nostră de 5 lei; el reduce, în fine, într’uă proporțiune forte mare, perderea cea suferită țeră prin scăderea rubleloră, căci folosulă retrasă de la baterea monetei de cinci lei va acoperi paguba ce ară resulta pentru stată, daca ară da rublele ce posede pe cursulă de 3 lei 70 bani, fără a pune în loculă loră moneta națională de 5 lei. Pentru aceste cuvinte noi găsimă, în proiectul de lege presentată de d. ministru de financie, atâte calități spre a ’lă susține și a ’lă recomanda luării aminte a publicului și a corpurilor legiuitore. SERVIȚII!Iá: TELEGRAFICII ALA AGENȚIEI HAVAS. Londra, 11 Februarie.O Guvernulă engleză hotărîtă a trimite în colonia sea de la Cap, pentru continuarea campaniei în contra Zulușilor , 6 batalione de trupe de liniă, 2 regimente de cavaleria, 2 baterii de artilerie și 5 companii din servițiul auxiliară. Berlin. 11. Februarie.— Gazeta Germaniei de Nordü desminte categorică scirea prin care se anunciase că Austro-Ungaria și România ar fi propusă imediata înființare a cordonului sanitară pe fruntariile ruse. Membrii partitei nationale-liberale a Reichstagului vor discuta mânedeca este oportună a adresa îndată guvernului că interpelare în privința măsurilor luate în contra ciumei. Londra. 11. Februarie.—Guvernul a telegrafiat și guvernatorelui Indieloră și aceluia ală Sf. Mauriciă, ca să trimită îndată trupe pentru întărirea garnisonei de la Cap. St. Petersburg, 1 1. Februarie. — Agenția generale rusă dice că relațiunile Rusiei cu România sunt încordate, în urma măsujelor sanitare, pe care le califică de vexatorii, luate de guvernală română în contra trupelor ruse care vină din Rusia și din Bulgaria, precum și în urma luării în posesiune a fortăreței Arabtabia. Publiculă și Tarele stăruiesc și ca guvernală se procedă cu energia. JOUI, 1 FEBRUARIE, 1879 LUMINEZA-TE ȘI VEI FI ABONAMENTE. n Capitală și districte: unü and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; și sună 4 lei. Pentru tóté térile Europei, ri estru 15 let A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5rue dt l’anciene comédie și Havas, l.affite et G-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleisolmarkt. IN ITALIA la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 bani esemplakulü S9 CONFLICTULU RUSO-ROMANI. Citima în La llé publique franchise „S’am puté crede, la prima vedere, că în afacerea de la Arab tabia guvernală română a lucrată cu uă energie nechibzuită. Elă resimte cu vioiciune spoliarea ce a suferită prin tratatul de la Berlin, orice pretensiune esorbitantă din partea puterii ce a profitată de despoiarea țarei sele deschide rana sea încă nevindecată și deșteptă susceptibilități crudă încercate. Câtă despre noi, credemă că guvernul română a remnsă în marginele dreptului ’stă și credemă că e peste putință ca puterile interesate sâ nu ’i dea dreptate. Daca Bulgaria e supt patronagiulă Rusiei, România e privesce cu dreptă cuvîntă ca fiindă supt scutulă Europei. Ea s’a plecată înaintea otărîriloru sele, cândă a trebuită sâ se supună la uă durerosă, dară neaperată amputare; ânsa ține cu uă dreptă mândriă la compensațiunile ce is’a dată în schimbulă jertfirii sale. Ară fi fostă dreptă, din tóte puntele de vedere, sâ i-se dea și orașul Silistra, puterile occidentale n’aă voită să provoce ună conflictă în acestă privință, însâ aă înțelesă bine că delimitarea otareloră nu va fi stabilită astăferă încâtă Dobrogea sâ rămână în voia Bulgariloră și a Rușiloră. Fără îndouială Congresulă n’a fixată limitele exacte ale acestorăotare. Și tocmai pentru a umplea acstă lacună era numită uă comisiune specială, căreia, în faptă, i-a transmisă puterile sale. Pentru care altă sfîrșită ară fi fostă numită acestă comisiune, de nu pentru acesta? Deci, comisarii speciali ai Europei a hotărîtă că otarele se voră întinde de la ună puntă dată până la ună altulă. I-a plăcută Rusiei să se împotrivescă la aceste otărîri, prin organulă mandatarului să ; acesta o privesce; ânsa nu scimă ca Rușii sâ fia arbitrii supremi ai prientelui; voințele lor nu suntă de uă așa greutate încâtă Europa sâ fiă silită a se pleca cu umilință dinaintea loră. Credemă că puterile, decă n’ară susține pe România în revendicările sale, ară crea pentru ele însele, precum și pentru micele state de la Dunăre, ună precedentă nenorocită. Nu se pute primi fără protestare ciudata desă că e destulă ca