Romanulu, iunie 1879 (Anul 23)
1879-06-25
ANULU DOUE TECI ȘI TREI VOIESLE SI VEI PUTEA. ANINCIURI. Lini" de MO litere petit, pagina IV. — 40 ban Oeto , , , pagina ül. 2 lel — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diacului. LA PARIS, la Havas, La miile et G-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, ia Eugéne Mieoud, No.öl-A fleet Street, London K. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tötä Germania. Articolele nepublieate se ardü. 20 RANI ESEMPLARULÜ Redacțiunea și Administrația satanrdea Rdmneî 14 i ■■■■ —m miwiwi ■■mm <ntm i min .>mn riirifiiaiir mTiw-i-rTii'-rr-'— ' ■ Sucurescl,2? SH Marea, majoritate, ama putea ice aprópe unanimitatea Româniloru, nu ’și dâ ancă sema de mărimea pericolului In care și-ară pune țara, deca ară lua cam peste piciură tratatulu din Berlin, adică hotărîrea celoră șapte mari puteri, întărită de voința de seră a d-lui de Bismark. Trebuie să mărturisimă—căci numai mărturisindu-ne defectele vomă ajunge a ne îndrepta— că suntemă cam orientali, în ceia ce privesce grija de viitoră. Ne ocupămă aprope numai de ziua de astăzi, fără a ne gândi ce consecințe va avea în viitoră ceia ce facemă. Nepăsarea este fondulă caracterului celor mai mulți dintre noi; ne facemă pofta și gustulă în momentul în care ne aflămă, mai multă sau mai puțină nepăsătorii de efectulă ce va ave acesta poftă mâne scă poi-mâoe. „Unde o ieși se iesă“, acesta este frasa ce o anfjimă rostindu-se de mulți, chiar atunci cândă este uă crimă de-a lucra orbesce și de-a nu căuta se prevedemă „ce va ieși“ din ceia ce facemă. In Gestiunea ce ne muncesce astăzi, mai cu semă pentru că mulți ’și-au făcută dintr’onsamă deplorabilă armă de partidă, se găsescă din nenorocire unii omeni cari, în loc de a căuta măleacă la reală pe care toți îl recunosc emii, profită de ocasiune spre a ’și satisface poftele și pasiunile, fără a se preocupa de nenorocirile pe care le potă aduce țetei. Acestoment ară fi cnsé cu totul neputincioși, décá nu s’ară găsi mulți cari să’i urmeze prin lipsă de cugetare. Cum și-ară putem adevera închipui ună omă seriosă, care cugetă la consecințele actelorăsele că cele șapte mari puteri, care au suptsemnata tratatul de la Berlin, aă să permită astă ții — cândă forța primeză totă — ca numai România să nu esecute în ceia ce o privesce acesta tratată ? Amă mai înțelege să se măgulescu cineva că prin mijloce meșteșugite va parveni a ocoli art. 44 ală tratatului de la Berlin, daca ară fi sigură că are în favorea seală putere orecare în Europa. Dară, din nenorocire pentru noi, nu numai că la cestiunea Evreiloră nu avemă în favorea nóstra nici uă putere, și mai cu osebire nici uă putere din acele a căroră amicie și susținere nu ne ară costa pre scumpă, derűancă întrega opiniune publică din Occidentă, acea opiniune publică pe care ne amă rezemata de atâte ori, este de astă-dată în contra nostru. Pe ce se ne rezemam aderă spre a arunca să desfidere Europei întregi ? Pe speranța că nu va veni nimeni să ne esecute prin puterea materială ? Să nu ne culcămă pe acea urechiă, căci pre lesne ne-amă pute deștepta mâne esecutați, prin mirificele pe care puterile străine voră sei a le găsi, póte chiară în sînulă nostru. O spunemă acesta fără ocolire și fără cruțare, căci a venită momentulă în care a sei ceva și a n’o spune țarei ară fi uă crimă. Se ne iesă dâră din minte că vomă pute face cu tratatul din Berlin tată ce ne va plăce nouă, fără a ține nici nă semă de spiritulă în care cele șapte mari puteri au înscrisă în acestă tratată art. 44. Déca n’amă aré în jurulă nostru rîvnitori puternici, cari nu facă de câtă a pândi momentulă favorabilă spre a’și satisface pofta; déca celă puțină n’amă avé în contra nostru, în acestă cestiune, pe lângă tote guvernele, și întrega opiniune publică a Europei civilisate, amă pute spera că prin multă luptă și stăruință amă face ca art. 44 să remână literă mortá. Ceră, în posițiunea în care ne aflămă, amă fi nesocotiți și culpabili déca ama lăsa sĕ ne scape din mână și singurulă forță ce ne mai remâne de a pute satisface oă disposițiune a tratatului din Berlin, fără a pune existența nostrá în pericolă. Acestă forță este că Congresulăi s’a mărginită a proclama principiei lăsându-ne nouă libertatea de a regula aplicarea loră. Se aplică moderă principiile cu sinceritate ; se nu credemă că, în momentul în care intrămă în familia stateloră Europei, putemă să nu ținemu semă și de voința iei; se nu credemă că interpretările și controversele bilantine mai potă servi astăzi la ceva.. . Numai aplicândă principiulu cu sinceritate, — ceia ce nu ne împiede jcă de a lua garanțiile cele mai seriase pentru apărarea naționalității nóstre, — putemă scăpa de pericolulă celu mare în acestă cestiune, de pericolul ă de a perche totă libertatea nóstru de acțiune în aplicarea principiului adoptată de Europa prin art. 44 ală tratatului de la Berlin. Nu ne-a pretinsă nimeni împământenirea în masă a Evreilor, nu ne-a pretinsă nimeni se ne sinucide mă,deră eră și nimeni nu a înțelesă ca, prin disposițiuni meșteșugite, care, din nenorocire, nu însfilă pe nimeni, se eludămă cu totulă aplicarea principiului înscris în art. 44 Suntemă încă stăpâni de a aplica cu înțelepciune acestă art. 44, fără a compromite interesele nóstre naționale. Să lucrăm üinse răpede, să înlăturămă pasiunile cele rele și speculele de partidă, daca voimă a păstra, pe câtă o avemă, libertatea nóstrá de acțiune, daca voimă a nu da protestă unora de puteri de a se ocupa de a dreptur ă și de interpretare, și de aplicare, după ce se mărginiseră a proclama principie. Aci este pericolulă celă mare, pe care ne facemă uă datorie de a’lu semnala națiunii, pentru ca ea să nu lase pe unii din represintanții iei să se rătăcescă în vârtejul meschineloră lupte de partidă. Corpurile Legiuitare dă voită a încredința inițiativa revizuirii art. 7 din Constituțiune unoră comisiuni legislative, compuse din represintanți ai tutoră partideloră. Din nenorocire, efectulă luptelor și esploatăriloră din timpul alegeriloră se resimțiră în sînulă acestoră comisiuni; în sînulă loră nu se putură forma majorități seriose, așa încâtă la Cameră proiectulă de revizuire a fostă înfățișată de 5 din 11 I membri ai comisiunii. Guvernulu, în facia pericolelor ce ne pregătesce uă soluțiune care n’arătinde câtuși de puțină la aplicarea art. 44 ală tratatului de la Berlin, a declarată că nu aderă la lucrarea înfățișată de 5 membri ai comisiunii. In urma acestei declarațiuni, cestiunea ministerială se află pusă în modulă celă mai categorică. Peste puține file, toți Românii vor cunosce motivele grave ce aă fi ; . făcută guvernului că datorie patno- j jtică de-a pune cestiunea ministerială în acestă cestiune. Uă soluțiune care, în locă de-a acorda ceva în sensulă art. 44 ală tratatului de la Berlin, ie din contra și străinilor, creștini avantagiele , de care se bucurau în trecută în România, astăfelă încâtă nu este ună progresă în spiritul ideielor secolului, ci din contra ună regresă amenință a aduce asupra României tocmai marele pericolă pe care lă semnalarămă mai susă. Guvernulă și-a făcută dură datoria de-a pune cestiunea ministerială, pentru ca țara să scie în urmă a cui este respunderea decâ, din esploatarea unei situațiuni nenorocite pentru interese de partidă și de cotării, ară