Rusia sa puie uă veto asupra lucrăriloră comisiunilor orientale pentru ca progresulă sâ fie oprită. Că asemenea teoria pune în cestiune deplina esecutare a tratatului din Berlin. Ea prelungeste aplicarea tratatului pentru ună timpă nemărginită, îngăduie într’ună modă tacită Rusiei ună privilegiă care i-a fostă totăd’auna refulată de către Europa. Pacea nu pate fi tulburată prin neînțelegerile dintre Petersburg și Bucuresci; de că trebuie sâ fie bine stabilită că nu este destulă ca Rusia sâ-și arate dinții, pentru ca sâ isbutescă a lucra după placulă sâă, mai cu semn cândă împotrivirea ei este contraria cu spiritulă tratateloră și justeloră cerinți ale dreptului europeană.“ Citimă în Neue Freie Presse de la 10 Februarie : „Rusia caută a se retrage în modulă celă mai cuviinciosă în afacerea de la Arabtabia. Norddeutsche Allgemeine Zeitung primește din Petersburg următorea telegramă : „ Aici nu se dă multă însemnătate neînțelegerii ivite cu România în privința regulării fruntarielor”. Pentru Rusia nu este vorba decâtă a ajunge la regularea stipulațiunilor tratatului din Berlin și se presupune că tote puterile voră contribui a înlătura câtă mai curendă neînțelegerea pentru rectificarea fruntarieloră. “ De vreme ce între puterile semnatare chiară Italia a găsită cu cale a veni în ajutorul României, cu care are legături de rasă, e lucru firescă că cei de la Neva nu potă face nimică mai înțelepții decâtă de a numi totă acestă afacere uă bagatelă, mnă lucru de nimică. „Acum vr’vă câteva Zile cabinetul din Petersburg cugeta cu totulă altă felă asupra acestei cestiuni. Cândă, după cum se scie, România se î mpotrivi de a deșerta Arabtabia, el adresată notă la Bucureșci, prin care observa mai ântâiă că, prin procederea sa, România nu pre dovedesce că are dorința de a se învoi cu binele, cr ci, după totă felulă de întorsături, ajungea la uă propunere, prin a cărei primire România totă ară fi perdută un bucată din Dobrogea. „In Berlin se crede că comisiunea internațională de delimitare se va întruni din nou pentru resolvarea acestei cestiuni. In acesta comisiune, toți membrii, cu singura escepțiune a celui rusă, au votată pentru pretensiunea României.“ MAGHIARIZAREA. Amă publicată, în unulă din numerii noștri trecuți, proiectul de lege prin care guvernulă ungurescă voiesce sâ impună limba ungurescă în tote scalele din statură maghiară ca studiu obligatoriu. Amă publicată și în numarulă de ieri scriea că cetățenii români din orașul Devadă adresată uă petițiune mitropolitului română din Săbiă, rugându’să se stăruiască pe lângă împaratură ca sâ nu sancționeze acestă lege. Eea ce scrie în astă privință Ziarul Osten din Viena de la 9 Februarie : Proiectulă de lege, pe care l’a elaborată ministerulă Tisza, pentru introducerea limbei unguresc! ca studiu obligatoriu în tóte scólele popolare ale Germanilor, Slaviloră și Româniloră, spre a le maghiarisa cu sila, a produsă în totă Ungaria și Transilvania uă agitațiune forte mare. Românii mai alesă, cărora nu le-a mai remasă decâtă în scalele popolare ună mică termă de desvoltare pentru esistența loră națională, se vâzură acum amenințați în modulă celă mai seriosă și în acestă ultimă asilă de refugiu și invitară în unanimitate pe capii bisericei loră sâ adreseze monarhului ună apelă, rugându’să sâ înlăture acestă apă și periculosă atentată în contra individualității poporului română și sâ nu lase ca scólele poporare române, acesta ultimă instituțiune de cultură a unui popor, totă d’auna credinciosă și devotată imperiului și dinastiei, sâ fie aruncate în gura acelui monstru care se numesce maghiarismă și care devine din ce în ce mai lacomă. In urma acestora, episcopală greco-orientală română a adresată, prin telegrafă, Maiestății Séle împăratului următorea rugare: „Maiestatea Vostră sâ bine-voiescă a refusa înalta autoritare a proiectului de lege pentru introducerea obligatore a limbei maghiare, deorece poporală întregă vede într’ânsulă ună mare pericolă pentru adevăratele interese ale patriei și mai cu semn pentru buna înțelegere între diferitele sale naționalități.“ In același timp, cancelaria particulară a Maiestății Sale împăratului a primită înșciințarea că „Mitropolitul Miron Roman, dimpreună cu toți episcopii și cu uă deputațiune mai mare, voră cere în curendă uă audiență la împaratură pentru acésta afacere“. -----------— a» ------—