resultată nenorocire pentru densa. Gruvernul trebuie să urmeze cnsc de a-și face datoria pene în capota, pe câtă va sta âncă la putere; elă trebuie să caute a năbuși în germene propagandele odiose ce se facă prin suburbiele Bucuresciloră de fosta poliție Catargiescu. Poliția actuală este datore să fie neadormită în supraveghiarea foștilor, capi de bande electorale și foștilor, agenți polițienesci, cari caută prin calomnii și prin infamii a rătăci spiritulă ómenilor , simpli, spre a târî la acte care ară pute primejdui chiar vieța țării nóstre. Protestarăm ă alaltăieri contra procederii parchetului, în privința acusârii aduse d-lui Simeon Mihălescu de d. Moldoveanu. pe Gruvernu să ne dămă comunicată, care ’să reproducemă mai la vale, și pentru care îi mulțămimă. Ii mulțămimă nu fundă c’a umblatu să afle décá scrisórea publicată este séu nu a d-lui Warșawski. Acesta nu vedemă la ce ară pute interesa pe cineva. Ceia ce intereseza este décá d. secretară generală ală ministerului din întru a dată ordine d’a se da care d-lui Warșawski. Déca acele ordine voră fi date, mai este de trebuită să se scie déca ele s’aă dată după cererea dlui ministru din afară, și daca cererea a fostă aprobată sau respinsă de ministrul din întru. Mulțămimă dară guvernului că deghiară că nu va mai lăsa la voința d-lui Warșawski onórea omului, a partidei din care elă face parte, ș’a guvernului în numele căruia a lucrată, ci că va face cercetare pe actele făcute de secretarură generală ală ministerului de interne. Șicum că d’astă dată celă puțină „acestă afacere se va termina câtă mai neîntârziată“, precum promite comunicatură, așteptămă cu încredere grabnicală resultată. SERVIȚIILA TELEGRAFICII ALE AGENȚIEI HAVAS. Londra, 5 Iulie. — Sir Charles Dilke anunciă în Cameră. Comuneferă că va propune în 22 Iulie redactarea unei adrese către regina spre a o ruga să invite pe guvernul său a sprijini pe lângă Portă răpedea esecutare a reformeloru de introdusă în Turcia și rectificarea fruntarieloră grecescă după alți 13-lea protocolă ală tratatului din Berlin. Viena, 6 iulie.— cologiele marilor proprietari funcari din Austria-de-Josă au alesă 6 liberali și 2 conservatori. Astăfel, liberalii au perdutü două locuri; ei aumas perdută țnulă în Tirol și unulă în Corintia. Constantinopole, 6 Iulie.—S'a răspândită scomptură că ex-Sultanulă Murad a fugită din locuința sea și s'a îmbarcată pe ună vasă, îndreptându-se spre Marea de Marmara. Principele Bulgariei a sosită ieri la ora 1 d. a., la 3 ore a primită învestitura de la Sultană și s’a reîmbarcată la 9 ore sera, plecându spre Varna, unde a trebuit a să ajungă astăzi de dimineță.. New-York, 6 Iulie.— isiarulă New-York- Herald anunțță că Chinesii aă reluată cu forța Kasgharulă, au fostă numerose măceluri. Locuitorii din Bulgia se pregătescă a fugi daca orașulă va fi restituita Chiesiloră. Constantinopole, 7 Iulie.—Fuga ex-Sultanului Murad se desminte. LUNI, MARȚI 25, 26 IUNIU 1879. LUMINERATE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte: mulativ 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țârile Europei trimestrul&lei, A se adresa: IN ROMANIA, la administrați unea <ji arului, LA PARIS, la d-nil Darvas-Halegram, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B' G. PopovicI, 15 Fleisch markt. IN ITALIA la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova, Scrisorile nefrancate se refusil. 20 HANI tiäEMPLAHULU REVI SITI R E A. CON8TITUȚIITNII Comisiunea de inițiativă a Senatului. In ședința de ieri, s’a supusă Senatului lucrarea comisiunii de inițiativă în privința revizuirii Constituțiunii. E că raportulă și proiectulă elaborată de comisiune : Domnitorii senatori. Prin votulă d-vóstre de la 13 ale curtatei, ați decisă ca vă comisiune din sînulă Senatului să vă propună uă soluțiune în privința modului de revizuire a art. 7 din Constituțiune și au bine-voită a acorda onorea alegerea unei asemene comisiuni în personele d-loră C. Bosianu, N. Crețulescu, B. Boerescu, Petre Grădiștănu, D. Pruncu, N. Pilat și Costin Brăescu. Acesta comisiune în completă de cinci, fiindă că d-nii Crețulescu și Boerescu s’aă abținută de a lua parte, s’a constituită supt președenția d-lui Bosianu și mi-a făcută mie onorea de a mă numi raportată. După ce am procedată cu tată maturitatea atâtă asupra intereselor naționale și economice ale țărei câtă și asupra cerințelor civilisațiunii moderne, toți membrii presințî în comisiune amă că o sută de acordă asupra principielor descrise și în propunerea anexată aici supt No. 1 menită a servi la o nouă redacțiune suptstituită art. 7 din Constituțiune, reservându’și case fiecare din noi a desvolta la timpă în secțiuni și în Senată teoriele ce susține și a introduce când va crede oportună amendamente sau propuneri pentru restricțiuni sad lărgiri după vederile sale isolate. In ceia ce mă privesce pe mine, usândă de posițiunea ce amă ca membru al comisiunii și de espresa reservă ce mi-amă făcută în comisiune, amă elaborată proiectulă meă, pe care amă onoream să supune d-vóstre anexată aici supt No. 2. Acestă resultată finală ală comisiunii, îlă supună cu respectă la apreciarea domniei-vostre. Raportată, Costin Brăescu. PROPUNERE. Cei ce voră voi a se naturalisa în România voră fi datori a cere naturalisațiunea prin suplică către Pomnă, a aduce renunțarea în scrisă de la protecțiunea străină și probe autentice că a fostă cetățeană, bucurându-se acolo de tote drepturile civile și politice, aretândă capitalurile, starea, profesiunea sau meseria ce exercită și voința de a statornici domiciliul pe teritoriul României. Déca solicitatorulă, după uă asemene cerere, va locui dece ani în țară, și déca prin purtarea și faptele sale va dovedi că este folositoră țărei, Adunările Legiuitare, după inițiativa Domnului, îi vor pută acorda decretul de naturalisațiune, care va fi sancționată și promulgată de Domnu. Cu tote acestea, va pute fi dispensată de stagiul de zece ani celă care ară fi făcută fărei serviție importante séd ară fi adusă în țeră uă industrie, uă invențiune utilă, talente distinse, séd care ar fi formată în țară stabilimente mari de comerciă sau de industrie. Se potă asemenea dispensa de stagiă, străinii cari au servită supt stindardul României: acesta dispensă se aplică numai pentru trecută, asemenea și cei născuți , crescuți în țără și eșiți din părinți asemenea născuți și crescuți în țară, deci nici părinții nici fiii nu au fostă supuși la nici uă protecțiune străină și s’aă supusă la tote servintele Statului. Art. 8, 9 și 16 din codulă civilă, privitoră la naturalisațiune, se abrogă. Numai Românii și naturalisații români sunt singurii cari se potă bucura de drepturile politice și comunale. Proprietatea imobiliară rurală nu va pute fi dobândită decâtă de cetățenii români. Cetățenia română nu se pote căpăta de câtă cu majoritatea de două treimi a votanților din fiecare Corpă Legiuitoră. Raportată, Costin Brăescu. (Vomă reproduce mâne opiniunea separată a d-lui Costin Brăescu.) Comisiunea de inițiativîi a Camerei. In ședința de Sâmbătă a Camerei s’a depusă, cu mamă anunciată deja în edițiunea de dimineță a numărului trecută, proiectulă de disposițiuni constituționale care, după opiniunea majorității comisiunii de inițiativă, ară trebui să înlocuiască art. 7 din Constituțiune. Acelă proiectă a fostă însoțită de ună raportă, o d espunere de motive și de diferitele amendamente produse. Punemă chiar aci supt ochii cititorilor noștri documentele presintate Camerei pentru ca ei să potă judeca în deplină cunoștință de causă starea în care se află însemnata cestiune ce este la ordinea dileî . D-soră deputați. Comisiunea de inițiativă legislativă, alăsă din sînul domniilor n-vostre, și compusă din d-nî: Teriachiu Alesandru, Chițu George, Codrescu Ion, Elena Nicolae, Agarici Ion, Geani Dimitrie, Carp Petru, Costinescu Emil, Nicorescu Nicolae, Căprenu Dimitrie și suptsemnatură, însărcinată fiind cu uă misiune specială, acela de a elabora ună tecstă de disposițiuni constituționale care să înlocuiască art. 7 din Constituțiune pe care disolvatele Corpuri Legiuitore au declarată, conformă art. 129, al. I și II, din Constituțiune, că este trebuință a se supune revizuirii, comisiunea de inițiativă legislativă are onore de a veni astăzi, prin organulă suptsemnatului, alesă raportată în ședința de la 21 cuvinte, spre a vă supune resultatulă deliberărilor sele. De datoria comisiunii d-vóstre a fostănai antetă de a constata că dreptul de revizuire, actualele Corpuri Legiuitare îl desercită conformă reguleloră ce pactulă nostru fundamentală le-a determinată. Și déja, precum Constituțiunea din 1866 a ieșită din libera voință a represintanților națiunii, comisiunea domniilor n vóstre speră că totă așa și Adunările aceste noue voră ajunge prin uă discuțiune calmă și patriotică de a opera revizuirea art. 7, conformă dorințeloră țărei. Lucrarea că amü onore de a supune, în numele comisiunii, desbaterilor, domniilor noastre, nu este ună proiectă de lege propriu zisă, ci oă serie de disposițiuni constituționale, destinate de a înlocui art. din Constituțiune. Din mă-spre-zece membri ce compună comisiunea d-vóstre, d. Petru P. Carp a depusă uă propunere, în urmatarea coprindere : .1). In virtutea art. 129 din Constituțiune, se suprimă pură și simplu alineatură art. 7 din Constituțiune care începe cu cuvintele ,numai străinii.. .2). In codul nostru civilă se introduce urmatorele modificări : .Art. 8 și 9 se suprimă și se înlocuiescă cu art. 16 la care se adaugă următorele : .asemenea voră fi dispensați de stagiă Evreii cari, născuți în țară, nu se voră fi bucurată de vreuă protecția străină". .3). In legea comunală se introduce ună noă articolă, în următorulă cuprinsă : »Israeliții pământeni vor pute esercită drepturile comunale fără a fi obținută împământenirea cea mare. .Prin Israeliți pământeni se înțelegă acei cari, născuți și crescuți în țară în cursă de două generațiuni, nu s’aă bucurată nici vă dată de vre-uă protecțiă străină. .4). In privința drepturilor civile pentru străini, se menține legea din 19 Augustă, anulă 1864.* Acestă propunere, desvălită de autoră în sînul comisiunii, a fostă susținută prin considerațiuni de politică esternă, dora ea a fostă respinsă de unanimitatea tuturoră celorălalți membri din comisiune. Secțiunile onoratei Adunări, cândă se vor ocupa de proiectul comisiunii, vor fi în stare de a aprecia mai bine tată economia și importanța propunerii d-lui Carp. Proiectul de disposițiuni constituționale pe care amțonarea vi’să presinta în numele comisiunii nu póte fi luată în examinarea domniilor noastre separată de diversele amendamente propuse în sînulă comisiunii, și care amendamente aă picată sau prin paritate de voturi sau pentru că ele n’aă întrunită majoritatea reglementară. Proiectul de disposițiuni constituționale și diversele aceste amendamente exprimă o totă fondulă cugetăriloră și ideiloră emise în numerasele ședințe ce comisiunea a ținută.